Partaj judiciar. Calculul gresit al ariei unei parcele de teren. Consecinte. Decizie nr. 211 din data de 14.09.2011
pronunțată de Curtea de Apel Suceava

Prin cererea adresata Judecatoriei Radauti la data de 24 martie 2009, petentul N.G. a solicitat rectificarea erorii strecurate in dispozitivul sentintei civile nr. 2823 din 25 septembrie 2002 pronuntata in dosarul nr. 4161/2002 al aceleiasi instante, in ce priveste parcela "Goliste A".
In motivarea cererii petentul a aratat prin raportul de expertiza avut in vedere la solutionarea actiunii de iesire din indiviziune dimensiunile parcelei "Goliste A" au fost inscrise gresit, intrucat aceasta are forma unui trapez, iar expertul nu a calculat aria acestuia. Astfel, pentru ca parcela sa aiba 0,55 ha se impune a se rectifica dimensiunile inscrise de la 65 m la 47,8 m si de la 64 m la 55,6 m.
Prin incheierea pronuntata in sedinta Camerei de Consiliu din 24 aprilie 2009, Judecatoria Radauti a respins cererea, cu motivarea ca aceasta vizeaza chestiuni ce tin de fondul litigiului, neputand fi calificate drept "erori materiale", in sensul dispozitiilor art. 281 Cod procedura civila.
Incheierea a fost criticata in apel de catre petent. Acesta a aratat ca aria parcelei de teren a fost gresit calculata de expertul judiciar numit in cauza, iar instanta prin hotararea pronuntata a preluat intocmai concluziile acestuia, iar in prezent, din cauza neconcordantei sesizate, i s-a refuzat inscrierea in cartea funciara a dreptului de proprietate.
Prin intampinare, intimatii s-au opus apelului.
Prin decizia civila nr. 175 di 15 iunie 2010 Tribunalul Suceava a respins apelul ca nefondat.
Pentru a decide astfel, Tribunalul a retinut ca prin sentinta civila nr. 3823 din 25 septembrie 2001 a Judecatoriei Radauti, apelantului, in calitate de mostenitor al defunctei N.A., i s-au atribuit mai multe suprafete de teren, printre care si cele de 0,55 ha si de 0,50 ha la locul "Goliste", ultima in indiviziune cu G.S. si N.M.
Terenurile au fost identificate prin dimensiuni si amplasament de expertiza GH.S., omologata de instanta si avuta in vedere la lotizare. Intr-adevar, din studiul lucrarii rezulta ca ambele parcele au forma de trapez, iar expertul a indicat gresit fie suprafata totala, fie dimensiunile, intrucat aplicand aria trapezului [(B+b)/ 2 x I] suprafata totala nu concorda cu dimensiunile. Aplicand aria trapezului cu respectarea dimensiunilor date de expert, rezulta ca parcela de 55 ari "Goliste A" ar avea 66 ari, iar cea de 50 ari ar avea 60 ari.
In incercarea de a da eficienta cererii petentului, instanta nu poate interveni asupra suprafetelor totale ce compun loturile atribuite, intrucat s-ar aduce atingere autoritatii de lucru judecat a sentintei civile nr. 2823/2002 a Judecatoriei Radauti in ce priveste intinderea dreptului de proprietate, cu referire la masa succesorala si la loturile formate.
Pentru corectarea erorilor sesizate, singura solutie este sa se intervina asupra dimensiunilor, pentru a le pune de acord cu suprafetele totale. In acest sens, i s-a pus in vedere petentului sa depuna la dosar planuri de situatie cu dimensiunile reale, intocmite de organe avizate (OCPI), insa acesta nu s-a conformat, inscrisurile prezentate nefiind edificatoare.
Impotriva acestei decizii a declarat recurs in termen legal petentul. In dezvoltarea motivelor a aratat, in esenta, ca s-a conformat solicitarii instantei de apel si a depus la dosarul cauzei la 1 iunie 2010 plan de situatie cuprinzand masuratori efectuate de o persoana autorizata de OCPI Suceava, inscris gresit inlaturat ca nefiind concludent; ca a prezentat instantei calcule geometrice cu care a demonstrat realitatea celor sesizate.
Recursul va fi respins pentru considerentele ce succed:
In cadrul juridic actual, astfel cum este reglementat prin dispozitiile art. 299-316 Cod procedura civila, calea extraordinara de atac a recursului poate fi exercitata doar pentru motivele de nelegalitate expres si limitativ prevazute de dispozitiile art. 304 pct. 1-9 Cod procedura civila.
Criticile privind exclusiv modul de apreciere a probelor administrate in cauza de catre instanta de judecata vizeaza netemeinicia, iar nu nelegalitatea hotararii, incat nu pot forma obiect de cercetare judecatoreasca in recurs.
Admitand incidenta in speta a dispozitiilor art. 304 pct. 9 Cod procedura civila, Curtea constata ca instanta de apel a facut o corecta interpretare si aplicare in speta a dispozitiilor art. 281 Cod procedura civila.
Astfel, cum corect a sesizat instanta de apel, pot fi indreptate in aceasta procedura erorile materiale cum sunt cele privind numele, calitatea, sustinerile partilor ori cele de calcul, daca printr-o astfel de rectificare nu se modifica in esenta hotararea judecatoreasca, respectiv daca nu se aduce atingere autoritatii de lucru judecat a acesteia.
In speta, greselile de calcul sesizate de petent releva diferente de cca. 10 ari teren/parcela atribuita. In ipoteza in care dimensiunile parcelelor, astfel cum au fost redate de expert in lucrarea omologata de instanta, sunt corecte, rectificarea erorii sesizate presupune modificarea masei succesorale, a intinderii loturilor atribuite si valorilor acestora si, implicit, a sultelor, modificare ce nu poate fi dispusa intr-o astfel de actiune.
In ipoteza in care suprafetele parcelelor atribuite sunt cele reale, insa dimensiunile acestora (rezultate din masuratori) au fost inscrise gresit, rectificarea este posibila in procedura prevazuta de dispozitiile art. 281 Cod procedura civila, nepresupunand modificari de esenta ale hotararii judecatoresti.
La dosarul cauzei nu exista elemente de determinare a dimensiunilor reale ale parcelelor in discutie, altele decat cele furnizate de expertul tehnic judiciar numit de prima instanta, in conditiile in care la efectuarea impartelii nu au fost avute in vedere suprafetele inscrise in titlul de proprietate prezentat de parti, ci suprafetele rezultate din masuratori (mai mari).
Planurile de situatie depuse de petent la dosarul cauzei in apel (filele 37-59) pentru termenul de judecata din 1 iunie 2010 vizeaza doar una din cele doua parcele de teren in discutie, avand forma si dimensiunile diferite atat fata de cele avute in vedere de instanta la pronuntarea hotararii de iesire din indiviziune, cat si de cele indicate prin cererea introductiva de instanta.
Prin urmare, in mod just acestea au fost inlaturate de instanta de apel ca nefiind edificatoare in cauza.