Inadmisibilitatea cererii de revizuire formulate impotriva deciziilor din recurs care nu evoca fondul
- art. 322 pct. 2 Cod procedura civila
Decizia nr. 1709 din 25 octombrie 2010 pronuntata de Curtea de Apel Ploiesti - Sectia Comerciala si de Contencios Administrativ si Fiscal
Prin cererea inregistrata la Curtea de Apel Ploiesti la nr. 66.1,2/114/2006, revizuenta SC B. SA a formulat cerere de revizuire a deciziei nr.887 din data de 19 mai 2010, pronuntata de Curtea de Apel Ploiesti, in temeiul dispozitiilor art. 322 pct.2 C.pr.civila.
In motivarea cererii de revizuire, revizuenta a aratat ca, potrivit art. 322 pct.2 Cod procedura civila, revizuirea se poate cere si atunci cand instanta "nu s-a pronuntat asupra unui lucru cerut", prin lucru cerut se inteleg numai cererile care au fixat cadrul litigiului, au determinat limitele acestuia si au stabilit obiectul pricinii deduse judecatii. Ceea ce caracterizeaza aceste cereri si le delimiteaza de toate celelalte, ce pot fi formulate de parti in proces, consta in aceea ca prin pronuntarea asupra lor instanta poate pune capat litigiului, statuand prin admitere sau respingere, in acea parte a hotararii care poate fi pusa in executare - dispozitivul.
Revizuenta a mai aratat ca debitoarea SC B. SA si administratorul judiciar SC F.& F. I. C. IPURL au formulat la data de 26.09.2007 cereri de inchidere a procedurii insolventei in dosarul nr.66/114/2006 al Tribunalului Buzau. Cererile de inchidere a procedurii insolventei erau intemeiate, asa cum rezulta din expertiza tehnica contabila dispusa de judecatorul sindic, expertiza care a scos in evidenta ca debitoarea SC B. SA si-a achitat toate datoriile din plan si pe cele curente. In legatura cu creanta de 3.676.725 lei solicitata de D.G.F.P. Buzau, expertiza arata ca acest creditor a refuzat preluarea bunurilor proprietatea sa, conform dispozitiilor planului de reorganizare judiciara.
Ulterior, prin sentinta nr.585/25.11.2009 pronuntata de Curtea de Apel Constanta, expertiza contabila a fost confirmata, instanta constatand ca debitoarea SC B. SA nu datoreaza nicio suma de bani creditorului D.G.F.P. Buzau, creanta fiind stinsa prin novatie. Cu toate acestea nici Tribunalul Buzau si nici Curtea de Apel Ploiesti nu s-au pronuntat asupra acestei cereri.
Revizuenta a mai aratat ca cererea de revizuire este admisibila, deoarece prin aceasta decizie pricina s-a judecat in recurs, fiind administrate probe cu inscrisuri nou care au fost determinante in pronuntarea solutiei de catre instanta de control judiciar, pe de alta parte, dispozitiile art. 3041 Cod procedura civila prevad expres ca "recursul declarat impotriva unei hotarari care, potrivit legii, nu poate fi atacata cu apel nu este limitat la motivele de casare prevazute de dispozitiile art. 304, instanta putand sa examineze cauza sub toate aspectele",astfel ca hotararea a carei revizuire se solicita evoca fondul, fiind pronuntata pe baza unor inscrisuri administrate in recurs, care au fost hotaratoare in pronuntarea solutiei, astfel ca sunt indeplinite cerintele art. 322 pct.2 Cod procedura civila.
Examinand cererea de revizuire, Curtea a retinut urmatoarele:
Prin sentinta nr. 40 din 12 ianuarie 2010 Tribunalul Buzau a admis cererea formulata de creditorul D.G.F.P. Buzau, insusita de catre D.G.F.P. Constanta si in temeiul art. 105 din Legea privind procedura insolventei a dispus inceperea procedurii falimentului debitorului SC B. SA Buzau, in temeiul art.107 alin 2 din Legea privind procedura insolventei, a desemnat lichidator pe R.S. SPRL, cu o retributie de 600 lei sau 10 % din vanzari care va indeplini atributiile prevazute de art.25 din Legea nr. 85/2006, a dispus, in temeiul art.107 alin.2 din Legea privind procedura insolventei, dizolvarea societatii debitoare si ridicarea dreptului de administrare al debitorului.
Impotriva acestei sentinte au declarat recurs debitoarea SC B. SA si administratorul judiciar F. & F. I. C. IPURL,, iar prin decizia nr. 887/19 mai 2010 Curtea de Apel Ploiesti a respins ca nefondate ambele recursuri, retinand ca nu sunt incidente motivele de casare invocate.
Potrivit dispozitiilor art. 322 alin. 1 Cod procedura civila, revizuirea unei hotarari ramasa definitiva in instanta de apel sau prin neapelare, precum si a unei hotarari date de o instanta de recurs atunci cand evoca fondul, se poate cere in cazurile expres prevazute de pct. 1-9.
Rezulta ca se poate formula cerere de revizuire numai impotriva unei hotarari ramasa definitiva in instanta de apel sau prin neapelare, precum si a unei hotarari data de o instanta de recurs atunci cand evoca fondul.
Conditia de admisibilitate a cererii de revizuire formulata impotriva unei hotarari pronuntata in recurs este asadar ca hotararea atacata cu revizuire sa evoce fondul, intrucat, fata de motivele expres prevazute de art. 304 pct. 1-9, revizuirea nu poate privi decat hotararile prin care s-a rezolvat fondul pretentiei dedus judecatii, motivele de revizuire vizand ca regula situatia de fapt.
Aceasta inseamna ca s-a efectuat o examinare a raportului juridic dedus judecatii, prin prisma probelor administrate in cauza, conditia fiind indeplinita atunci cand prin hotararea a carei revizuire se solicita s-a admis recursul, s-a casat sau modificat hotararea recurata si instanta de recurs a evocat fondul, atunci cand instanta de recurs a stabilit o alta stare de fapt decat cea retinuta in fazele de judecata anterioare.
Decizia pronuntata in recurs, a carei revizuire se solicita, decizie prin care curtea a respins recursurile ca nefondate, nu evoca fondul.
Instanta de recurs nu a efectuat o examinare a raportului juridic dedus judecatii, prin prisma probelor administrate in cauza, prin stabilirea unei alte stari de fapt decat cea retinuta la fond, a constatat ca motivele de nelegalitate a sentintei recurate sunt nefondate si a respins recursurile, pentru considerentele mentionate, ca nefondate.
Pentru aceste motive, fata de dispozitiile art. 322 alin. 1 Cod procedura civila, curtea a constatat ca cererea de revizuire este inadmisibila, considerente pentru care a respins cererea de revizuire formulata impotriva deciziei nr.887 din data de 19 mai 2010 pronuntata de Curtea de Apel Ploiesti, ca inadmisibila.