Pretentii. Stabilirea caracterului comercial al litigiului.
C. proc. civ., art. 158, art. 2 pct. 1
lit. "a"coroborat cu art. 2821 alin. 1
Dupa ce s-a stabilit caracterul comercial al litigiului, pentru verificarea competentei sale materiale instanta trebuie sa aiba in vedere si valoarea obiectului litigiului, valoare care este cumulul pretentiilor care formeaza obiectul cererii de chemare in judecata, chiar daca pretentiile izvorasc din doua contracte comerciale distincte, fiecare sub valoarea limita de 100 000 lei.
Cumulul pretentiilor formulate in cadrul aceleiasi actiuni este intotdeauna posibil pentru o mai buna administrare a actului de justitie, cu atat mai mult cu cat se deduce si conexitatea intre pretentiile reclamantului.
Prin sentinta nr. 2815 din 24 septembrie 2010, Tribunalul Comercial Mures a admis exceptia de necompetenta materiala, invocata din oficiu si in consecinta s-a declarat necompetenta material sa judece cererea formulata de reclamanta S.C. R. S.R.L. in contradictoriu cu parata S.C. B. S.R.L., avand ca obiect angajarea raspunderii contractuale in limita sumei de 59.785,39 lei, reprezentand contravaloarea bunurilor livrate in temeiul contractelor de executie lucrari nr. 57 din 4 decembrie 2007 si a contractului de inchiriere utilaje nr. 3/2008, precum si a accesoriilor in cuantum de 54.009,17 lei afectate obligatiilor principale incepand cu data scadentei si pana la 15 martie 2010 si s-a dispus trimiterea dosarului Judecatoriei Targu-Mures, deindata ce prezenta hotarare devine irevocabila.
Pentru a pronunta aceasta hotarare, prima instanta a retinut ca sub nr. 1871/1371/26.05.2010 a fost inregistrata la Tribunalul Comercial Mures actiunea judiciara comerciala promovata pe calea procedurii de drept comun de reclamanta S.C. R. S.R.L. Cristesti, in contradictoriu cu parata S.C. B. S.R.L. - Filiala Constanta prin care s-a solicitat angajarea raspunderii contractuale in sarcina acesteia din urma, prin obligarea la repararea in natura a prejudiciilor cauzate ei prin neindeplinirea obligatiilor contractuale in cuantum de 113.794,56 lei alcatuita sin suma de 59.785,39 lei reprezentand valoarea creantelor consemnate in facturile dresate paratei precum si a sumei de 54.009,17 lei, reprezentand penalitati de intarziere stabilite conventional raportate la creantele principale incepand cu data scadentei si pana la data de 15 martie 2010.
In sustinerea cererii reclamanta a invocat contactul de executie de lucrari nr. 57 din 4 decembrie 2007 si contractul de inchiriere utilaje nr. 3/2008.
Analizand cererea de chemare in judecata si titlurile invocate in sustinerea pretentiilor, s-a constatat ca reclamanta a indreptat in contra paratei doua actiuni judiciare principale intemeiate pe izvoare de sine-statatoare, respectiv raportul comercial izvorat din contractul de subantrepriza nr. 57 din 4 decembrie 2007, precum si contractul de inchiriere utilaje nr. 3/2008.
Valoarea fiecareia dintre aceste actiuni principale este inferioara limitelor impuse de legiuitor, pentru ca acestea sa fie aduse in prima jurisdictie inaintea unei instante judiciare cu rang de tribunal cata vreme reclamanta a solicitat atragerea raspunderii contractuale a paratei in considerarea contractului de executie de lucrari nr. 57 din 4 decembrie 2007, pentru pretinsele obligatii comerciale neindeplinite in valoare de 19.436 lei si unor accesorii in cuantum de 14.460,45 lei, iar in considerarea contactului de inchiriere utilaje nr. 3/2008 pentru pretinsele obligatii principale neindeplinite in valoare de 40.349,30 lei si unor accesorii in cuantum de 39.548,72 lei. S-a apreciat ca reclamanta cu de la sine putere a reunit doua diferende comerciale din raporturi juridice comerciale de sine-statatoare, incheiate cu parata care emana obiecte si cauze diferite, insa intr-o evidenta conexitate, apte a fi valorificate prin actiuni judiciare principale distincte care insa, raportat la valoarea obiectului fiecareia dintre ele ar fi atras prima jurisdictie a judecatoriei si ar fi beneficiat doar de un grad de jurisdictie cel al recursului devolutiv circumscris dispozitiunilor art. 3041 Cod procedura civila.
Impotriva acestei hotarari a declarat recurs reclamant S.C. R. S.R.L., solicitand modificarea hotararii, in sensul respingerii exceptiei necompetentei materiale invocata din oficiu de judecator, cu trimitere cauzei spre competenta solutionate Tribunalului Comercial Mures.
Se sustine in considerentele cererii de recurs ca litigiul este de natura comerciala, natura ce rezida din aplicarea atat a criteriului obiectiv al comercialitatii cat si a criteriului subiectiv. Reclamanta, in calitate de comisionar, a solicitat realizarea unui drept de creanta care are ca si izvor obligational un contact de executie de lucrari care este un fapt de comert in baza dispozitiilor art. 3 pct. 8 din Codul comercial. Ambele parti contractante au calitatea de comerciant, astfel ca este incidenta legea comerciala pentru toti participantii parti contractante in ceea ce priveste obligatiile care au luat nastere din raportul contractual invocat.
Odata stabilit caracterul comercial al litigiului, trebuie analizata si valoarea obiectului iar din continutul cererii introductive rezulta ca a solicitat repararea prejudiciului cauzat prin neexecutarea obligatiilor asumate in cuantum de 113.794,56 lei, valoare superioara plafonului minim de 100.000 lei prevazut de art. 2 alin.1 lit. a Cod procedura civila.
Examinand sentinta atacata prin prisma motivelor de recurs invocate si in limitele prevazute de art. 3041 Cod procedura civila, curtea a constat ca recursul este fondat pentru urmatoarele considerente:
Potrivit dispozitiilor art. 2 alin. 1 lit. a Cod procedura civila "tribunalele judeca in prima instanta procesele si cererile in materie comerciala a caror obiect are o valoare de peste 100.000 lei_.". Din cuprinsul acestui text legal rezulta ca in determinarea competentei materiale sau de atributiune a tribunalelor legea foloseste si criteriul valoric.
In raport de acest criteriu, competenta se fixeaza prin actul de sesizare si inca din momentul investirii instantei, intrucat investirea instantei este facuta prin cererea de chemare in judecata a reclamantului, act prin intermediul caruia se determina cadrul procesual cu privire la parti dar si cu privire la obiectul litigiului. In acest sens chiar art. 112 alin. 1 pct. 3 Cod procedura civila, indica drept unul din elementele cererii de chemare in judecata, obiectul cererii si "valoarea lui dupa pretuirea reclamantului". Aceasta inseamna, in primul rand, ca indicarea valorii este o obligatie care revine reclamantului si ea trebuie concretizata in cuprinsul cererii initiale de chemare in judecata, paratul la randul sau putand contesta evaluarea facuta de catre reclamant.
Este adevarat ca in mod obisnuit reclamantul solicita prin cererea de chemare in judecata obligarea paratului la o singura prestatie, dar nu este exclus ca reclamantul sa invoce prin una si aceeasi cerere mai multe pretentii, un atare cumul este intotdeauna posibil pentru o mai buna administrare a justitiei si mai ales atunci cand se deduce o conexitate intre pretentiile reclamantului.
In speta dedusa judecatii, prin cererea de chemare in judecata reclamanta a solicitat obligarea paratei la plata sumei de 113.794,56 lei, suma ce reprezinta un drept de creanta rezultat prin neindeplinirea de catre parata a obligatiilor din contractul de executie de lucrari nr. 57 din 4 decembrie 2007 si a contractului de inchiriere utilaje nr. 43/2008. Suma solicitata de catre reclamanta nu a fost contestata de catre parata si chiar daca aceasta creanta rezulta din doua contracte diferite, se poate constata ca sunt incheiate intre aceleasi parti si vizeaza realizarea aceluiasi obiect, respectiv executarea si finalizarea obiectivului "Deviere Racord S.R.M. 10" Ludus pentru amplasare depozit de legume si fructe, legatura de conexitate de altfel constatata si de catre prima instanta.
In atare situatie, se constata ca valoarea obiectului litigiului este superioara plafonului minim de 100.000 lei, reglementat de art. 2 alin. 1 lit. a Cod procedura civila si competenta de solutionare a cauzei, in raport de acest text legal, revine tribunalului.
Prin urmare, curtea in baza dispozitiilor art. 312 alin. 1 Cod procedura civila raportat la art. 304 pct. 9 din acelasi cod, a admis recursul, a modificat hotararea primei instante in sensul respingerii exceptiei necompetentei materiale invocata din oficiu si a dispus trimiterea cauzei pentru judecarea pe fond aceleiasi instante, respectiv Tribunalul Comercial Mures.