Indeplinirea cerintelor dispozitiilor art.10 din Legea nr.273/2004. Relevanta permisului de sedere permanenta in Romania a cetatenilor straini. Decizie nr. 1 din data de 07.02.2008
pronunțată de Curtea de Apel Galati

Prin cererea adresata Tribunalului Galati, DGASPC Braila a solicitat in contradictoriu cu parata B.K.D. si D.G.A.S.P.C. sector 4 Bucuresti, incredintarea in vederea adoptiei a minorei V.E.A., nascuta la data de 19.11.1997, la parata B.K.D.
Tribunalul Braila, prin sentinta civila nr.63/2007 a respins cererea formulata de reclamanta ca nefondata cu motivarea ca daca sub aspectul moralitatii si al profilului psihologic s-a avut in vedere perceptiile directe ale specialistilor din cadrul DGASPC, sub aspectul starii materiale nu s-a facut dovada unor venituri constante, astfel ca nu garanteaza asigurarea unei vieti in conditii confortabile pe termen lung.
Referitor la domiciliul adoptatoarei, s-a retinut ca adoptia interna in sensul art. 3 lit. c din Legea nr. 273/2004 este adoptia in care atat adoptatorul sau familia adoptatoare cat si adoptatul au domiciliul in Romania.
Din dorinta de a o adopta pe minora a obtinut permis de sedere permanenta in Romania, valabil pana in anul 2012 in conditiile in care domiciliul este definit ca locul in care locuieste in mod statornic, fata de care manifesta stabilitate.
Faptul ca toate rudele paratei locuiesc in SUA, ca aceasta in momentele grele ale casniciei a revenit alaturi de familia sa in SUA unde are si domiciliul, ca are premize de a obtine un loc de munca in SUA si nu in Romania unde desfasoara activitati de voluntariat, a format convingerea primei instante ca locul fata de care manifesta stabilitate si in care se afla in centrul sau emotional este SUA, situatie in care desi adoptatoarea are permis de sedere permanenta in Romania, acesta nu poate fi asimilat domiciliului in sensul dispozitiilor Legii nr. 273/2004.
Impotriva acestei hotarari au declarat recurs paratele B.K.D. si DGASPC sector 4 Bucuresti invocand ca in mod gresit prima instanta a respins actiunea in conditiile in care in speta s-a facut dovada deplina a cerintelor dispozitiilor art.10 din Legea nr.273/2004 privind adoptia.
De asemenea, recurenta-adoptatoare B.K.D. a facut dovada cu acte a stabilirii domiciliului pe teritoriul Romaniei din vara anului 2006, asa cum prevad dispozitiile art.3 lit.c din Legea nr.273/2004. In consecinta, pentru adoptia interna legea nu face referire la cetatenia adoptatorului ci numai la stabilirea domiciliului conform OUG nr.194/2002.
Curtea de Apel Galati, prin decizia civila nr. 1/R.C.C. din 07.02.2008 a admis recursurile formulate de parate si a modificat sentinta civila nr. 63/2007 a Tribunalului Braila. In rejudecare, a admis cererea formulata de DGASPC Braila si a dispus incredintarea in vederea adoptiei pentru o perioada de 90 zile a minorei, la B.K.D.
Pentru a pronunta aceasta decizie civila, instanta de recurs a retinut din intregul material probator ca recurenta-adoptatoare a facut dovada conditiilor materiale necesare dezvoltarii depline si armonioase a minorei, conform art.10 alin.1 din Legea nr.273/2004.
Pe langa actele existente in dosarul de fond, in recurs s-au depus acte suplimentare ce dovedesc veniturile recurentei ( contractul individual de munca pe durata nedeterminata si soldurile din luna ianuarie 2008 la Banca ABN - AMRO) care atesta si intaresc convingerea instantei ca aceasta beneficiaza de conditii materiale decente pentru asigurarea unei vieti in conditii confortabile pe termen lung. De altfel, legea nu prevede un cuantum necesar in acest sens si nici nu distinge modul de incasare al acestora, daca provin din salariu sau din alte surse.
De asemenea nu s-a avut in vedere de prima instanta Atestatul nr. 31/2007 emis de D.G.A.S.P.C. sector 4 Bucuresti din care rezulta ca adoptatoarea prezinta garantii morale si conditii materiale necesare cresterii si dezvoltarii armonioase pentru un copil si faptul ca intre aceasta din urma si minora s-a stabilit o puternica legatura si afectiune parinteasca pe o perioada de 8 ani de zile.
Mai mult decat atat, audiata minora de prima instanta, si-a exprimat dorinta de a locui cu adoptatoarea deoarece se inteleg bine si se simte bine in prezenta ei.
In aceste conditii, interesul superior al minorei trebuie luat in considerare cu prioritate, aspect pe care insa prima instanta nu l-a avut in vedere.
In ceea ce priveste si al doilea motiv de recurs invocat de parate se constata a fi intemeiat, in conditiile in care recurenta adoptatoare a facut dovada cu acte ca domiciliaza in Romania iar cerinta legii ( art. 3 lit. c din Legea nr. 273/2004) este aceea ca adoptatorul si adoptatul sa aiba domiciliul in Romania, nefacand nici o referire la cetatenia adoptatorului. Fata de aceasta situatie, recurenta adoptatoare cu permisul de sedere permanent indeplineste cerintele cumulative ale OUG nr. 194/2002.
Faptul ca recurenta adoptatoare are rude si a locuit multa vreme in SUA nu poate constitui un impediment in vederea adoptiei.
In aceste conditii, criticile formulate de parate sunt intemeiate, incadrandu-se in dispozitiile art. 7, 8 si 9 cod procedura civila, astfel cum au fost invocate.
Pentru considerentele expuse, Curtea in baza art. 312 alin. 3 cod proc.civ. a admis recursurile declarate.