In conditiile in care reclamanta nu a facut dovada existentei la dispozitia paratului a unor bunuri si/sau servicii care sa poata fi acordate/prestate in compensare regulile de procedura neimpunand dovedirea unui fapt negativ, respectiv a inexistentei bunurilor si/sau serviciilor la dispozitia paratului, dupa cum eronat a sustinut reclamanta, solutia desfiintarii dispozitiei si obligarii paratului sa ofere reclamantei masuri reparatorii constand in compensarea cu o alta suprafata, echivalenta celei expropriate, apare ca fiind nelegala.
Curtea de Apel Suceava, Decizia civila nr. 138/3 dec. 2008
Prin sentinta civila nr. 1672/21.10.2008, Tribunalul Suceava -Sectia civila, a admis plangerea, modificand dispozitia atacata, in sensul obligarii paratului sa ofere reclamantei masuri reparatorii constand in compensare cu o suprafata de 18 ari teren, echivalenta suprafetei expropriate din str. Eroilor, municipiul Suceava.
Pentru a hotari astfel, prima instanta a retinut, in esenta, ca din economia legii nr. 10/2001, rezulta ca doar in conditiile in care persoana indreptatita nu isi da acordul la oferta unitatii investite cu solutionarea notificarii cu privire la oferta de compensare in echivalent, aceasta poate propune acordarea de despagubiri in conditiile prevederilor speciale si ca Primaria nu a facut dovada imprejurarii ca nu exista la dispozitia sa bunuri care pot fi atribuite persoanelor indreptatite, in compensare.
Impotriva acestei hotarari, in termen legal, a declarat apel paratul, criticand-o pentru nelegalitate si netemeinicie.
In dezvoltarea motivelor de apel, paratul a aratat ca exista o imposibilitate obiectiva de restituire in echivalent, prin acordarea unei alte suprafete de teren in compensare, unitatea neavand la dispozitie bunuri si nici posibilitatea de a presta servicii in compensare.
Examinand legalitatea si temeinicia sentintei apelate prin prisma actelor si lucrarilor dosarului si a motivelor de apel invocate, Curtea constata ca apelul este intemeiat pentru urmatoarele considerente :
Legea 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, astfel cum a fost actualizata si republicata, reglementeaza in termeni imperativi, de stricta interpretare si aplicare, imprejurarea in care restituirea in natura a imobilelor preluate abuziv nu este posibila, impunand stabilirea masurilor reparatorii prin echivalent, care pot consta in compensare cu alte bunuri sau servicii oferite in echivalent de catre entitatea investita cu solutionarea notificarii, cu acordul persoanei indreptatite, sau despagubiri acordate in conditiile prevederilor speciale privind regimul stabilirii si platii despagubirilor aferente imobilelor preluate in mod abuziv, astfel cum rezulta, fara echivoc, din alin.2 al art. 1 din actul normativ citat.
Asadar, acordarea masurilor reparatorii prin echivalent, in varianta compensarii cu alte bunuri sau servicii, este conditionata in mod obligatoriu de acordul persoanei indreptatite la restituire, insa si de existenta unor bunuri sau servicii disponibile, care pot fi acordate in compensare potrivit prevederilor alin. 5 al aceluiasi articol, conform carora " primarii sau, dupa caz, conducatorii entitatilor investite cu solutionarea notificarilor au obligatia sa afiseze lunar, in termen de cel mult 10 zile calendaristice calculate de la sfarsitul lunii precedente, la loc vizibil, un tabel care sa cuprinda bunurile disponibile si/sau dupa caz, serviciile are pot fi acordate in compensare"; cu alte cuvinte, cele doua conditii trebuie indeplinite cumulativ, nefiind suficient exclusiv acordul persoanei indreptatite.
In speta, este necontestata calitatea reclamantei P.V. de persoana indreptatita, in sensul dispozitiilor legale in materie, la acordarea masurilor reparatorii prin echivalent pentru suprafata de 18 ari teren situata pe raza Municipiului Suceava si preluata abuziv de stat, aspect constatat, de altfel, cu autoritate de lucru judecat, prin S.C. 900/8.11.2005 a Tribunalului Suceava - Sectia civila, ramasa irevocabila( filele 5-6 dosar apel).
In baza acestei hotarari, paratul Municipiul Suceava - prin primar a procedat la emiterea dispozitiei atacate, nr. 1667/23.05.2008, prin care propune acordarea in favoarea reclamantei, de despagubiri stabilite de Comisia Centrala pentru Stabilirea Despagubirilor motivat de faptul ca unitatea detinatoare nu dispune de bunuri si nici nu poate presta servicii in compensare( fila 4 dosar fond).
In conditiile in care, paratul-apelant si-a indeplinit obligatia prevazuta de alin.5 al. art. 1 din Legea 10/2001 privind afisarea lunara a tabelului cu bunurile si/sau serviciile disponibile a fi acordate/prestate in compensare, potrivit proceselor - verbale existente la filele 15-16 dosar fond si fila 10 dosar apel, in mod gresit prima instanta a admis actiunea, cu consecinta desfiintarii dispozitiei, invocand acordul persoanei indreptatite, conditiile cerute imperativ de lege pentru operarea compensarii nefiind indeplinite cumulativ.
Este cunoscut ca, procesul civil este guvernat de principiul ACTORI INCUMBIT PROBATIO, prevazut de art. 1169 Cod civil, potrivit caruia "cel ce face o propunere inaintea judecatii, trebuie sa o dovedeasca".
Ori, in conditiile in care reclamanta nu a facut dovada existentei la dispozitia paratului a unor bunuri si/sau servicii care sa poata fi acordate/prestate in compensare regulile de procedura neimpunand dovedirea unui fapt negativ, respectiv a inexistentei bunurilor si/sau serviciilor la dispozitia paratului, dupa cum eronat a sustinut reclamanta, solutia desfiintarii dispozitiei si obligarii paratului sa ofere reclamantei masuri reparatorii constand in compensarea cu o alta suprafata, echivalenta celei expropriate, apare ca fiind nelegala, impunandu-se schimbarea acesteia prin admiterea apelului.
In acelasi context trebuie precizat ca, eventualele indoieli ale reclamantei cu privire la veridicitatea continutului proceselor-verbale de afisare, nu au relevanta in acest cadru procesual in conditiile in care, acestea constituie inscrisuri oficiale ce emana de la o autoritate publica locala si care fac dovada asupra consemnarilor stabilite in cuprinsul lor pana la inscrierea in fals. 2