desfacerea contractului individual de munca

Prin sentinta nr. 405 din 5 iunie 2009, Tribunalul Mures, Sectia Contencios Administrativ si Fiscal a respins contestatia la executare formulata de contestatorul Primarul comunei A., in contradictoriu cu intimatul I. F. , obligand contestatorul la 2000 lei cheltuieli de judecata.
Pentru a pronunta aceasta hotarare, instanta de fond a retinut urmatoarele:
Prin sentinta civila nr. 284/2005 a Tribunalului Mures, s-a admis in parte actiunea reclamantului I. F. in contradictoriu cu paratul Consiliul local al comunei A. si s-a anulat hotararea nr. 25 din 29 aprilie 2004, emisa de parat, prin care a fost desfacut contractul de munca al reclamantului, paratul fiind obligat la repunerea in situatia anterioara desfacerii contractului individual de munca si reintegrarea in postul detinut anterior de reclamant. Consiliul local A. a fost obligat la plata catre reclamant a drepturilor salariale, actualizate in functie de indicele de inflatie, incepand cu data desfacerii contractului de munca si pana la reintegrarea efectiva. Petitul privind daunele morale au fost respins.
Aceasta sentinta a ramas definitiva si irevocabila prin decizia nr. 1522/R/5 iunie 2005 a Curtii de Apel Targu-Mures .
Creditorul a formulat cerere de executare silita, cerere ce a fost incuviintata prin incheierea civila nr. 2351/C/2005 a Judecatoriei Sighisoara. Din procesul verbal al executorului judecatoresc din data de 13 noiembrie 2005 rezulta ca Ocolul Silvic A., unde a fost angajat creditorul, din cadrul Consiliului local A., s-a desprins ca si regie autonoma din luna august 2005, motiv pentru care titlul executoriu nu a putut fi pus in executare. Din adresa nr. 979/2005 a Ocolului Silvic A. SA rezulta ca unitatea nu poseda decizie ce constituie titlu executoriu, recomandandu-i petentului sa se adreseze Consiliului local A. pentru clarificarea situatiei.
Petentul prin expertiza contabila efectuata in faza de executare, a convocat prin scrisori recomandate atat Regia Publica A. cat si Consiliul local al comunei A., care nu au dat curs convocarilor, expertiza fiind efectuata de primaria A. in lipsa reprezentantilor legali.
S-au stabilit salariile nete curente pentru perioada mai 2004 - mai 2006, aplicandu-se indexarile si sporurile de care a beneficiat petentul. Astfel, a fost emisa somatia din data de 24 octombrie 2006, impotriva debitorului Consiliul local A. in vederea achitarii sumei totale de 21.851,90 lei reprezentand drepturi salariale conform raportului de expertiza contabila. Hotararea judecatoreasca a fost executata partial, drepturile fiind acordate pana la data de 3 august 2004, cand petentului i-a fost retrasa autorizatia de libera practica.
Titlul executoriu a devenit definitiv si irevocabil de la data de 19 martie 2005, iar la data de 14 iulie 2005 Ocolul Silvic A. s-a reorganizat, devenind regie autonoma, institutie fata de care petentul nu a formulat contestatie la executare si nu si-a formulat pretentii.
Din adeverinta nr. 834 din 4 septembrie 2009, emisa de RA Ocolul Silvic A., rezulta ca petentul nu a formulat cerere pentru reangajare pe postul definitiv de padurar, astfel ca instanta ar fi incalcat principiul disponibilitatii partilor, daca ar fi chemat in judecata din oficiu aceasta institutie.
Instanta de fond a retinut ca, drepturile salariale calculate prin raportul de expertiza, au fost corect calculate inclusiv tichetele de masa ce se cuvin reclamantului, indiferent daca a prestat munca efectiva sau contractul individual de munca era desfacut, petentul fiind repus in toate drepturile anterioare emiterii Hotararii nr. 25/2004 emisa de Consiliul local A., astfel contestatia formulata fiind respinsa.
Impotriva acestei hotarari a declarat recurs C. N., in calitate de primar al comunei A., solicitand casarea hotararii, retinerea cauzei spre rejudecare, iar in urma rejudecarii, admiterea contestatiei la executare, precum si a cererii de intoarcere a executarii silite cu obligarea intimatului I. F. la plata cheltuielilor de judecata.
In motivarea cererii de recurs se arata ca prima instanta nu s-a pronuntat asupra cererii de intoarcere a executarii silite, desi a fost facuta o precizarea expresa in acest sens, astfel ca hotararea apare ca fiind nelegala.
Se mai arata ca prima instanta atunci cand a analizat cuantumul drepturilor cuvenite creditorului I. F., a avut in vedere numai concluziile din raportul de expertiza, fara sa tina seama de actele si lucrarile dosarului, din care rezulta ca toate drepturile salariale cuvenite acestuia au fost achitate si prin aceasta hotarare institutia a fost obligata sa faca o plata dubla. Punerea in executare a sentintei civile nr. 284/2005, in sensul reintegrarii creditorului si plata drepturilor salariale cuvenite rezulta atat din inscrierile in cartea de munca dar si din statele de plata depuse la dosar, care au fost de altfel semnate de catre creditor.
Se mai sustine si faptul ca instanta de fond a fost obligata prin decizia nr. 1157/R/2008 sa stabileasca in mod concret drepturile ce i se cuvin creditorului in baza sentintei civile nr. 284/2005, avand in vedere faptul ca a fost sesizata cu o contestatie la titlu, insa au fost ignorate limitele casarii prevazute in cuprinsul acestei decizii.
Examinand sentinta atacata prin prisma motivelor de recurs invocate si in limitele prevazute de art. 3041 Cod procedura civila , curtea a constatat ca recursul este fondat pentru urmatoarele considerente:
Prin sentinta civila 137 din 20 februarie 2008, s-a respins contestatia la executare formulata de C. N. in calitate de reprezentant legal al Consiliului local al comunei A.
Impotriva acestei hotarari a declarat recurs contestatorul, iar prin decizia civila nr. 1157/R/18 decembrie 2008, s-a casat hotararea si s-a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare pentru necercetarea fondului, retinandu-se ca instanta de fond a fost sesizata cu o contestatie la executare intemeiata pe dispozitiile art. 400 alin. 2 Cod procedura civila si ca in aceste conditii era obligata sa interpreteze dispozitivul hotararii supusa executarii, respectiv toate cele trei situatii privitoare la intinderea, lamurirea intelesului si aplicarea in concret a titlului. Aceste lamuriri se impunea a fi facute intrucat sentinta 284/2005 care constituit titlu executoriu, nu facea referire la o suma de bani determinata concret, ci la o suma actualizata la inflatie pe o perioada si ea interpretabila, in conditiile in care contestatorul invoca imposibilitatea reintegrarii pentru retragerea autorizatiei de practica, respectiv trecerea Ocolului silvic A. in structura altei autoritati locale.
Sesizata cu rejudecarea cauzei, instanta de fond, respectiv Tribunalul Mures , respinge contestatia prin sentinta recurata, insa din considerentele acestei hotarari, nu rezulta respectarea limitelor rejudecarii stabilite de instanta de recurs. Nu au fost stabilite in concret drepturile salariale ce se impunea a fi achitate creditorului I. F. in raport de dispozitiile cuprinse in sentinta civila nr. 284/2005, care au fost sumele efectiv achitate de catre autoritatea parata obligata la reincadrarea creditorului si plata drepturilor salariale si daca in raport cu aceste sume se mai impunea achitarea vreunei diferente , asa cum s-a stabilit de catre executorul judecatoresc. Practic instanta de fond nu a analizat contestatia la executare in limitele prevazute de art. 400 alin. 2 Cod procedura civila, in sensul sa interpreteze intinderea, lamurirea, intelesului si aplicarea in concret a titlului executoriu, asa cum a fost obligata prin hotararea de casare.
Potrivit art. 315 alin. 1 Cod procedura civila, in caz de casare hotararile instantelor de recurs asupra problemelor de drept dezlegate, precum si asupra necesitatii administrarii unor probe, sunt obligatorii pentru judecatorii fondului.
Din cuprinsul acestor dispozitii legale rezulta obligativitatea indrumarilor date de instanta de casare cu privire la problemele de drept dezlegate de catre aceasta si cu privire la necesitatea administrarii unor probe, nerespectarea lor atragand nulitatea hotararii pronuntate.
In conditiile in care prima instanta nu a respectat indrumarile date de catre instanta de recurs, asa cum s-a aratat mai sus, Curtea a constatat nulitatea hotararii si in raport de dispozitiile art. 312 alin. 5 Cod procedura civila raportat la art. 20 alin. 3 din Legea nr. 554/2004 a casat hotararea recurata si a retinut cauza spre rejudecare, fixand termen de judecata in acest sens pentru data de 21 ianuarie 2010, cand se vor cita partile.