Contestatie in anulare. Nedepunerea precizarilor la motivele de recurs in termenul prevazut de dispozitiile art. 80 din legea nr. 168/1999. Neincidenta in cauza a prevederilor art. 3041 si 318 alin. 1 din codul de procedura civila Decizie nr. 39 din data de 17.01.2006
pronunțată de Curtea de Apel Suceava

Prin sentinta nr. 225 din 28 martie 2005 a Tribunalului Suceava - Sectia civila, a fost admisa in parte actiunea reclamantei M.R.M.C. si a fost obligata parata S.C. "M.P." SRL Suceava sa-i plateasca reclamantei suma de 8.400.000 lei (ROL), cu titlu de drepturi salariale restante, aferente perioadei octombrie-decembrie 2004, precum si suma de 318.387 lei (ROL), indemnizatia pentru concediu de odihna neefectuat.
Impotriva sus-mentionatei sentinte, parata a declarat recurs, in motivarea caruia a sustinut ca a solicitat instantei de fond sa procedeze la suspendarea cauzei conform dispozitiilor art. 244 pct. 2 din Codul de procedura civila, pana la solutionarea plangerii penale prin care a semnalat sustragerea unor documente economico-financiare, printre care si statele de plata, atat de reclamanta, cat si de sotul acesteia care a indeplinit functia de director al unitatii; ca a fost in imposibilitate de a administra probe constand in inscrisuri doveditoare in sensul platii salariului, iar proba cu martori nu a fost admisa.
Prin decizia nr. 413 din 16.08.2005 a Curtii de Apel Suceava - Sectia conflicte de munca si asigurari sociale, s-a respins, ca nefondat recursul declarat de parata S.C. "M.P." SRL Suceava impotriva sentintei nr. 225 din 28.03.2005 a Tribunalului Suceava - Sectia civila.
S-a retinut, referitor la critica paratei vizand faptul ca instanta de fond nu a procedat la suspendarea judecarii cauzei potrivit art. 244 pct. 2 din Codul de procedura civila, ca aceasta critica este nefondata intrucat din actele dosarului rezulta, pe de o parte, ca impotriva reclamantei intimate parata nu a produs dovezi ca s-a adresat organelor de urmarire penala cu o asemenea plangere, iar, pe de alta parte, in ceea ce priveste plangerea impotriva sotului reclamantei; aceasta nu indeplineste conditiile art. 244 pct. 2 din Codul de procedura civila.
Privitor la cealalta critica, legata de faptul ca prima instanta nu a admis cererea reclamantei la administrarea probei cu martori, curtea a considerat-o neintemeiata, intrucat numai instanta poate aprecia daca o asemenea proba este utila sau nu dezlegarii cauzei.
Cum parata-recurenta a depus precizari la recursul initial, curtea constata ca acestea nu s-au depus inlauntrul termenului prevazut de art. 80 din legea nr. 168/1999.
Impotriva sus-mentionatei decizii a Curtii de Apel Suceava, parata a declarat contestatie in anulare, pe care a motivat-o in sensul ca precizarile la recurs nu s-au luat in considerare, avandu-se in vedere prevederile art. 80 din Legea nr. 168/1999, fara a se avea in vedere dispozitiile art. 3041 din Codul de procedura civila, care prevede ca motivele de recurs privind hotararea care nu poate fi atacata cu apel nu sunt limitate la motivele prevazute de art. 304 din Codul de procedura civila, fiind precizari la motivele de recurs si nu motive de recurs.
Prin decizia nr. 39 din 17 ianuarie 2006 a Curtii de Apel Suceava - Sectia conflicte de munca si asigurari sociale, s-a respins, ca nefondata, contestatia in anulare formulata de contestatoarea S.C. "M.P." SRL Suceava impotriva deciziei nr. 413 din 16 august 2005 a aceleiasi instante.
S-a constatat ca, contestatoarea isi intemeiaza contestatia in anulare pe prevederile art. 318 alin. 1 din Codul de procedura civila, dar desi nu a precizat care anume teza a acestui text normativ a fost avuta in vedere,din motivarea contestatiei se deduce ca aceasta a avut in vedere teza a-II-a , potrivit careia hotararile instantelor de recurs mai pot fi atacate cu contestatie cand instanta, respingand recursul, a omis din greseala sa cerceteze vreunul dintre motivele de modificare sau de casare.
Aceste prevederi legale ar fi fost incidente in cauza numai in situatia in care, pe de o parte, precizarile la motivele de recurs ar fi fost repuse in termenul prevazut de art. 80 din Legea nr. 168/1999, iar, pe de alta parte, instanta, din greseala, ar fi omis sa cerceteze vreunul dintre motivele de modificare sau de casare indicate in aceste precizari.
Cata vreme insa, in speta, apare evident faptul ca precizarile la motivele de recurs au fost depuse cu mult peste termenul prevazut de art. 80 din Legea nr. 168/1999, curtea nu era tinuta sa le examineze.
Lipsita de temei apare si corelarea pe care contestatoarea o face intre prevederile art. 80 din Legea nr. 168/1999 si prevederile art. 3041 din Codul de procedura civila.
Din interpretarea rationala a acestui text se desprinde, pe de o parte, concluzia ca, in conditiile art. 3041 din Codul de procedura civila, instanta nu este obligata, ci poate sa o examineze cauza sub toate aspectele (ceea ce in speta nu a fost necesar), iar pe de alta parte, ca art. 80 din legea nr. 168/1999 instituie o norma imperativa fara nici o legatura cu prevederile art. 3041 din Codul de procedura civila.