Masuri preventive. Inlocuire. Durata rezonabila a procedurii judiciare.
Prin decizia penala nr. 507/2005 a Curtii de Apel Brasov s-a dispus admiterea recursului declarat de inculpatul G.L. impotriva incheierii de sedinta pronuntata de Tribunalul Brasov la 5 octombrie 2005 in dosarul penal nr. 483/2005 pe care a casat-o cu privire la mentinerea arestarii preventive a inculpatului si a inlocuit masura preventiva a arestarii cu cea a obligarii de a nu parasi localitatea fara incuviintarea instantei.
In considerentele hotararii s-a aratat ca inculpatul a fost arestat la 4 februarie 2005 de catre Tribunalul Brasov, astfel cum rezulta din incheierea nr.4/2005, intrucat existau motive verosimile de a banui ca acesta a savarsit infractiunea de trafic de droguri, prevazuta de art. 2 alin.2 din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin.2 Cod penal. In fapt, s-a retinut ca in perioada 2004 – februarie 2005 a distribuit in mod repetat droguri de mare risc contra cost persoanelor interesate de pe raza Municipiului Brasov si in 3 februarie 2005 a fost depistat in timp ce incerca sa ofere spre vanzare 100 de comprimate de ecstasy.
S-a constatat ca la data luarii acestei masuri au fost respectate dispozitiile procesual penale privind luarea acestei masuri preventive, conditiile de fond si de forma ale acesteia, precum si dispozitiile art. 5 paragraful 1 lit.c din Conventia Europeana pentru Apararea Drepturilor Omului si a Libertatilor Fundamentale.
Totodata s-a constatat ca durata rezonabila a procedurii judiciare este depasita in speta. Potrivit art. 6 paragraful 1 din Conventia Europeana pentru Apararea Drepturilor Omului, orice persoana are dreptul la judecarea intr-un termen rezonabil a cauzei sale de catre instanta, iar potrivit art.5 paragraful 3 orice persoana arestata are dreptul de a fi liberata in cursul procedurii.
Durata rezonabila a arestarii se apreciaza, conform textelor de lege si practicii judiciare a Curtii Europene a Drepturilor Omului, in functie de circumstantele cauzei, de criteriile consacrate privind complexitatea cauzei, comportamentul procesual al inculpatului si organul judiciar.
Se constata ca in cauza, desi cercetarea judecatoreasca a inceput, inculpatul si parte din martori au fost audiati, nu s-au audiat pana in prezent martorii cu identitate protejata, ale caror declaratii sunt concludente in cauza, desi instanta a avut la dispozitie mijloacele procesuale prin care putea sa faca acest lucru. In conditiile in care acestia refuza audierea, urmeaza a se aplica practica Curtii Europene a Drepturilor Omului in materie, intrucat nu se poate verifica nemijlocit proba propusa prin actul de acuzare.
Durata procedurii nu s-a datorat inculpatului, arestat si aflat la dispozitia instantei, ai carui martori au fost audiati in aparare, si nici cauzei, care are o complexitate medie.
S-au aplicat in speta dispozitiile art. 139 alin.1 Cod procedura penala, intrucat temeiurile de fapt pe care se intemeiaza cazul concret prevazut de art. 148 lit.h Cod procedura penala, dobandesc valentele expuse mai sus.
Inculpatul a ramas la dispozitia instantei insa, tinand seama de obiectul judecatii si circumstantele personale ale acestuia, s-a inlocuit masura preventiva a arestarii cu cea a obligarii de a nu parasi localitatea fara incuviintarea instantei. (M.D)