Gresita aplicare a dispozitiilor art. 139 alin. 1 din Codul de procedura penala, privind inlocuirea masurii arestarii preventive
(decizia penala nr. 410/R din 4.07.2005 a Curtii de Apel Galati)
Prin incheierea de sedinta din 1 iulie 2005, pronuntata de Tribunalul Braila in dosarul nr. 1813/2005, s-a dispus in temeiul art. 139 alin. 1 Cod procedura penala, combinat cu art. 136 alin. 1 lit. b, art. 141 alin. 1 si 3, art. 143 alin 1 si art. 145 raportat la art. 148 alin. 1 litera h din Codul de procedura penala, inlocuirea masurii arestarii preventive a inculpatului I.I. cu masura obligarii de a nu parasi localitatea.
Pentru a hotari astfel, instanta a retinut, in esenta, ca temeiurile care au determinat luarea si mentinerea masurii arestarii preventive s-au schimbat, in sensul ca nu mai subzista temeiul prevazut de art. 148 alin. 1 lit. h din Codul de procedura penala.
Impotriva acestei incheieri a declarat recurs Parchetul de pe langa Tribunalul Braila, considerand-o nelegala in ceea ce priveste inlocuirea masurii arestarii preventive cu masura obligarii inculpatului de a nu parasi localitatea.
Prin decizia penala nr. 410/R din 04.07.2005, Curtea de Apel Galati a admis recursul declarat de Parchet si a casat in parte incheierea recurata, in sensul ca a inlaturat dispozitia privind inlocuirea masurii arestarii preventive si a dispus, in baza art. 3002 Cod procedura penala raportat la art. 160b Cod procedura penala, mentinerea acestei masuri.
Pentru a decide astfel, instanta de recurs a retinut urmatoarele:
Fata de inculpatul I.I., prin incheierea de sedinta din 8 aprilie 2005 pronuntata de Tribunalul Braila in dosarul nr. 1437/2005 a fost luata masura arestarii preventive pe o perioada de 29 zile cuprinsa intre 8 aprilie 2005, orele 16,00 si pana la 6 mai 2005, orele 16,00, retinandu-se ca, in fapt, in seara zilei de 6 aprilie 2005, orele 21,00 - 22,00 a surprins in curtea locuintei pe partea vatamata Radu Marin caruia i-a aplicat cu corpuri dure multiple lovituri in cap, maini si piept, producandu-i leziuni ce i-au pus in primejdie viata, fapte ce ar intruni elementele constitutive ale infractiunii prev. de art. 20 Cod penal raportat la art. 174 alin. 1 Cod penal.
Ca temei al arestarii preventive au fost retinute ca incidente dispozitiile art. 148 lit. h Cod procedura penala, intrucat a fost savarsita o infractiune pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii mai mare de 4 ani si exista probe certe ca lasarea in libertate prezinta pericol concret pentru ordinea publica.
Ulterior, masura arestarii preventive a inculpatului I.I. a facut obiectul controlului de legalitate si temeinicie, prin decizia penala nr. 293/R din 6 mai 2005 a Curtii de Apel Galati (dosar nr. 645/2005) dispunandu-se in baza art. 3001 alin. 3 Cod procedura penala, mentinerea acestei masuri.
Or, potrivit art. 3002 Cod procedura penala, in cursul judecatii, in cauzele in care inculpatul este arestat, instanta legal sesizata, este datoare sa verifice, in cursul judecatii, legalitatea si temeinicia arestarii preventive, procedand potrivit art. 160b .
Din incheierea de sedinta recurata rezulta ca instanta de fond, din oficiu, a pus in discutia partilor, fata de evolutia cercetarii judecatoresti, daca se mai impune sau nu mentinerea starii de arest a inculpatului sau inlocuirea cu o alta masura preventiva.
Potrivit art. 139 alin. 1 Cod procedura penala, masura preventiva luata se inlocuieste cu o alta masura preventiva cand s-au schimbat temeiurile care au determinat luarea masurii.
Curtea de Apel a considerat ca in mod gresit prima instanta a concluzionat asupra schimbarii temeiurilor care au determinat luarea masurii arestarii preventive a inculpatului I.I., intrucat :
- din probele administrate in procesul penal rezulta existenta unor indicii temeinice, de natura a crea presupunerea participarii inculpatului la lovirea partii vatamate R.M., cauzandu-i leziuni cranio-faciale care au pus in primejdie viata victimei;
- mai mult, din lucrarile dosarului rezulta ca evolutia traumatismului cauzat partii vatamate a determinat decesul acesteia;
- fapta ce face obiectul sesizarii instantei de judecata intruneste elementele constitutive ale infractiunii de tentativa de omor prevazut de art. 20 Cod penal raportat la art. 174 Cod penal, pedepsita de lege cu inchisoarea de la 5 la 10 ani si interzicerea unor drepturi.
Natura faptei, modalitatea si imprejurarile comiterii acesteia dar mai ales consecintele deosebite produse, avand drept rezultat moartea unei persoane releva un grad deosebit de ridicat de pericol social iar prin implicatiile sociale pe care le presupune, sentimentul de insecuritate indus unei colectivitati locale, restranse, prin faptul ca persoane acuzate de comiterea unor fapte penale de o asemenea gravitate ar fi lasate in libertate concretizeaza si o stare de pericol pentru ordinea publica.
Curtea a mai retinut, din probele administrate in cauza, ca inculpatul I.I. a mai provocat, mai cu seama pe fondul consumului de alcool, discutii si certuri si chiar agresiuni fizice asupra celor din jur fiind si sanctionat contraventional pentru tulburarea linistii publice.
In asemenea conditii, temeiurile care au determinat luarea masurii arestarii preventive, care vizeaza o stare de pericol concret asupra ordinii publice se mentin si impun in continuare privarea de libertate a inculpatului, astfel cum prevad dispozitiile art. 160b alin. 3 teza I Cod penal.