Potrivit art. 47 Cod procedura civila, mai multe persoane pot fi impreuna reclamante sau parate daca obiectul pricinii este un drept sau o obligatie comuna ori daca drepturile sau obligatiile lor au aceeasi cauza. Ca regula, actiunea in revendicare nu poate fi calificata drept un simplu act de conservare fata de implicatiile sale majore, fiind un veritabil act de dispozitie astfel ca, in cazul in care aceasta are ca obiect bunuri imobile, se impune prezenta in proces a ambilor soti, nefiind aplicabila prezumtia mandatului tacit reciproc, prevazuta de art. 35 din Codul familiei.
Decizia civila nr. 26 din 17.01.20111a Curtii de Apel Galati
Prin actiunea inregistrata sub nr. 641/231/2009 la Judecatoria Focsani, reclamanta SC S.A. SRL Focsani a chemat in judecata pe paratul G.N. solicitand sa fie obligat acesta sa ii lase in deplina proprietate si posesie suprafata de 25 mp ocupata din imobilul situat in Focsani str. N.B. nr. 1 T39, P2497-2500 si sa se stabileasca linia de hotar ce desparte proprietatile, cu cheltuieli de judecata.
In motivarea actiunii reclamanta a aratat ca, prin contractul de vanzare-cumparare autentificat sub nr. 1499/11 august 2003 a cumparat de la C.E. si C.S. suprafata de 333 mp teren situat in Focsani, str. N.B. nr. 1 T. 39 P. 2496 - 2500. A mai aratat ca, in anul 2006 reclamanta, prin contractul de vanzare - cumparare autentificat sub nr. 247/31 ianuarie 2006 BNP D. Gh., a cumparat suprafata de 183 mp de la P.C., teren situat in T. 39 P. 2496 - 2500, in continuarea primului teren cumparat. Paratul, profitand de imprejurarea ca pe suprafata de 516 mp s-au efectuat constructii si o perioada nu a locuit nimeni acolo, a improvizat un gard si a ocupat suprafata de aproximativ 25 mp, pe o latime de 1,5 mp in spate si apoi, in continuare, in unghi ascutit, pana la o constructie existenta pe proprietatea sa.
Actiunea a fost intemeiata, in drept, pe dispozitiile art. 480 si 584 Cod civil.
Prin sentinta civila nr. 1917/01.04.2010 a Judecatoriei Focsani a fost respinsa ca neintemeiata actiunea, reclamanta fiind obligata la plata catre parat a cheltuielilor de judecata.
Pentru a hotari astfel, prima instanta a retinut ca, intre proprietatile in litigiu exista gard si semne vizibile ale gardului, hotare ce nu au fost modificate.
Conform expertizei topo efectuata in cauza s-a retinut ca hotarul ar fi trebuit sa plece din spatele proprietatii la strada, dar terenul indicat de expert ca fiind ocupat se afla sub vechea casa a paratului. Astfel, eventualele erori de masuratoare se justifica prin discrepanta dintre valorile metrice si scriptice raportat la situatia faptica ce ar reveni in prezent la o masuratoare, raportat si la metodele deficitare folosite la masuratoare. S-a apreciat ca simpla lipsa de teren invocata de reclamanta fata de suprafata stapanita de parat nu justifica admiterea actiunea in revendicare fara a se dovedi ca paratul ar fi mutat hotarul existent la data cumpararii ocupand astfel vreun teren reclamantei.
Impotriva acestei sentinte a formulat apel reclamanta SC S.A. SRL care a solicitat casarea sentintei si trimiterea cauzei in rejudecare la aceeasi instanta pentru a se pronunta si asupra capatului de cerere privind granituirea si pentru rejudecarea cererii de revendicare in sensul admiterii acesteia si obligarii paratului la mutarea gardului improvizat.
Prin intampinare, paratul G.N. a solicitat respingerea apelului reclamantei ca nefundat, formuland, totodata, cerere de aderare la apel prin care a solicitat schimbarea sentintei in sensul obligarii reclamantei si la plata sumei de 1250 lei reprezentand onorariul de avocat.
Prin decizia civila nr. 134 din 07.09.2010 a Tribunalului Vrancea a fost admis apelul principal declarat de apelanta - reclamanta SC S.A. SRL si apelul incident formulat de apelantul - parat G.N. si a fost schimbata in tot sentinta apelata in sensul ca a fost admisa actiunea formulata de reclamanta SC S.A. SRL si a fost obligat paratul sa lase in deplina proprietate si pasnica folosinta reclamantei terenul in suprafata de 18 mp identificat in contur 9-10-11-12-13-14-15-16-17-18-19-20-21 potrivit schitei anexa la raportul de expertiza intocmit de expert C.V., situat in mun. Focsani str. N B. nr.1 oras Focsani jud. Vrancea.
A fost stabilita linia de hotar dintre proprietatile partilor pe aliniamentul 6 - 7- 8 - 9- 21 potrivit schitei mai sus mentionata si a fost obligat paratul sa plateasca reclamantei suma de 684 lei cheltuieli de judecata ca urmare a compensarii partiale pana la concurenta sumei de 600 lei.
Au fost compensate cheltuielile de judecata efectuate in apel pana la concurenta sumei de 250 lei si a fost obligat intimatul sa plateasca recurentei suma de 505 lei cheltuieli de judecata in apel.
Pentru a decide astfel, instanta de apel a retinut, cu privire la apelul principal, ca sustinerea potrivit careia instanta de fond nu ar fi solutionat un capat de cerere, nu se verifica, intrucat prima instanta a respins actiunea in tot, deci inclusiv cererea de stabilire a liniei de hotar, motivand ca "intre proprietatile in litigiu exista gard si semne vizibile ale gardului, hotare ce nu au fost modificate", ceea ce in opinia sa nu ar mai impune stabilirea granitei. Practic, prima instanta a ajuns la concluzia ca granita dintre proprietati este pe linia actuala a gardului, in urma analizei probatoriului administrat in cauza.
Instanta de apel a retinut ca, desi solutia de respingere a cererii de granituire nu este corecta, aceasta nu are semnificatia necercetarii fondului si nu impune trimiterea cauzei in rejudecare potrivit art.297 alin.1 CPC.
Pe fondul litigiului instanta de apel a retinut, pe baza expertizei realizate de expertul C.V. ca paratul a ocupat de la reclamant 18 mp teren situat in conturul 9-10-11-12-13-14-15-16-17-18-19-20-21.
In ceea ce priveste apelul incident formulat in conditiile art.293 CPC, instanta de apel a retinut ca si in situatia in care solutia primei instante cu privire la revendicare ar fi schimbata, partile tot trebuie sa suporte in mod egal cheltuielile granituirii, potrivit art.584 Cod civil, impunandu-se compensarea cheltuielilor de judecata in fond pana la concurenta sumei de 600 lei, apreciata ca fiind aferenta granituirii.
Impotriva deciziei civile nr. 134 din 07.09.2010 a Tribunalului Vrancea a declarat recurs paratul G.N. criticand-o pe motive de nelegalitate.
In esenta, acesta a sustinut ca in mod gresit a fost chemat in judecata doar el in calitate de parat in conditiile in care terenul in litigiu are doi proprietari, respectiv el si sotia sa G.M. care ar fi trebuit sa stea in proces alaturi de el.
Pe fondul cauzei a sustinut ca solutia este gresita si ca se impune mentinerea hotararii instantei de fond care a respins actiunea cu ambele capete de cerere. Recursul declarat de parat a fost admis cu consecinta modificarii hotararilor pronuntate in cauza in sensul respingerii actiunii reclamantei ca inadmisibila pentru urmatoarele considerente:
Asa cum rezulta din copia contractului de vanzare-cumparare depus la dosarul de fond, contract autentificat sub nr. 741/16 februarie 1978 fostul Notariat de Stat, paratul G.N. impreuna cu sotia sa G.M. a dobandit de la familia U.C. si M. o casa de locuit din zid acoperita cu carton, avand 2 camere, 2 holuri, o magazie si un garaj, casa situata in Focsani, str. N. B., nr. 3, jud. Vrancea.
Conform mentiunilor acestui contract, terenul aferent locuintei, in suprafata de 622 mp, a trecut in proprietatea statului, conform art. 30 alin. 2 din Legea nr. 58/1974, urmand ca dobanditorii sa primeasca in folosinta terenul necesar.
Ulterior, dupa aparitia Legii 18/1991, paratul G.N. a formulat cerere pentru constituirea dreptului de proprietate in ceea ce priveste suprafata de teren detinuta, iar prin Ordinul Prefectului nr. 107/21 octombrie 1999, prin anexa 1 la acesta, paratului i-a fost atribuita in proprietate suprafata detinuta in realitate, de 658,7 mp.
Atat la momentul cumpararii locuintei cat si la data dobandirii terenului aferent acesteia prin Ordinul Prefectului, calitatea de soti a numitilor G.N. si G.M. s-a pastrat astfel incat si aceasta din urma trebuia sa stea in proces in calitate de parata.
Potrivit art. 47 Cod procedura civila, mai multe persoane pot fi impreuna reclamante sau parate daca obiectul pricinii este un drept sau o obligatie comuna ori daca drepturile sau obligatiile lor au aceeasi cauza.
Este adevarat ca litisconsortiul procesual este, de regula, facultativ, cadrul procesual civil fiind lasat la aprecierea reclamantului, conform principiului disponibilitatii, insa, luand in considerare obiectul actiunii de fata si efectele solutiei pronuntate in cauza, Curtea a apreciat ca, in cauza, litisconsortiul este unul obligatoriu.
Actiunea in revendicare nu poate fi calificata drept un simplu act de conservare fata de implicatiile sale majore fiind un veritabil act de dispozitie (luand in considerare in special ipoteza din speta a admiterii ei irevocabile) astfel ca, in cazul in care aceasta are ca obiect bunuri imobile, se impune prezenta in proces a ambilor soti, nefiind aplicabila prezumtia mandatului tacit reciproc, prevazuta de art. 35 din Codul familiei, asigurandu-se, totodata, posibilitatea punerii in executare efective a hotararii.
Fata de aspectele concrete ale spetei, s-a apreciat ca aceasta solutie este compatibila si cu jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului in materia respectarii dreptului de acces la instanta.
Astfel, in mai multe situatii instanta europeana a statuat asupra faptului ca dreptul de acces la instanta nu este unul absolut, fiind prin insasi natura sa susceptibil de anumite limitari. Pentru a fi concordante cu dispozitiile art. 6 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului, aceste limitari trebuie, insa, sa fie impuse de atingerea unui scop legitim si sa fie proportionale cu acesta.
In cauza, obligativitatea introducerii in proces si a celuilalt coproprietar, respectiv a numitei G.M., sotia paratului G.N., vizeaza un scop legitim, respectiv pronuntarea unei solutii unitare, susceptibile de executare silita si apta sa asigure pe viitor siguranta si stabilitatea circuitului civil, fiind proportionala cu acesta intrucat nu instituie in sarcina reclamantei o sarcina insurmontabila.
Nu se poate retine ca reclamanta s-ar fi aflat in imposibilitatea de a identifica pe toti coproprietarii imobilului revendicat cata vreme partile se afla in relatii de vecinatate de ani buni.
Prin urmare, s-a apreciat ca aplicarea regulii unanimitatii este pe deplin justificata si nu incalca dreptul reclamantei de acces la justitiei, motiv pentru care, in conformitate cu dispozitiile art. 321 Cod procedura civila, Curtea a admis recursul si, modificand hotararile pronuntate in cauza, a respins actiunea reclamantei ca inadmisibila. (Red. I.A.B.)