Urmărește inteligent dosarul din instanță.

Primești notificări la fiecare modificare.

Din anul 2015, zi de zi!

Mentinerea starii de arest preventiv. Verificarea temeiurilor ce justifica mentinerea masurii. Decizie nr. 52 din data de 18.01.2010
pronunțată de Curtea de Apel Ploiesti

Mentinerea starii de arest preventiv. Verificarea temeiurilor ce justifica mentinerea masurii.

C.pen., art. 211 alin.1,2 lit.b si c si alin.2/1;
Art. 75 lit.c c.pen., art. 74 alin.1 lit.c, art. 76 alin.1 lit.b si art. 80
C.proc.pen., art. 160/b si art. 300/1

Cu ocazia mentinerii starii de arest preventiv este necesara o verificare temeinica a imprejurarilor ce justifica prelungirea acestei masuri restrictive de libertate, simpla referire la existenta pericolului social concret nefiind suficienta.

Decizia penala nr. 52, din 18.01.2010 1.- Prin sentinta penala nr.1020/8.12.2009 pronuntata de Judecatoria Buzau in dosarul nr.6024/200/2009 in baza art.211 alin.1,2 lit.b si c si alin.21 lit.a cod penal si art.75 lit.c cod penal si art.74 alin.1 lit.c cod penal,art.76 alin.1 lit.b cod penal si art.80 cod penal a fost condamnat inculpatul S.N.M. la o pedeapsa de 5 ani inchisoare.
In baza art.61 C.pen. s-a mentinut liberarea conditionata pentru restul de 586 zile inchisoare ramas neexecutat din pedeapsa aplicata inculpatului prin sentinta penala nr.1048/11.05.2007 a Judecatoriei Braila.
In baza art.88 C.pen. s-a computat din pedeapsa de executat durata retinerii si arestarii preventive, incepand cu data de 31.05.2009, la zi.
In baza art.71 C.pen. s-au interzis inculpatului drepturile prevazute de art.64 al.1 lit.a (teza a II-a) si b C.pen. incepand cu data ramanerii definitive a sentintei si pana la executarea pedepsei.
In baza art.350 C.pr.pen. s-a mentinut starea de arest a inculpatului, S.N.M. 2.- In baza art.211 al.1, 2 lit.b si c si al.21 lit.a C.pen. cu aplicarea art.99 si urmatoarele C.pen. cu referire la art.74 al.1 lit.a,c, art.76 al.1 lit.c C.pen., a fost condamnat inculpatul minor B.I.M., la pedeapsa de 1 an si 6 luni inchisoare pentru savarsirea infractiunii de talharie la data de 30/31.05.2009, in dauna partii vatamate C. J.
In baza art.88 C.pen. s-a computat din pedeapsa de executat durata retinerii si arestarii preventive, incepand cu data de 31.05.2009, la zi.
In baza art.71 C.pen. s-au interzis inculpatului drepturile prevazute de art.64 al.1 lit.a (teza a II-a) si b C.pen. incepand cu data ramanerii definitive a sentintei si pana la terminarea executarii pedepsei.
S-a constatat ca partea vatamata nu s-a constituit parte civila, prejudiciul fiind acoperit in natura.
In baza art.191 al.2 C.pr.pen. inculpatii au fost obligati la plata sumei de cate 1.400 lei cu titlu de cheltuieli judiciare in care este inclusa si suma de cate 1.000 lei onorariu aparatori din oficiu avansata Baroului de avocati Buzau din fondul special al Ministerului Justitiei.
Impotriva sentintei a declarat apel inculpatul S.N.M. criticand-o pentru nelegalitate si netemeinicie cauza fiind inaintata la Tribunalul Buzau.
Potrivit art.3001 cod pr.penala instanta este datoare sa verifice din oficiu legalitatea si temeinicia arestarii preventive in cauzele in care inculpatul este arestat preventiv, iar prin incheierea de sedinta din data de 07.01.2010 Tribunalul Buzau a mentinut masura arestarii preventive a inculpatului S. N. M..
Pentru a dispune astfel, instanta de apel a retinut ca inculpatul apelant S. N. M. este trimis in judecata si condamnat de catre instanta de fond pentru infractiunea de talharie prevazuta de art.211 alin.1, 2 lit.b. si c. si alin.21 lit.a cod penal cu aplicarea art.75 lit.c cod penal, retinandu-se in sarcina sa ca in noaptea de 30/31.05.2009 in jurul orelor 3,00 impreuna cu inculpatul B. I. M., observand ca partea vatamata C. I. vorbea cu o alta persoana intr-o limba straina, i-a cerut bani, iar partea vatamata i-a dat inculpatului B.I.M. 5 EURO.
Apelantul si inculpatul B.I.M., au urmarit-o pe partea vatamata iar in momentul cand au ajuns in dreptul SC Alpha Bank, inculpatul S. N.M., a lovit-o pe partea vatamata cu pumnul in zona fetei, iar inculpatul B.I.M., i-a luat din buzunarul drept al pantalonilor un portofel in care se afla 600 lei, 65 EURO si 1200 forinti, acte si carduri.
Inculpatii si-au insusit banii din portofel pe care l-au aruncat sub o scara.
Fapta pentru care inculpatul apelant este cercetat este pedepsita de lege cu inchisoarea mai mare de 4 ani, iar lasarea lui in libertate ar prezenta pericol concret pentru ordinea publica, pericol ce rezida din modalitatea si imprejurarile in care a fost comisa fapta, gradul de pericol social al acesteia.
Retinand cele de mai sus, instanta a constatat ca subzista temeiurile care au determinat arestarea preventiva, constatand ca fiind legala si temeinica aceasta masura pe care a mentinut-o.
Impotriva acestei incheieri a declara recurs inculpatul S. N. M. criticand-o pentru nelegalitate si netemeinicie sustinand in esenta ca instanta de fond in mod gresit a mentinut masura arestarii preventive, fara a avea in vedere faptul ca pana la pronuntarea unei hotarari definitive de condamnare beneficiaza de prezumtia de nevinovatie si de asemenea, ca si-a recunoscut fapta si nu are interes sa influenteze partile vatamate si martorii, iar la acest moment au fost administrate toate probatoriile.
A sustinut ca la acest moment motivele pentru care s-a luat masura arestarii preventive nu mai subzista, si a solicitat admiterea recursului, casarea incheierii data de Tribunalul Buzau si pe fond judecarea sa in stare de libertate . In subsidiar a solicitat inlocuirea masurii arestarii preventive cu o alta masura preventiva, neprivativa de libertate, respectiv cu obligarea de a nu parasi localitatea.
Curtea, examinand incheierea recurata in raport de criticile formulate, de actele si lucrarile dosarului, dar si din oficiu, sub toate aspectele de fapt si de drept, conform art.3856 alin.3 Cod pr.penala, constata ca recursul este nefondat, dupa cum se va arata in continuare:
Inculpatul recurent a fost trimis in judecata prin rechizitoriul nr.3048/P/2009 al Parchetului de pe langa Judecatoria Buzau pentru savarsirea infractiunii prev. de disp. art. 211 alin. 1, 2 lit. b si c si alin. 21 lit. a C.pen, cu aplicarea art. 75 lit.c C.pen., constand in aceea ca in noaptea de 30/31.05.2009 in jurul orelor 3,00 impreuna cu inculpatul B. I. M., au urmarit-o pe partea vatamata C. I. iar in momentul cand au ajuns in dreptul SC A.B., inculpatul S.N.M., a lovit-o pe aceasta cu pumnul in zona fetei, iar inculpatul B.I.M. i-a luat din buzunarul drept al pantalonilor un portofel in care se afla 600 lei, 65 EURO si 1200 forinti, acte si carduri.
Inculpatii si-au insusit banii din portofel pe care l-au aruncat sub o scara.
Prin sentinta penala nr.1020/08.12.2009 Judecatoria Buzau l-a condamnat pe inculpat la o pedeapsa de 5 ani inchisoare, cu executare in regim privativ de libertate.
Impotriva sentintei pronuntate de Judecatoria Buzau, inculpatul a declarat apel, dosarul fiind inregistrat pe rolul Tribunalului Buzau la data de 06.01.2010.
Instanta de apel a procedat la verificarea legalitatii si temeiniciei arestarii preventive, la termenul de judecata din data de 07 ianuarie 2010, in conformitate cu art.3001 c.proc.pen., si a constatat ca motivele care au determinat arestarea inculpatului apelant impun in continuare privarea acestuia de libertate.
Curtea observa ca intr-adevar, in speta, temeiurile ce au stat la baza arestarii preventive a inculpatului impun in continuare privarea sa de libertate, astfel cum a fost retinut si de prima instanta prin incheierea atacata.
Astfel, arestarea preventiva a recurentului a fost dispusa de catre instanta de judecata, respectiv Judecatoria Buzau la data de 01 iunie 2009, iar temeiul arestarii preventive a fost reprezentat de disp. art. 148 lit. f c.proc.pen., evident cu constatarea indeplinirii conditiilor cumulative prev. de art. 143 c.proc.pen. si art. 136 c.proc.pen.
In speta sunt pe deplin intrunite disp. art.148 lit. f c.proc.pen., in conditiile in care prima instanta de judecata a retinut vinovatia recurentului inculpat in savarsirea infractiunii deduse judecatii, fundamentandu-si aceasta solutie inclusiv pe declaratiile de recunoastere ale inculpatului. In atare situatie este evident ca una dintre conditiile cumulative ale arestarii, anume cea prev. de art. 143 c.proc.pen., este cu prisosinta indeplinita.
Referitor la celelalte conditii ce reprezinta temeiurile arestarii inculpatului, Curtea constata ca, in mod cert lasarea inculpatului in libertate prezinta pericol concret pentru ordinea publica, existand riscul major al reluarii activitatii infractionale, deoarece, in fisa de cazier judiciar figureaza alte condamnari aplicate anterior recurentului pentru savarsirea unor infractiuni similare.
Este adevarat ca potrivit jurisprudentei Curtii Europene a Drepturilor Omului, antecedentele penale ale celui in cauza nu pot justifica prin ele insele lungi perioade de detentie, insa in cauza de fata, arestarea preventiva a recurentului se circumscrie termenului rezonabil avut in vedere de Conventie, masura preventiva nefiind fundamentata in mod exclusiv pe existenta acestor antecedente penale.
In mod evident insa, multiplele si repetatele condamnari ce figureaza in cazierul judiciar al recurentului, formeaza convingerea Curtii in sensul ca lasarea sa in libertate este supusa unui risc major de reluare a activitatii infractionale, aspect care, coroborat cu intrunirea celorlalte conditii prevazute de lege, asa cum acestea au fost enumerate mai sus, conduc la concluzia ca temeiurile ce au stat la baza privarii de libertate a recurentului impun in continuare mentinerea sa in stare de arest.
Mai mult decat atat, modul si imprejurarile in care a fost comisa fapta dedusa judecatii, respectiv prin aplicarea unor lovituri partii vatamate, atesta temeritatea actiunii inculpatului, astfel incat pericolul social al faptei, de care nu se poate face abstractie in aprecierea pericolului social concret al lasarii acestuia in libertate, justifica pe deplin concluzia primei instante.
Fata de concluziile expuse mai sus si observand ca beneficiul prezumtiei de nevinovatie nu constituie un element suficient pentru a se aprecia ca temeiurile ce au stat la baza arestarii preventive a recurentului s-ar fi schimbat in vreun fel, Curtea a respins ca nefondat recursul formulat, conform art. 38515 pct.1 lit. b C.proc.pen., considerand ca solicitarea subsidiara formulata de catre recurentul inculpat nu poate fi primita in speta.

Sursa: Portal.just.ro