Desfacerea contractului de munca pentru motive ce nu tin de persoana salariatului.Nerespectarea disp.art.223 din Codul Muncii

Potrivit art.223 alin.1 din Codul Muncii reprezentantilor alesi in organele de conducere ale sindicatelor li se asigura protectia legii contra oricaror forme de conditionare, constrangere sau limitare a exercitarii functiilor lor, iar conform alin.2 al articolului 223, pe toata durata exercitarii mandatului, precum si pe o perioada de doi ani de la incetarea acestuia, reprezentantii alesi in organele de conducere ale sindicatelor nu pot fi concediati pentru motive care nu tin de persoana salariatului, pentru necorespundere profesionala sau pentru motive ce tin de indeplinirea mandatului pe care l-au primit de la salariatii din unitate (decizia nr.1204 din 11 noiembrie 2004 a Curtii de Apel Ploiesti).
Prin cererea inregistrata sub nr.1959/2003 pe rolul Tribunalului Buzau, contestatorul G.N. a solicitat anularea deciziei de concediere nr.A/343 din 3.03.2003 emisa de intimata SC " Intretinere si Reparatii Locomotive si Utilaje - C.F.R. - I.R.L.U. " SA si repunerea in drepturile legale ce i se cuvin.
In motivarea cererii, contestatorul a aratat ca a indeplinit functia de vicelider al Sindicatului Muncitorilor din Depoul C.F.R. Buzau si secretar general al Federatieie Sindicatelor Libere din Depourile Caii Ferate din Romania, dar societatea intimata a dispus concedierea lui cu incalcarea prevederilor art.10 din Legea nr.54/2003, ce interzice desfacerea contractului de munca in timpul unui astfel de mandat si 2 ani dupa incetarea acestui mandat.
Pe baza probelor administrate, prin sentinta civila nr.573/19.11.2003 pronuntata de Tribunalul Buzau s-a admis in parte contestatia si s-a dispus anularea deciziei de concediere, cu repunerea contestatorului in situatia anterioara si plata unor despagubiri egale cu plata unor salarii indexate si majorate, ca si a altor drepturi ce i se cuvin, respingandu-se capatul de cerere avand ca obiect daunele morale.
Pentru a pronunta aceasta solutie, instanta de fond a retinut, in esenta, ca masura concedierii colective nu a avut o baza reala, prin invocarea unor dificultati economice existente cu o luna inainte de masura concedierii colective.
Impotriva sentintei intimata a declarat recurs citricand-o ca nelegala si netemeinica, sustinand ca hotararea atacata se bazeaza pe o greseala grava de fapt, rezultata din aprecierea eronata a probelor administrate, contestatorul neindeplinind o functie de conducere sindicala, iar , pe de alta parte, existand dificultati economice ce au impus reorganizarea si restructurarea activitatii recurentei, astfel ca desfiintarea unor posturi, printre care si cel ocupat de contestator, a constituit o masura reala si efectiva necesara eficientizarii activitatii societatii.
Prin decizia nr.1204/11.11.2004, Curtea de Apel Ploiesti a respins ca nefondat recursul intimatei.
S-a retinut de catre instanta de control judiciar, in raport de actele depuse la dosar, la care s-a facut referire, ca intimatul contestator a indeplinit functia de secretar general al Consiliului National de Conducere al Federatiei Sindicatelor Libere Independente a personalului muncitor si TESA din Depourile Cailor Ferate din Romania.
Asa fiind, s-a concluzionat, in raport de dispozitiile art.223 din Codul Muncii, ca nu se putea dispune concedierea contestatorului, fiind fara suport probatoriu sustinerea recurentei potrivit careia contestatorul s-ar fi autoproclamat lider sindical. (Conform art.223 alin.1 din Codul Muncii reprezentantilor alesi in organele de conducere ale sindicatelor li se asigura protectia legii contra oricaror forme de constrangere sau limitare a exercitarii finctiilor lor.De asemenea, alin.2 al art.223 statueaza ca pe toata durata exercitarii mandatului, precum si pe o perioada de 2 ani de la incetarea acestuia reprezentantii alesi in organele de conducere ale sindicatelor nu pot fi concediati pentru motive care nu tin de persoana salariatului, pentru necorespundere profesionala sau pentru motive ce tin de indeplinira mandatului pe care l-au primit de la salariatii din unitate).
A mai retinut instanta de recurs, ca si prima instanta, ca decizia de concediere a fost data cu incalcarea prevederilor art. 65 din Codul Muncii, deoarece, deindata dupa transferarea consistenta de personal de la societatea SNTFM CFR Marfa la SC I.R.L.U. au inceput concedierile colective, iar dupa luarea unei astfel de masuri,s-a aprobat transferul personalului incepand cu 1 octombrie 2003.
Prin urmare, Curtea, facand aplicarea artr.312 Cod pr.civila a respins recursul ca nefondat.