Curtea de Apel Cluj, Sectia comerciala si de contencios administrativ si fiscal, decizia nr. 2964 din 11 iulie 2011
Prin sentinta civila nr. 6600 din 10.12.2010 pronuntata de Tribunalul Salaj s-a admis in parte actiunea reclamantei ASOCIATIA CRESCATORILOR DE BOVINE DIN JUDETUL SALAJ - PRIN PRESEDINTE ASOCIATIE P.M. impotriva paratei DIRECTIA PENTRU AGRICULTURA SI DEZVOLTARE RURALA SALAJ si a fost obligata parata ca in limita fondurilor alocate de catre Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale si in termen de 5 zile de la aceasta alocare, sa achite reclamantei un procent de 70 % din suma de 385.722 lei, contravaloare servicii de control oficial al performantelor de productie la bovine in judetul Salaj.
S-a respins ca nefondata cererea privind obligarea paratei la dobanda legala. S-a dispus rezilierea contractului incheiat intre parti la 21.12.2006, sub nr. 5996.
Impotriva acestei hotarari a declarat recurs reclamanta ASOCIATIA CRESCATORILOR DE BOVINE DIN JUDETUL SALAJ, recursul fiind inregistrat la data de 31 ianuarie 2011.
Cu privire la recursul declarat in cauza de catre reclamanta, a fost pusa in discutie exceptia tardivitatii acestuia, prin raportare la prev. art. 287^16 alin. 1 din OUG nr. 34/2006.
In acest context, reprezentantul recurentei a solicitat instantei sa dispuna in sensul recalificarii caii de atac declarate, apreciind ca aceasta ar i fost susceptibila de a fi atacata cu apel, considerand ca litigiul, in sine, are o natura comerciala.
S-a mai aratat ca, desi contractul pe care reclamanta si-a intemeiat pretentiile a fost incheiat ca urmare a parcurgerii unei proceduri de achizitie publica, in baza OUG nr. 34/2006, el este unul comercial, iar, in drept, actiunea a avut ca temei prev. art. 969 C.civ.
Constatand ca aceasta chestiune trebuie solutionata anterior pronuntarii asupra exceptiei de tardivitate, Curtea urmeaza a respinge cererea de recalificare a caii de atac declarate de catre reclamanta, cu luarea in considerare a urmatoarelor:
Conform art. 286, care este inclus in Sectiunea a 9-a, intitulata " Solutionarea litigiilor in instanta", a OUG nr. 34/2006, act normativ pe care reclamanta si-a intemeiat demersul:
"(1) Procesele si cererile privind actele autoritatilor contractante emise inainte de incheierea contractului, precum si acordarea despagubirilor pentru repararea prejudiciilor cauzate in cadrul procedurii de atribuire se solutioneaza in prima instanta de catre sectia de contencios administrativ si fiscal a tribunalului in circumscriptia caruia se afla sediul autoritatii contractante.
(1^1) Procesele si cererile privind executarea, nulitatea, anularea, rezolutiunea, rezilierea sau denuntarea unilaterala a contractelor de achizitie publica se solutioneaza in prima instanta de catre sectia comerciala a tribunalului in circumscriptia caruia se afla sediul autoritatii contractante. Dispozitiile prezentei sectiuni se aplica in mod corespunzator_".
Or, din aceeasi sectiune face parte si art. 287^16, alin. 1 al acestui articol stipuland ca: "(1) Hotararea pronuntata in prima instanta poate fi atacata cu recurs, in termen de 5 zile de la comunicare. Recursul se judeca, dupa caz, in conditiile art. 286 alin. (1) de sectia contencios administrativ si fiscal a curtii de apel si ale art. 286 alin. (1^1) de sectia comerciala a curtii de apel."
Ca atare, prin raportare la acest text imperativ, cu caracter derogator fata de procedura aplicabila litigiilor de drept comun date in competenta de solutionare a sectiilor comerciale ale tribunalelor, nu se poate sustine cu temei ca sentinta pronuntata, prin care au fost validate, in parte, pretentiile reclamantei derivand din modul in care achizitorul a inteles sa-si aduca la indeplinire obligatiile rezultate din contractul nr. 5996/21.12.2006, incheiat ca urmare a derularii unei proceduri de achizitie publica, in baza OUG nr. 34/2006, ar fi susceptibila de a fi atacata cu apel, disp. art. 720 indice 8 C.pr.civ. nefiind aplicabile in cauza.
Mai mult, Curtea nu poate valida sustinerile conform carora contractul incheiat intre cele doua parti ar avea o natura comerciala, prevederile art. 2 alin. 1 lit. c din Legea nr. 554/2004 fiind de natura sa contrazica o astfel de abordare.
Asa fiind, cererea de recalificare a caii de atac va fi respinsa, cu luarea in considerare a principiului "specialia generalibus derogant".
In cea ce priveste exceptia tardivitatii declararii recursului, se ia act de prev. art. 287 indice 16 alin. 1 din OUG nr. 34/2006, care statueaza imperativ in sensul in care termenul de exercitare a caii de atac este de 5 zile de la comunicare.
Or, dupa cum rezulta din dovada de la dosarul de fond, motivarea sentintei i-a fost comunicata reclamantei la data 14.01.2011, iar conform art. 102 alin. 1 C.pr.civ., termenele incep sa curga de la data comunicarii actelor de procedura, daca legea nu dispune altfel, iar potrivit art. 103 alin. 1 C.pr.civ., neexercitarea oricarei cai de atac si neindeplinirea oricarui alt act de procedura in termenul legal atrage decaderea, afara de cazul cand legea dispune altfel sau cand partea dovedeste ca a fost impiedicata printr-o imprejurare mai presus de vointa ei.
Drept urmare, in baza considerentelor mai sus retinute si a textelor legale invocate, recursul reclamantei va fi respins ca tardiv, pastrandu-se in intregime sentinta atacata, inregistrarea lui la data de 31.01.2011 fiind facuta cu depasirea termenului defipt de lege si cu ignorarea principiului legalitatii cailor de atac.
Recursul fiind solutionat in temeiul unei exceptii, se apreciaza de catre instanta ca este de prisos a mai fi analizate motivele de recurs privind fondul cauzei. (Judecator Mirela Budiu)