Temeiul de arestare preventiva prevazut de art. 148 lit. d din Codul de procedura penala.
Textul art. 148 lit. d din Codul de procedura penala, care reglementeaza temeiul de arestare preventiva conform caruia inculpatul poate fi arestat daca a savarsit cu intentie o noua infractiune, trebuie interpretat in sensul ca este necesar ca inculpatul sa savarseasca o noua infractiune intentionata dupa ce a savarsit fapta pentru care se cere arestarea.
Sectia penala - Incheierea penala nr. 63/06 septembrie 2012
Prin Incheierea penala nr. 24/29.08.2012, pronuntata de Tribunalul Alba in dosar nr. 8721/107/2012, a fost admisa propunerea de arestare preventiva formulata de Ministerul Public – DIICOT – Serviciul Teritorial A.I. cu privire la inculpatii T.P.M. si M.F.S. si, in consecinta:
In baza art. 149/1 Cod procedura penala raportat la art. 148 lit. b, d si f Cod procedura penala si art. 143 Cod procedura penala, a fost arestat preventiv inculpatul recurent T.P.M. pe o perioada de 29 de zile, incepand cu data de 29.08.2012 si pana la 26.09.2012.
In baza art. 149/1 Cod procedura penala raportat la art. 148 lit. a, b, d si f Cod procedura penala si art. 146 Cod procedura penala, a fost arestat preventiv inculpatul M.F.S. pe o perioada de 30 zile, incepand cu data punerii in executare a mandatului de arestare conform art. 149 alin.1 Cod procedura penala.
Pentru a pronunta aceasta incheiere, tribunalul a retinut ca, in cadrul propunerii de arestare, parchetul a aratat:
La data de 31.07.2012, ofiterii din cadrul Brigazii de Criminalitate Organizata si Terorism A.I. s-au sesizat cu privire la faptul ca invinuitul P.C. zis T. in varsta de 20 de ani, domiciliat in municipiul Sebes si inculpatul T.P.M. de aproximativ 30 de ani domiciliat in Petresti, au preocupari pe linia traficului si consumului ilicit de droguri de risc.
Din activitatile investigative desfasurate s-a stabilit ca inculpatul T.P.M. comercializeaza in mod frecvent cannabis si rezina de cannabis contra sumei de 50 lei /gram unor persoane cunoscute de acestia sau recomandate, cu domiciliul pe raza municipiului A.I. si S.
Conform activitatilor operativ investigative specifice la data de 31.07.2012, investigatorul D. si colaboratorul C., in timp ce se aflau in Mun. S., jud. A., la un moment dat colaboratorul C. s-a intalnit cu „T.”, ulterior identificat in persoana invinuitului P.C., care i-a comunicat ca are posibilitatea sa vanda hasis la pretul de 50 lei /gram. Aceasta a fost de acord motiv pentru care invinuitul P.C. a luat legatura telefonic cu inculpatul T.P.M. caruia i-a spus sa aduca marfa ca are un client.
Dupa aproximativ 10-15 minute, in jurul orelor 22.00, in zona bisericii din cartierul K. si-a facut aparitia inculpatul T.P.M. care conducea un autoturism cu numere straine probabil G., cu configuratia L:KBJ sau L:BJK. Acesta mai era in masina cu o minora de circa 12 ani despre care a spus ca este fiica sa, T.D.M.
Inculpatul a scos din buzunar doua grame hasis, cate 1 gram portionat si ambalat in punga din plastic lipita prin ardere, pe care le-a dat invinuitului P.C., aratandu-se indignat ca are comanda prea mica, de numai 2 grame. Invinuitul P.C. a luat cele 2 grame, 1 gram ambalat in punga la pastrat pentru el si al doilea gram, la fel ambalat, l-a dat colaboratorului C., in schimbul sumei de 50 lei.
In acelasi context la data de 1.08.2012 inculpatul T.P.M. a mai vandut colaboratorului C. cantitatea de 1 gram hasis contra sumei de 50 lei in parcarea Super Marketului P. din mun. S.
Din raportul de constatare tehnico-stiintifica nr.2345458 din 6.08.2012 al Laboratorului de Analiza si Profil al Drogurilor – Brigada C.N., s-a constatat ca proba inaintata in cauza spre a fi analizata reprezentand cantitatea de 3 bucatele substanta solida cu aspect de rezina de culoare verde oliv, vandute de faptuitorii T. si T. constituie o,5 grame rezina de cannabis si s-a pus in evidenta tetrahidrocannabinol (THC), substanta psihotropa, biosintetizata de substanta cannabis; de asemenea s-au pus in evidenta o serie de alti compusi precum cannabiodiolul, compusi biosintetizati de planta cannabis.
Rezina de cannabis face parte din tabelul anexa nr. 3 din Legea 143/2000, fiind catalogat ca drog de risc.
In perioada 31.07.2012 si ulterior inculpatul a purtat mai multe convorbiri telefonice cu Spania, respectiv cu inculpatul M.F.S. in care se intelegea cu acesta cu privire la cantitatea de droguri ce urma sa fie livrata, pretul acestora, modalitatea in care sa fie trimise si folosea termenii de „tricouri” pentru gramele de drog expediate, aspecte ce rezulta din procesele verbale de redare a convorbirilor telefonice interceptate.
Periodic inculpatul T.P.M. trimitea sume cuprinse intre 100 – 150 euro prin Wester Union pe numele numitului M.C.G., fratele inculpatului M.F.S. intrucat inculpatul M.F.S. este plecat de mai mult timp in Spania, unde nu mai detine documente de identitate, care i-au expirat si pe numele sau este emis de Judecatoria Sebes mandatul de executare a pedepsei inchisorii nr. 92/12.02.2007 pentru infractiunea de furt calificat, fiind urmarit international.
Sumele de bani erau predate de M.C.G. inculpatului M.F.S. pentru ca acesta sa cumpere droguri pe care ulterior i le trimitea inculpatului T.P.M.
Din investigatiile efectuate ulterior in cauza a reiesit ca inculpatul T.P.M. primea drogurile din Spania, din Madrid de la inculpatul M.F.S., care i le trimitea din Spania prin Firma de Transport, Coletarie B., pe numele mamei sale, martora A.S. La primirea coletului inc. T.P.M. o insotea pe martora A.S., care ridica pachetul, care ulterior era desfacut de inculpat; coletul continea de regula 2 borcane de cafea ness, iar in urmul din el era ascunsa cantitatea de hasis care era expediata (45 – 50 grame), ambalata in folie de plastic. Inculpatul transporta drogurile la domiciliu unde, in prezenta si cu ajutorul fiicei sale minora de 12 ani, T.D.M., portiona drogurile in pachete de 1 gram, care era ambalat in folie de celofan si lipite prin ardere cu brichete la capeti. In unele imprejurari aceasta operatiune a fost realizata doar de fiica minora a inculpatului la indemnul acestuia.
Astfel, din probele administrate in cauza a rezultat ca in perioada mai 2012 – 31.07.2012 a fost expediata si introdusa in tara cantitatea de aproximativ 300 grame hasis, in 6 transporturi prin intermediul firmei de transport, Coletarie B. din P. si martorul H.C.D.
Ulterior drogurile au fost comercializate la mai multi consumatori identificati in cauza printre care si invinuitii G.A., M.A. si P.C., cu sume cuprinse intre 50 – 60 lei gramul (10- 12 euro), in conditiile care pentru procurarea lor platea suma de 2 – 2, 5 euro in Spania.
Prin rezolutiile 81/2012 din 27.08.2012 ora 8,00; 82/2012 din 28.08 ora 20,00 si 83/2012 din 29.08.2012 ora 8,00 s-a dispus inceperea, respectiv extinderea urmaririi penale fata de inculpatii: T.P.M. si M.F.S. pentru savarsirea infractiunii de detinere de droguri de risc, fara drept, fapta prev. de art. 2 alin.1 din Legea 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.p. si de complicitate la introducerea in tara de droguri de risc fara drept, prev. de art. 26 C.p. raportat la 3 alin. 1 din Legea 143/2000 cu aplic. art. 41 alin. 2 C.p, si fata de invinuitii G.A., M.A. si P.C. pentru comiterea infractiunilor de cumparare sau detinere de droguri de risc pentru consum propriu fara drept, prev. de art. 4 alin. 1 din Legea 143/2000 cu aplic. art. 41 alin. 2 C.p.
Inculpatul T.P.M. a fost retinut pentru 24 ore incepand cu data de 28.08.2012, ora 21.30 pana la data de 29.08.2012 ora 21.30.
In ceea ce priveste circumstantele personale ale inculpatilor s-au aratat urmatoarele aspecte:
- inculpatul M.F.S. a fost condamnat la mai multe pedepse pentru infractiuni de furt, violare de domiciliu, ultima de 4 ani inchisoare, prin sentinta penala nr. 51/20.02.2006 a Judecatoriei Sebes - definitiva prin decizia penala nr. 399/A/2006 a Tribunalului Alba si decizia penala nr. 97/6.02.2007 a Curtii de Apel Alba Iulia, arestat la 17.05.2005, liberat la 24.07.2006 cu un rest de 1329 zile inchisoare. In prezent acesta se sustrage de la executarea pedepsei, fiind dat in urmarire internationala, conform fisei privind persoana urmaritului Marta Florin Silviu in baza mandatului de executare a pedepsei inchisorii nr. 92/12.02.2007 emis de Judecatoria Sebes. Din convorbirile telefonice existente in cauza rezulta ca inculpatul are la cunostinta acest aspect, mai mult, se afla pe teritoriul Spaniei unde, nu mai detine documente de identitate legale intrucat acestea i-au expirat si exista date ca foloseste documente false. Relevant sub acest aspect este faptul ca atat la expedierea cantitatilor de droguri din Spania cat si la primirea sumelor de bani, destinatar apare fratele sau M.I.M.
- inculpatul T.P.M. este recidivist, fiind condamnat pentru comiterea mai multor infractiuni de furt, tentativa de omor, tainuire, violare de domiciliu, in perioada 2000 – 2008, ultima condamnare fiind de 3 ani inchisoare pentru fapta prev. de art. 221 alin. 1 C.p. cu aplicarea art. 37 lit. a C.p., prin sentinta penala 51/2.002.2006 a Judecatoriei Sebes, arestat la 5.10.2007 eliberat la 15.09.2008 cu rest de 324 zile inchisoare. Faptele inculpatului prezinta un pericol social de o gravitate deosebita, cu atat mai mult cu cat acestea au un caracter repetat, sunt comise in scopul obtinerii unor foloase materiale, inculpatul avand reprezentarea ca prin comiterea acestora aduce grave prejudicii privind dezvoltarea fizica si morala a persoanelor care au cumparat si consumat droguri. Mai grav este faptul ca inculpatul a antrenat cu intentie in activitatile sale ilicite si pe fiica sa minora de 12 ani, care era folosita la pregatirea cantitatilor de droguri ce urmau a fi vandute de acesta.
Fata de cele de mai sus, s-a apreciat ca in cauza sunt indeplinite conditiile prev. de art. 148 lit. a, d si f Cpp cu privire la inculpatul M.F.S., care se sustrage de la urmarire penala, este recidivist si a comis o noua infractiune cu intentie, iar legea penala prevede pedeapsa inchisorii mai mare de 4 ani si exista probe ca lasarea in libertate prezinta pericol pentru ordinea publica si prevederile art. 148 lit. d si f Cpp cu privire la inculpatul T.P.M. care este recidivist si a comis o noua infractiune cu intentie, iar legea penala prevede pedeapsa inchisorii mai mare de 4 ani si exista probe ca lasarea in libertate prezinta pericol pentru ordinea publica.
Analizand propunerea de arestare prin prisma propriei aprecieri, prima instanta a retinut:
Potrivit art.1491 alin.1 rap. la art.136 alin.1 si 6 din Cpp, masura arestarii preventive poate fi dispusa, in cazul infractiunilor pentru care legea prevede pedeapsa detentiunii pe viata sau a inchisorii, numai daca este indeplinita conditia prevazuta de art.143, exista vreunul dintre cazurile prevazute in art.148 si aceasta masura este necesara pentru a asigura buna desfasurare a procesului penal ori pentru a impiedica sustragerea inculpatului de la urmarirea penala, judecata sau executarea pedepsei.
Potrivit art. 143 Cpp, masura arestarii preventive poate fi luata daca exista probe sau indicii temeinice (in acceptiunea art.681 din Cpp) ca inculpatul a savarsit o fapta prevazuta de legea penala.
In speta cerintele art. 143 Cod procedura penala sunt indeplinite existand nu doar indicii certe, ci chiar probe privind savarsirea de catre cei doi inculpati a unor fapte prevazute de legea penala si de asemenea, exista mai multe cazuri dintre cele prevazute la art. 148 Cod procedura penala si anume cele de la lit.d si f in ceea ce-l priveste pe inculpatul T. si cele de la lit. a, d, f in ceea ce-l priveste pe inculpatul M.
Astfel ambii inculpati au savarsit infractiuni cu intentie dupa mai multe condamnari anterioare mentionate in propunerea de arestare, infractiunile pentru care sunt cercetati in prezent sunt pedepsite cu inchisoarea mai mare de 4 ani (limitele de pedeapsa fiind de la 10 la 20 de ani) iar lasarea inculpatilor in libertate prezinta pericol concret pentru ordinea publica intrucat prin activitatea lor infractionala se aduce o atingere grava valorilor ocrotite de legea penala, existand pericolul de a fi atrase in randul consumatorilor de droguri de risc, tot mai multe persoane. Dovada vie a acestui pericol si a puterii de distrugere a flagelului pe care-l reprezinta drogurile o constituie insasi inculpatul T., care in declaratia data in fata judecatorului a precizat ca simte nevoia sa se drogheze tot timpul, iar cand nu are hasis consuma plante etnobotanice. In starea de dependenta in care se afla, este clar ca acest inculpat nu mai e stapan pe gandirea sa si pe actiunile sale si a-l lasa liber in comunitate inseamna a-i expune pericolului pe cei in mijlocul carora s-ar afla inculpatul.
Mai mult decat atat este clara alterarea personalitatii sale ca individ din moment ce manipula drogurile, forma dozele si le livra in prezenta fiicei sale in varsta de 12 ani, ceea ce inseamna nu doar inconstienta, ci si pericol.
In ceea ce-l priveste pe inculpatul M. acesta prezinta pericol pentru ca dat fiind caracterul extrem de profitabil al activitatii cu droguri, va gasi un alt ,,amic’’ care sa-l inlocuiasca pe inculpatul T. si caruia sa-i expedieze droguri din Spania, mai ales ca mama sa, numita A.S. este aici, in tara si ar putea intermedia usor o legatura cu alt distribuitor.
La aceste aspecte se adauga faptul ca ambii inculpati au antecedente penale care nu pot fi neglijate, iar inculpatul M. este dat in urmarire internationala pentru ca se sustrage de la executarea unei pedepse aplicate de judecatoria Sebes, aceasta imprejurare atragand si incidenta art. 148 lit. a Cod procedura penala.
Impotriva acestei incheierii a formulat, in termen, recurs inculpatul T.P.M., fara a-l motiva, solicitand a fi judecat in stare de libertate.
Reprezentantul parchetului a solicitat respingerea recursului, cu motivarea consemnata in practicaua prezentei.
Analizand recursul cu respectarea art. 38514 si 3856 alin. 3 din Codul de procedura penala, curtea retine:
Pentru dispunerea arestarii preventive a inculpatului, in conformitate cu art. 148 alin. 1 cu raportare la art. 143 alin. 1 din Codul de procedura penala, trebuie sa existe:
- probe sau indicii temeinice cu privire la faptul ca inculpatul a savarsit o fapta prevazuta de legea penala si
- cel putin unul din cazurile prevazute de acelasi art. 148 alin. 1 lit. a-f din Codul de procedura penala.
De asemenea, pentru a dispune aceeasi masura preventiva, instanta trebuie sa tina cont si de prevederile art. 136 alin. 1 si 8 din Codul de procedura penala, care arata scopul pentru care se dispune masura si modalitatea de alegere a acesteia.
Nu in ultimul rand, instanta trebuie sa tina cont si de principiile creionate de jurisprudenta CEDO in materie.
In speta de fata, prima instanta a retinut in mod corect ca, din materialul probator administrat pana la data sesizarii cu propunerea de arestare, se desprind suficiente si temeinice indicii care fac rezonabila presupunerea ca inculpatul recurent a savarsit faptele de care este acuzat.
De altfel, chiar inculpatul recurent a declarat in fata primei instante ca recunoaste savarsirea faptelor de care este acuzat, pozitie pe care a mentinut-o si in fata instantei de recurs si care se coroboreaza cu aspectele ce reies din materialul probator existent la dosarul de urmarire penala.
Tot in mod corect a mai retinut prima instanta ca sunt intrunite in speta si conditiile de incidenta ale ambelor teze ale art. 148 alin. 1 lit. f din Codul de procedura penala cu privire la inculpat, astfel:
Acesta este cercetat, intr-adevar, pentru infractiuni (detinere de droguri de risc fara drept. prev. de art. 2 alin.1 din Legea 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.p. si complicitate la introducerea in tara de droguri de risc fara drept, prev. de art. 26 C.p. raportat la 3 alin. 1 din Legea 143/2000 cu aplic. art. 41 alin. 2 C.p.) pedepsite cu inchisoarea mai mare de 4 ani, fiind deci indeplinita conditia prevazuta de art. 148 alin.1 lit. f teza I din Codul de procedura penala.
Prima instanta a realizat o justa apreciere si atunci cand a retinut ca este indeplinita inclusiv conditia prevazuta de art. 148 alin.1 lit. f teza a II-a din Codul de procedura penala.
Faptele de care este acuzat inculpatul recurent sunt unele cu un grad ridicat de pericol social abstract iar imprejurarile in care se presupune in mod rezonabil ca s-au savarsit faptele (in mod repetat, in prezenta fiicei minore a inculpatului) releva un pericol social concret la fel de ridicat, toate acestea, coroborate si cu recrudescenta pe care o inregistreaza infractionalitatea legata de droguri, facand sa existe indubitabil, cel putin la acest moment procesual, pericolul social al lasarii in libertate a inculpatului recurent.
Curtea, in analiza incidentei art. 136 alin. 1 si 8 din Codul de procedura penala, mai retine si ca :
- masura preventiva dispusa este necesara pentru a se asigura buna desfasurare a procesului penal, urmarirea penala fiind intr-o faza de culegere de date si informatii menite a duce la descoperirea de noi probe, demers ce este mult facilitat de ramanerea inculpatului in stare de arest,
- masura preventiva este just aleasa raportat la starea de sanatate a inculpatului, care este una buna, la varsta acestuia, 35 de ani si la imprejurarile legate de influenta nefasta asupra fiicei sale minore, in varsta d 12 ani.
Pentru considerentele de mai sus, curtea mai apreciaza si ca masura aleasa respecta si principiile creionate de jurisprudenta CEDO in materie, la acest moment neputandu-se trage concluzii favorabile inculpatului cu privire la durata nerezonabila sau cu privire la preferinta luarii altor masuri preventive mai putin drastice.
Curtea de apel nu poate fi insa de acord cu retinerea de catre prima instanta a prevederilor art. 148 lit. b si d Cod de procedura penala in ceea ce-l priveste pe inculpatului recurent T.P.M., din urmatoarele considerente:
Din dosarul de urmarire penala lipsesc cu desavarsire date din care sa rezulte ca inculpatul recurent incearca sa zadarniceasca in mod direct sau indirect aflarea adevarului prin influentarea unei parti, a unui martor sau expert ori prin distrugerea, alterarea sau sustragerea mijloacelor materiale de proba, nefiind intrunite conditiile de incidenta ale art. 148 lit. b Cod de procedura penala, curtea retinand ca inculpatul recurent a recunoscut savarsirea faptelor de care este acuzat.
Nici in legatura cu existenta conditiei art. 148 lit. d Cod de procedura penala, conform carora inculpatul poate fi arestat daca a savarsit cu intentie o noua infractiune, curtea nu poate impartasii opinia primei instante deoarece acest temei al arestarii trebuie interpretat in sensul ca este necesar ca inculpatul sa savarseasca o noua infractiune intentionata dupa ce a savarsit fapta pentru care se cere arestarea.
A interpreta dispozitiile art. 148 lit. d Cod de procedura penala in sensul ca se refera la savarsirea faptei pentru care se cere arestarea in conditii de recidiva sau alta antecedenta penala, ar insemna sa se infranga si cele retinute in practica CEDO in legatura cu neconformitatea luarii masurii arestarii preventive doar pe temeiul existentei starii de recidiva (cauza Scundeanu contra Romaniei).
Pentru aceste din urma considerente si in baza art. 38515 pct. 2 lit. d din Codul de procedura penala, curtea a admis recursul declarat de inculpatul T.P.M. impotriva incheierii penale nr. 24/29.08.2012, pronuntata de Tribunalul Alba in dosar nr. 8721/107/2012, a casat incheierea recurata sub aspectul temeiurilor de drept retinute pentru arestarea inculpatului recurent T.P.M. si, rejudecand, a inlaturat dispozitiile art. 148 lit. b si d Cod de procedura penala in ceea ce-l priveste pe inculpatului recurent T.P.M.
Procedand, in baza art. 3857 alin. 1 din Codul de procedura penala, la examinarea cauzei cu privire si la inculpatul nerecurent M.F.S., curtea a constat ca aprecierile la care s-a oprit mai sus in legatura cu temeiurile art. 148 lit. b si d Cod de procedura penala sunt intru-totul valabile si pentru acest inculpat, astfel ca, efectele recursului au fost extinse si s-a dispus inlaturarea dispozitiile art. 148 lit. b si d Cod de procedura penala si in ceea ce-l priveste pe inculpatului M.F.S.
Curtea a mentinut, in rest, dispozitiile incheierii recurate, in masura in care nu contravin prezentei incheieri.
In baza art. 192 alin. 3 Cod procedura penala, cheltuielile judiciare avansate in recurs vor ramane in sarcina statului.
In temeiul art. 5 lit. d din Protocolul privind onorariile aparatorilor din oficiu, curtea a acordat onorariul aparatorului din oficiu in suma de 100 lei, care va fi avansat din fondul special destinat al Ministerului de Justitie.