TVA de plata pentru tranzactii cu imobile. Scutire de plata TVA pentru vanzare teren intravilan afectat de interdictie temporara de construire. Interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 141 alin.2 lit. f din Codul fiscal.
Sectia de contencios administrativ si fiscal –Decizia nr.1455/18 mai 2011
Prin Decizia nr. 1455/2011 pronuntata in dosar nr. 4267/85/2010 la data de 18 Mai 2011, Sectia de Contencios Administrativ si Fiscal a Curtii de apel Alba Iulia a respins ca nefondat recursul declarat de parata Directia Generala a Finantelor Publice a judetului S. impotriva sentintei nr. 724/CA/2010 pronuntata de Sectia de contencios administrativ a Tribunalului Sibiu.
S-a retinut ca prin actiunea inregistrata pe rolul Tribunalului Sibiu sub nr.4267/85/2010 reclamantii B.C.A. si B.A.D. au solicitat, in contradictoriu cu parata Directia Generala a Finantelor Publice a Judetului S. - Activitatea de Inspectie Fiscala, ca prin sentinta ce se va pronunta sa se dispuna:
- anularea Deciziei de impunere nr. 6312/21.05.2010,
- anularea Deciziei numarul 128/10.09.2010 emisa de Directia Generala a Finantelor Publice a judetului S. prin care a fost respinsa contestatia impotriva deciziei de impunere,
- restituirea sumei de 5000 lei achitata de reclamanti.
In motivarea actiunii reclamantii au precizat ca organul fiscal a retinut ca au efectuat mai multe operatiuni de vanzare cumparare avand ca obiect terenuri si, urmare a depasirii plafonului la data de 30.09.2008, aveau obligatia inregistrarii ca platitori de TVA pana la data de 10.10.2008, devenind platitor de TVA incepand cu data de 1.11.2008. Dupa aceasta data au mai efectuat 2 tranzactii de vanzare cumparare pentru care nu aveau obligatia de a achita TVA, deoarece terenul vandut prin contractul numarul 1355/09.09.2009 era in extravilanul localitatii Orlat si nu era scos din circuitul agricol iar terenul vandut prin contractul numarul 730/13.08.2009 era intravilan insa era neconstruibil , astfel ca beneficiau de scutirea de plata a TVA.
Prin intampinare parata a solicitat respingerea actiunii in contencios administrativ fiscal si mentinerea actelor atacate intrucat, la data incheierii contractului de vanzare cumparare nr.730/09 reclamantii nu detineau certificat de urbanism astfel ca s-au aplicat prevederile art. 141 alin 2 din Legea 571/03 si normele de aplicare a acestei legi in conformitate cu care, calificarea unui teren drept teren construibil sau teren cu alta destinatie , la momentul vanzarii sale de catre proprietar, rezulta din certificatul de urbanism.
Prin sentinta nr.724/CA/2010 tribunalul a admis actiunea in contencios administrativ fiscal formulata de reclamantii B.C.A. si B.A.D., in contradictoriu cu parata DGFP S. – Activitatea de Inspectie Fiscala S., a dispus anularea deciziei de impunere nr. 6312/21.05.2010 emisa de Activitatea de Inspectie Fiscala S. si a Deciziei nr. 128/10.09.2010 emisa de DGFP S. si a dispus restituirea sumei de 5000 lei achitata de catre reclamanti cu chitanta seria TS6 , nr. 6325916/15.03.2010.
Pentru a pronunta aceasta solutie instanta de fond a retinut in esenta ca reclamantii , prin Certificatul de Urbanism nr. 750/8.6.2010 fac dovada ca terenul care a facut obiectul contractului de vanzare cumparare nr. 730/13.08.2009 , respectiv parcela cu nr. top 5263/4 situata in S. , str. G-ral N.I. D. nu este construibil , fiind situat in Zona Cartier V. , acesta avand acelasi statut de teren neconstruibil si la data incheierii contractului de vanzare –cumparare, deoarece se afla sub interdictie temporara de constructie stabilita prin PUG Sibiu 1999 pana la aprobarea prin HCL a unui PUZ. Asadar reclamantii beneficiau de prevederile art. 141 al. 2 din Legea nr.571/2003.
Impotriva acestei sentinte a declarat recurs parata criticand-o pentru nelegalitate si netemeinicie.
In expunerea motivelor se arata ca sentinta a fost pronuntata cu aplicarea gresita a dispozitiilor art. 141 alin. 2 din Codul fiscal. Simpla mentiune din certificatul de urbanism ca este interzisa edificarea unei constructii nu inseamna ca terenul nu este construibil. Cat timp interdictia de construire este temporara iar terenul este identificat in intravilanul municipiului Sibiu, cu strada si numar administrativ, se impune a se retine ca in mod corect s-a aplicat cota de TVA asupra tranzactiei, acest teren fiind construibil, in sensul art. 141 alin. 2 lit. f din Codul fiscal.
Reclamatii intimati au depus intampinare prin care au solicitat respingerea recursului ca nefondat.
Analizand recursul formulat prin prisma motivelor invocate dar si al dispozitiilor art. 304 indice 1 din Codul de procedura civila curtea constata ca acesta este neintemeiat si urmeaza sa-l respinga pentru urmatoarele considerente:
Conflictul juridic dedus judecatii presupune interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 141 alin.2 lit. f din Codul fiscal cu privire la o tranzactie ce are ca obiect un teren intravilan afectat de o interdictie temporara de construire.
Starea de fapt, recunoscuta de ambele parti, vizeaza operatiunea de vanzare-cumparare materializata prin contractul nr. 730/13.08.2009, respectiv parcela cu nr. top 5263/4 situata in S., str. G-ral N.I.D. si pentru care, reclamantii, prin Certificatul de Urbanism nr. 750/8.6.2010, fac dovada ca terenul respectiv avea statut de teren neconstruibil la data incheierii contractului de vanzare –cumparare, deoarece se afla sub interdictie temporara de constructie stabilita prin PUG Sibiu 1999 pana la aprobarea prin HCL a unui PUZ.
Organul fiscal apreciaza ca, faptul ca terenul respectiv se afla in intravilanul municipiului Sibiu, este suficient pentru a justifica necesitatea aplicarii cotei de TVA asupra tranzactiei.
Reclamantii apreciaza, pe baza mentiunilor din certificatul de urbanism, ca se afla in situatie de exceptare de la plata TVA, reglementata de art. 141 alin. 2 lit. f din Codul fiscal.
Solutionarea acestui conflict porneste de la analiza textului art. 141 alin. 2 lit. f din Codul fiscal, potrivit caruia:
„Urmatoarele operatiuni sunt, de asemenea, scutite de taxa:
f) livrarea de constructii/parti de constructii si a terenurilor pe care sunt construite, precum si a oricaror altor terenuri. Prin exceptie, scutirea nu se aplica pentru livrarea de constructii noi, de parti de constructii noi sau de terenuri construibile. In sensul prezentului articol, se definesc urmatoarele:
1. teren construibil reprezinta orice teren amenajat sau neamenajat, pe care se pot executa constructii, conform legislatiei in vigoare;…”
Asadar teza a III-a a acestui text defineste in mod expres notiunea de teren construibil. Caracteristica principala a acestuia este acea ca pe el se pot executa constructii, conform legislatiei in vigoare.
Pentru transarea disputei este necesar a fi analizate si dispozitiile pct. 37 alin. 6 din Normele metodologice de aplicarea a Codului fiscal aprobate prin H.G. nr.44/2004, text conform caruia:
„ In aplicarea art. 141 alin. (2) lit. f) din Codul fiscal, calificarea unui teren drept teren construibil sau teren cu alta destinatie, la momentul vanzarii sale de catre proprietar, rezulta din certificatul de urbanism.”
Din Certificatul de Urbanism nr.750/8.6.2010 rezulta ca terenul care a facut obiectul contractului de vanzare cumparare nr.730/13.08.2009, situat in Zona Cartier V. era la data incheierii contractului de vanzare–cumparare declarat neconstruibil, deoarece se afla sub interdictie temporara de constructie stabilita prin PUG Sibiu 1999 pana la aprobarea prin HCL a unui PUZ.
Ca atare, el era exceptat, conform legii (in speta PUG Sibiu 1999 are aceasta calitate intr-o interpretare lato sensu) de la posibilitatea de executare de constructii asupra sa. In atare situatie nu poate fi incadrat in categoria de teren construibil, astfel cum este definit de art. 141 alin. 2 lit. f teza III din Codul fiscal.
Sustinerea recurentei conform careia includerea terenului in intravilan este suficienta, nu poate fi primita intrucat este contrara dispozitiei pct. 37 alin. 6 din Normele metodologice de aplicarea a Codului fiscal, in conditiile in care din certificatul de urbanism – act caruia legiuitorul i-a recunoscut valoare probatorie absoluta sub acest aspect – rezulta in mod neechivoc faptul ca terenul este declarat neconstruibil.
Pe de alta parte, Legea nr. 50/1991 in anexa 2 „Definirea unor termeni de specialitate utilizati in cuprinsul legii” explica sfera notiunii de intravilan al unei localitati prin „Teritoriul care constituie o localitate se determina prin Planul urbanistic general (P.U.G.) si cuprinde ansamblul terenurilor de orice fel, cu/fara constructii, organizate si delimitate ca trupuri independente, plantate, aflate permanent sub ape, aflate in circuitul agricol sau avand o alta destinatiei, inauntrul caruia este permisa realizarea de constructii, in conditiile legii.” Rezulta din cele ce preced ca premisa existentei unui teren construibil este ca acesta sa se situeze in intravilanul unei localitati, astfel delimitat de Planul urbanistic general si aceasta indiferent de ramul de cultura al acestui teren. Insa aceasta premisa nu este suficienta in prezenta cauza, in conditiile in care, prin insasi PUG, s-a stabilit o interdictie de construire expresa cu privire la el.
Fata de aceste aspecte, retinand ca, potrivit legii, calificarea unui teren drept construibil sau nu este data de mentiunea din certificatul de urbanism si ca, in prezenta cauza, din Certificatul de Urbanism nr.750/8.6.2010 rezulta ca terenul care a facut obiectul contractului de vanzare cumparare nr. 730/13.08.2009, situat in Zona Cartier V. era, la data incheierii contractului de vanzare–cumparare, declarat neconstruibil, curtea constata ca instanta de fond a realizat o corecta interpretare a dispozitiilor legale incidente, atunci cand a stabilit ca reclamantii intimati sunt scutiti de plata TVA, beneficiind de prevederile art. 141 al. 2 lit. f din Legea nr.571/2003, aspect fata de care recursul paratei se dovedeste neintemeiat si urmeaza a fi respins potrivit art. 312 din Codul de procedura civila.
