Dreptul parintelui divortat caruia nu i s-a incredintat copilul de a pastra legaturi personale cu acesta Decizie nr. 174 din data de 20.09.2006
pronunțată de Curtea de Apel Suceava

Prin sentinta civila nr.1016 din 15 martie 2006 a Judecatoriei Suceava s-a admis actiunea avand ca obiect stabilire program vizitare minor formulata de reclamantul A.D.G. in contradictoriu cu parata M.C. stabilindu-se ca reclamantul sa aiba legaturi personale cu minorul A.T. in a treia duminica a fiecarei luni intre orele 11,00 - 18,00, trei zile in vacanta de iarna si 2 saptamani in vacanta de vara, la domiciliul reclamantului.
Prima instanta a retinut ca reclamantul are dreptul de a avea legaturi personale cu minorul dar si obligatia de a supraveghea educatia lui.
Prin decizia civila nr.685 din 27 iunie 2004 a Tribunalului Suceava s-a admis apelul declarat de parata, s-a schimbat in totalitate sentinta si in rejudecare s-a respins actiunea ca nefondata.
Apelul reclamantului a fost respins ca nefondat.
Instanta de apel a retinut ca, prin sentinta civila nr.1224 din 14 februarie 1996 Judecatoria Suceava a admis actiunea reclamantului A.D. impotriva paratei R.C. pe care a obligat-o sa-i permita sa aiba legaturi personale cu minorul de patru ori pe luna, sambata intre orele 8,00 - 14,00 la domiciliul paratei si in prezenta acesteia iar reclamantul nu a uzat de acest drept, solicitand dupa aproximativ 10 ani, stabilirea unui alt program de vizita.
S-a retinut de asemenea ca ancheta sociala efectuata in cauza a concluzionat ca minorul locuieste cu mama sa si are toate conditiile unui trai decent avand rezultate foarte bune la invatatura.
Apreciind ca, desi art.43 Codul familiei consacra drepturile parintelui divortat caruia nu i s-a incredintat copilul de a pastra legaturi personale cu acesta iar art.2 din legea nr.272/2004 instituie primordialitatea interesului superior al copilului, refuzul copilului de a se intalni cu tatal sau si contributia mamei la educarea lui si conditiile pe care aceasta i le poate oferi, hotaratoare4, instanta de apel a respins actiunea refuzand astfel dreptul reclamantului de a-si intalni copilul.
Prin decizia civila nr.174 din 20 septembrie 2006 a Curtii de Apel Suceava s-a respins recursul reclamantului ca nefondat retinandu-se in motivarea solutiei ca, desi drepturile parintelui divortat caruia nu i s-a incredintat copilul este de esenta ocrotirii parintesti, nu trebuie exercitat abuziv.
Pe de alta parte s-a retinut ca este de neinteles reactia reclamantului care dupa 10 ani solicita un alt program de vizita atata timp cat in acest interval de timp nu a dorit sa se implice in cresterea si educarea minorului.
Din perspectiva varstei minorului (de 16 ani) s-a apreciat ca personalitatea acestuia este deja conturata si ca el percepe dorinta tatalui de a se implica in viata lui ca pe o rafuiala impotriva mamei sale care s-a recasatorit.
Apreciem solutia criticabila.
Articolul 43 din Codul familiei consacra dreptul parintelui divortat caruia nu i s-a incredintat copilul de a pastra legaturi personale cu acesta. Nu incape nici o indoiala ca acest drept trebuie exercitat in asa fel incat sa nu influenteze negativ cresterea si educarea copilului. Principiul interesului superior al copilului este esential in orice demers care il priveste fiind consacrat atat de legea nr.272/2004 cat si de Conventia cu privire la drepturile copilului.
In speta insa nu s-a facut dovada ca reclamantul ar prezenta un pericol pentru copil nefiind decazut din drepturile parintesti. Atasamentul mamei si conditiile pe care aceasta le ofera nu pot constitui motivul inlaturarii tatalui atat de la dreptul cat si de la obligatia de a se implica in cresterea copilului.
In ce priveste momentul in care tatal ar urma sa se implice este de retinut ca minorul are deja 16 ani. Perceptia lui asupra motivului pentru care tatal solicita stabilirea unui program de vizita si anume conflictul dintre parinti isi gaseste cu siguranta explicatia in atitudinea mamei. Tocmai din acest considerent copilul ar trebui sa se intalneasca cu tatal intr-un alt cadru decat cel stabilit prin sentinta civila nr.224/1996 respectiv la domiciliul mamei.
Asa fiind, nu i se poate refuza reclamantului dreptul de a pastra legaturi personale cu minorul in acelasi sens pronuntandu-se si C.E.D.O. in cauza Monory impotriva Romaniei si Ungariei in care a statuat ca relatiile dintre parinti si copii intra in sfera vietii de familie in sensul art.8 din Conventie.
(decizia civila nr.174 din 20 septembrie 2006)