Calitatea procesuala pasiva a M.F.P. in litigiile avand ca obiect obligarea angajatului la plata unor drepturi salariale functionarilor publici. Decizie nr. 722/R din data de 21.06.2007
pronunțată de Curtea de Apel Targu-Mures

Calitatea procesuala pasiva a M.F.P. in litigiile avand ca obiect obligarea angajatului la plata unor drepturi salariale functionarilor publici.
Suspendarea sau amanarea unor drepturi salariale nu echivaleaza cu desfiintarea acestor drepturi prevazute in mod expres intr-o lege speciala cunoscuta statutului functionarilor publici.
Decizia XXIII/12 dec. 2005 a I.C.C.J. Sectiunile Unite, pronuntata in solutionarea recursului in interesul legii- aplicarea prev. art. 329 al. 3 partea finala Cod pr. civila. Prin sentinta civila nr. 811 din 21 martie 2007 a Tribunalului Harghita, s-a admis actiunea reclamantului S. D., impotriva paratilor Ministerul Economiei si Finantelor, Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale si Directia Agricola de Dezvoltare Rurala Harghita, obligandu-i pe parati in solidar la plata primelor de concediu pe anii 2004-2006 in raport cu perioada lucrata, suma fiind actualizata cu rata inflatiei pana la achitarea respectivelor drepturi.
Solutia de admitere s-a motivat cu aceea ca reclamantul este functionar public, iar potrivit art. 34 alin. 2 din Legea nr. 188/1999 avea dreptul si la o prima de vacanta egala cu salariul de baza din luna anterioara plecarii in concediu, care se impoziteaza separat. Se mai arata ca suspendarile respectivului drept prin ordonante succesive de guvern sunt anticonstitutionale, deoarece potrivit art. 53 din Constitutie , un atare drept nu poate fi restrans in mod discriminatoriu si contrar echitatii impuse de o societate democratica, incalcand in mod flagrant si principiul fundamental al neretroactivitatii legilor.
Sentinta a fost recurata pentru nelegalitate si netemeinicie de catre cele doua ministere parate.
Cat priveste recursul Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, se constata ca inca la intocmirea conceptului de citare s-a dispus achitarea taxei judiciare de timbru in suma de 2 lei si 0,15 lei timbru judiciar. Cu toate acestea, la termenul de azi, obligatia dispusa sub sanctiunea nulitatii cererii nu a fost indeplinita, cu toate ca citatia s-a comunicat sub semnatura functionarului insarcinat cu primirea corespondentei si parafa Directiei juridic si contencios din minister inca din data de 30 mai 2007, potrivit dovezii de indeplinire a procedurii de citare de la fila 13, dosar recurs.
Asa fiind, vazand ca potrivit legii, taxele judiciare se platesc anticipat, ca acestea nu au fost achitate nici pana la termenul fixat de catre instanta, in baza art. 20 alin. 3 din Legea nr. 146/1997va dispune anularea respectivului recurs ca netimbrat.
Cat priveste recursul declarat de Ministerul Economiei si Finantelor prin Directia Generala a Finantelor Publice Harghita, se constata ca s-au invocat motivele prevazute de art. 304 pct. 8 si 9 Cod procedura civila si aceasta in finalul cererii de recurs, nerezultand cu claritate care act juridic dedus judecatii a fost gresit interpretat ori schimbat in natura si intelesul lamurit si vadit neindoielnic al acestuia.
Nelegalitatea sentintei (art. 304 pct. 9) este sustinuta pe lipsa calitatii procesuale pasive a recurentului care nu a avut raporturi de munca sau contractuale cu reclamantul si nu are atributii de legiferare in domeniul dedus judecatii.
Solutia primei instante este considerata nelegala si pentru faptul ca ea contravine legilor bugetare anuale prin care s-a dispus in mod imperativ suspendarea dreptului la prima de concediu pe toata perioada dedusa judecatii, potrivit art. 9 alin. 7 din legea nr. 507/2003 si art. 8 alin. 7 din Legea nr. 511/2004.
Recursul este considerat nefondat.
Respingerea exceptiei lipsei calitatii procesuale pasive invocata de Ministerul Finantelor Publice, nu s-a motivat corespunzator de catre prima instanta, dar este evident ca admiterea actiunii fata de ceilalti parati, fara asigurarea suportului financiar din partea recurentului, ar fi fost o solutie lipsita de continut, echivaland cu imposibilitatea executarii sentintei in conditiile in care Ministerul Finantelor coordoneaza actiunile guvernului privitoare la intregul sistem bugetar (art. 19 din Legea nr. 500/2002) inclusiv a celor de rectificare si a contului de executie. Nu in ultimul rand, acelasi minister asigura si executarea obligatiilor de plata a institutiilor publice in temeiul titlurilor executorii conform art. 1 din OUG nr. 22/2002 aprobata prin Legea nr. 228/2002.
Cat priveste sustinerea referitoare la actele normative ce au suspendat sau amanat plata primei de vacanta, ele nu echivaleaza cu desfiintarea dreptului prevazut in mod expres intr-o lege speciala consacrata statutului functionarilor publici. Daca s-ar da o alta interpretare, s-ar ajunge in situatia total nefireasca ca un drept prevazut de lege (art. 34 alin. 2 din legea nr. 188/1999) si garantat de Constitutie (art. 41 si 53) sa fie vidat de continut si lipsit de orice valoare chiar de catre autoritatile chemate sa-l aplice in spiritul si litera legii care l-a consacrat. Or, respectarea principiului increderii in statul de drept implica si asigurarea aplicarii legilor adoptate concomitent cu eliminarea oricarei tendinte de reglementare a unor situatii juridice fictive privitoare la drepturi ce nu pot fi restranse sau ingradite intr-o societate democratica. In acest sens s-a pronuntat si Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectiile Unite, prin decizia nr. XXIII din 12 decembrie 2005 in solutionarea recursului in interesul legii, iar potrivit art. 329 alin.3, partea finala, Cod procedura civila, dezlegarea data problemelor de drept judecate este obligatorie pentru instante.
Asa fiind, recursul a fost respins ca nefondat, fara cheltuieli de judecata, ele nefiind solicitate.