REVENDICARE. COPROPRIETATE. INCALCAREA
PRINCIPIULUI UNANIMITATII. CONSECINTE.
Doctrina si practica judiciara au stabilit ca actiunea in revendicare nu
poate fi exercitata doar de unul dintre coproprietari, fiind obligatorie exercitarea ei de
catre toti coproprietarii, in aplicarea principiului unanimitatii, intrucat este pus in
discutie un drept exclusiv si determinat al unui bun.
S-a decis astfel, ca este inadmisibila actiunea in revendicare a unui
coproprietar indreptata impotriva unui tert care detine bunul, intrucat este un act de
dispozitie ce ar atrage incalcarea principiului unanimitatii.
(Decizia civila nr.288/R din 21 februarie 2006
pronuntata de Curtea de Apel Pitesti).
Reclamantul S. F. a chemat in judecata pe paratul C. M.
pentru a fi obligat sa-i lase in deplina proprietate si posesie un teren in
suprafata de 3186 mp. situat in intravilanul comunei si sa-si ridice
gardul imprejmuitor, iar in caz de refuz sa fie autorizat el sa efectueze
aceasta lucrare pe cheltuiala paratului; deosebit sa fie obligat sa-i plateasca
lipsa de folosinta a terenului ocupat, de la data dobandirii si pana la
executarea prezentei hotarari.
In motivarea actiunii a sustinut ca este proprietarul terenului
revendicat pe care paratul il ocupa fara nici un drept, imprejmuindu-l cu
un gard.
Judecatoria Costesti, prin sentinta civila nr.296 din data de
7 aprilie 2004 a admis actiunea in parte si a obligat pe parat sa lase in
deplina proprietate si posesie reclamantului suprafata de 308,24 mp.
teren individualizat prin raportul de expertiza efectuat in cauza, sa-si
ridice gardul pe o portiune de 16 m., autorizand pe reclamant, in caz de
refuz, sa efectueze aceasta lucrare pe cheltuiala paratului si sa plateasca
suma de 3.696.000 lei despagubiri civile.
Ca sa pronunte aceasta sentinta s-a retinut ca prin contractul
de vanzare-cumparare din data de 4 octombrie 2002, reclamantul a
dobandit proprietatea unui teren in suprafata de 3.186 mp.
Din probele administrate in cauza s-a stabilit ca paratul cu
care se invecineaza i-a ocupat din acesta suprafata de 308,24 mp.,
construindu-si un gard pe o portiune de 16 m. fara sa detina un titlu de
proprietate, lipsa de folosinta a terenului fiind de 3.696.000 lei.
Paratul a declarat apel impotriva sentintei de mai sus, pe care
a criticat-o pentru nelegalitate si netemeinicie.
Tribunalul Arges, prin decizia civila nr.481 din data de
23 septembrie 2004 a respins apelul ca nefondat, insusindu-si
considerentele avute in vedere de instanta de fond.
Paratul a formulat recurs impotriva deciziei tribunalului, in
spiritul motivului prevazut de art.304 pct.9 Cod procedura civila.
Recursul a fost privit ca fondat, pentru un alt motiv, de
ordine publica pus in discutia partilor din oficiu de catre instanta.
Din continutul actului de vanzare-cumparare de care se
prevaleaza reclamantul, rezulta insa ca acesta, la data de 4 octombrie
2002 cand a dobandit suprafata de 3.186 mp. era casatorit cu S.I. fiind
aplicabile disp.art.30 din Codul familiei cu privire la comunitatea de
bunuri a sotilor, la care se face referire in chiar continutul actului.
Or, cum foarte bine este stiut, temeiul juridic al actiunii in
revendicare il constituie dreptul de proprietate, astfel ca subiectul activ al
acesteia nu poate fi decat proprietarul exclusiv al bunului.
Doctrina si practica au stabilit ca actiunea in revendicare nu
poate fi exercitata doar de catre unul dintre coproprietari, fiind
obligatorie exercitarea ei de catre toti coproprietarii in aplicarea
principiului unanimitatii, intrucat presupune existenta unui drept exclusiv
si determinat asupra bunului.
Tot astfel s-a decis ca este inadmisibila actiunea in
revendicare a unui coproprietar sau a unei parti din coproprietari
indreptata impotriva unui tert care detine bunul, caci fiind un act de
dispozitie s-ar incalca regula unanimitatii.
In ceea ce priveste actiunea in revendicare intemeiata pe
dreptul de proprietate comuna in devalmasie a sotilor, actiunea in
revendicare a bunurilor mobile poate fi introdusa de oricare dintre soti in
aplicarea prezumtiei mandatului tacit reciproc, insa actiunea in
revendicare a unui bun imobil, care este un act de dispozitie juridica,
trebuie introdusa de ambii soti, intrucat nu mai functioneaza prezumtia
de mandat tacit reciproc.
Actiunea in revendicare nu poate fi promovata de un singur
codevalmas, deoarece obiectul material al acesteia il constituie numai
bunurile individual determinate, reclamantul avand obligatia sa faca
dovada dreptului de proprietate si identitatii bunului care se afla in
posesia nelegitima a posesorului.
Titularul unei parti din dreptul de proprietate nu poate
pretinde readucerea bunului in patrimoniul sau, deoarece nu a avut si nu i
se poate inapoia stapanirea materiala asupra intregului bun, nefiind
determinat materialmente.
Fata de considerentele expuse, rezulta in consecinta ca
reclamantul nu putea formula actiunea in revendicare decat alaturi de
sotia sa, deoarece bunul asupra caruia poarta este un bun comun,
dobandit in timpul casatoriei si neprocedand astfel a incalcat legea, dupa
cum si instantele care au statuat asupra admiterii actiunii, in lipsa calitatii
procesuale active exclusive a reclamantului.
Asa fiind, recursul a fost admis in conformitate cu prevederile art.312
Cod procedura civila, modificata decizia, iar pe fond respinsa actiunea
pentru lipsa calitatii procesuale active a reclamantului.