DECIZIE nr. 495/2011

Augustin Zegrean - președinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ștefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent-șef

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin. Pe rol se află pronunțarea asupra excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 3 pct. 12 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței și ale art. 6 lit. c) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, excepție ridicată de Societatea Comercială "Final Construct" - S.R.L. din București în Dosarul nr. 38.003/3/2009 al Tribunalului București - Secția a VII-a comercială și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.831D/2010. La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca inadmisibilă, arătând că autorul excepției vizează modificarea normelor criticate, în sensul instituirii unor condiții mai oneroase în sarcina creditorilor care solicită deschiderea procedurii insolvenței. Or, critica cu un atare obiect excedează competenței Curții Constituționale. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele: Prin Încheierea din 24 februarie 2010, pronunțată în Dosarul nr. 38.003/3/2009, Tribunalul București - Secția a VII-a comercială a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 3 pct. 12 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței și ale art. 6 lit. c) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, excepție ridicată de Societatea Comercială "Final Construct" - S.R.L. din București într-o cauză având ca obiect o cerere întemeiată pe dispozițiile Legii nr. 85/2006. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul arată că dispozițiile legale criticate instituie condiții de admisibilitate a cererilor formulate în baza Legii nr. 85/2006, referitoare la cuantumul minim al creanței și la cuantumul taxei de timbru, mult prea permisive, fapt ce este de natură a crea posibilitatea creditorilor de a promova acțiuni șicanatorii care pot bloca activitatea societății pretins debitoare. Inegalitatea în fața legii dintre creditor și debitor poate genera grave abuzuri de drept, cu consecințe importante asupra patrimoniului și a libertății economice a debitorului. Tribunalul București - Secția a VII-a comercială apreciază excepția de neconstituționalitate ca fiind neîntemeiată. Astfel, specificul procedurii insolvenței a impus adoptarea unor reguli de procedură speciale, derogatorii de la dreptul comun, iar valoarea taxelor de timbru este stabilită de lege în mod diferit în funcție de obiectul acțiunilor introduse la instanțe, legiuitorul fiind singurul competent a decide cu privire la aceste aspecte. În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. Avocatul Poporului apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, textele de lege criticate fiind în deplină concordanță cu prevederile constituționale invocate. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 3 pct. 12 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 359 din 21 aprilie 2006, dispoziții potrivit cărora "cuantumul minim al creanței, pentru a putea fi introdusă cererea creditorului, este de 30.000 lei, iar pentru salariați, de 6 salarii medii pe economie". De asemenea, obiect al excepției de neconstituționalitate îl constituie și dispozițiile art. 6 lit. c) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 173 din 29 iulie 1997, dispoziții potrivit cărora: "În materie comercială, se taxează următoarele cereri: [

]

c) acțiuni, cereri și contestații introduse în temeiul Legii nr. 85/2006 privind procedura insolvenței, cu modificările și completările ulterioare, și al Ordonanței Guvernului nr. 10/2004 privind procedura reorganizării judiciare și a falimentului instituțiilor de credit, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 278/2004 - 120 lei."

În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 16 - egalitatea în drepturi, art. 24 - dreptul la apărare, art. 44 - dreptul de proprietate privată, art. 45 - libertatea economică și art. 124 alin. (2) - înfăptuirea justiției. De asemenea, sunt invocate și prevederile art. 6 paragraful 1 și art. 14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, precum și prevederile art. 1 din primul Protocol adițional la convenție. Curtea constată că, ulterior sesizării sale, dispozițiile art. 3 pct. 12 din Legea nr. 85/2006 au fost modificate prin art. I pct. 2 din Legea nr. 169/2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 505 din 21 iulie 2010, în sensul că "valoare-prag reprezintă cuantumul minim al creanței, pentru a putea fi introdusă cererea creditorului. Acesta este de 45.000 lei, iar pentru salariați, de 6 salarii medii brute pe economie/pe salariat". Aspectele referitoare la existența unor condiții privind deschiderea procedurii insolvenței au mai fost supuse analizei Curții Constituționale și cu alte prilejuri. Astfel, prin Decizia nr. 1.416 din 2 noiembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 20 din 10 ianuarie 2011, Curtea a reținut că legiuitorul se bucură de atributul exclusiv de a stabili normele privind procedura de judecată, putând institui prevederi speciale în vederea reglementării unor situații deosebite. O situație deosebită o reprezintă și starea de insolvență cauzată de culpa debitorului constând în neplata unei creanțe certe, lichide și exigibile, având un anumit cuantum, într-un termen de 30 de zile și care, sub imperiul celerității specifice soluționării raporturilor comerciale, a impus adoptarea unei proceduri speciale ce are drept scop protejarea patrimoniului debitorului și reîntregirea acestuia, în cazurile în care a fost diminuat prin acte juridice frauduloase, urmărind, în același timp, valorificarea cu eficiență sporită a activelor debitorului, în vederea satisfacerii într-o măsură cât mai mare a creanțelor creditorilor. Acest mod de reglementare este în perfect acord cu principiul constituțional al egalității în drepturi, care, după cum s-a statuat în numeroase rânduri în jurisprudența Curții Constituționale, nu presupune omogenitate, astfel încât situații diferite justifică instituirea unui tratament juridic diferențiat. Cât privește dispozițiile art. 6 lit. c) din Legea nr. 146/1997, Curtea constată că legiuitorul se bucură, de asemenea, potrivit art. 139 alin. (1) din Constituție, de atributul exclusiv de a stabili cuantumul taxelor judiciare de timbru. Plata acestei taxe reprezintă contravaloarea serviciului public pe care statul îl pune la dispoziția justițiabilului pentru apărarea drepturilor sale pe calea justiției, iar nu o modalitate de apărare a unor persoane împotriva eventualelor acțiuni ce ar putea fi îndreptate împotriva lor. Așadar, o eventuală restrângere a dreptului la un proces echitabil nu ar putea fi pusă în discuție decât de cel căruia îi incumbă plata unei astfel de taxe, iar nu de către partea adversă. Dincolo de aceste argumente, din analiza motivelor invocate de autorul excepției de neconstituționalitate rezultă nemulțumirea acestuia față de cuantumul creanței care îl îndreptățește pe creditor să solicite instanței deschiderea procedurii insolvenței debitorului, precum și față de cuantumul taxei de timbru aferente acțiunilor, cererilor și contestațiilor introduse în temeiul Legii nr. 85/2006 privind procedura insolvenței, considerate ca fiind mult prea permisive și, prin urmare, susceptibile de a genera abuzuri din partea creditorilor. Or, Curtea constată că aceste susțineri nu pot fi reținute, iar excepția urmează să fie respinsă ca fiind inadmisibilă, deoarece, potrivit dispozițiilor art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, "Curtea Constituțională se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului." Pe de altă parte, Curtea reține că, ulterior sesizării sale, dispozițiile art. 3 pct. 12 din Legea nr. 85/2006 au fost modificate în sensul dorit de autorul excepției, respectiv cuantumul minim al creanței, pentru a putea fi introdusă cererea creditorului, a fost mărit la 45.000 lei. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 3 pct. 12 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței și ale art. 6 lit. c) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, excepție ridicată de Societatea Comercială "Final Construct" - S.R.L. din București în Dosarul nr. 38.003/3/2009 al Tribunalului București - Secția a VII-a comercială. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 19 aprilie 2011. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN Magistrat-asistent-șef, Mihaela Senia Costinescu