Incheierea unei tranzactii cu privire la despagubirile civile, inainte de sesizarea instantei prin rechizitoriu, cu respectarea tuturor dispozitiilor legale ce reglementeaza aceasta institutie, impiedica partea civila sa mai solicite instantei, despagubiri civile, cu atat mai mult cu cat, in cuprinsul tranzactiei se face mentiunea ca suma de bani acordata partii civile reprezinta contravaloarea prejudiciului actual si a celui viitor, prejudiciu ce decurge din acelasi eveniment rutier.
Numai in ipoteza in care partile civile ar dovedi anumite cauze de nulitate ale respectivelor tranzactii civile s-ar putea solicita despagubiri civile.
Prin sentinta penala nr. 277 din data de 20 decembrie 2011, Judecatoria Fagaras, in baza art. 178 alin.1, 2 si 5 din codul penal a condamnat pe inculpatul O.G. la o pedeapsa de 3 ani inchisoare, pentru savarsirea infractiunii de ucidere din culpa, in forma agravata.
In baza art. 184 alin.1 si alin.3 din codul penal a condamnat pe acelasi inculpat la o pedeapsa de 4 luni inchisoare, pentru savarsirea infractiunii de vatamare corporala din culpa.
A dispus contopirea pedepselor aplicate prin prezenta sentinta, astfel ca inculpatul executa pedeapsa cea mai grea, aceea de 3 ani inchisoare.
A privat pe inculpat de exercitarea drepturilor prevazute de art. 64 cod penal, dupa cum urmeaza: dreptul de a fi ales in autoritatile publice sau in functii elective publice si dreptul de a ocupa o functie implicand exercitiul autoritatii de stat.
In baza art.861 din codul penal a dispus suspendarea executarii pedepsei aplicata inculpatului, sub supraveghere, pe un termen de incercare de 5 ani si 6 luni, care se compune din durata pedepsei aplicate la care se adauga un interval de timp de 2 ani si 6 luni. Pe durata suspendarii sub supraveghere, a executarii pedepsei inchisorii a suspendat si executarea pedepselor accesorii.
In baza art. 863, cod penal a dispus ca pe durata termenului de incercare condamnatul trebuie sa se supuna urmatoarelor masuri de supraveghere: sa se prezinte la Serviciul de probatiune de pe langa Tribunalul Brasov, in termen de o luna de la ramanerea definitiva a sentintei, in vederea stabilirii graficului de prezentare la acest serviciu, care va fi odata pe semestru; sa anunte, in prealabil, orice schimbare de domiciliu, resedinta sau locuinta si orice deplasare care depaseste 8 zile, precum si intoarcerea; sa comunice informatii de natura a putea fi controlate mijloacele lui de existenta.
A pus in vedere inculpatului dispozitiile art. 864 cod penal, cu referire la dispozitiile art. 83 cod penal.
A admis exceptia lipsei calitatii de parte responsabila civilmente a S.C. A.F. S.R.L., si, ca o consecinta, a dispus scoaterea acestei parti din cauza.
A respins exceptia tardivitatii constituirii de parte civila, de catre minora M.C.A., pentru despagubirile in valoare de 50.000 lei.
A inlaturat din incheierea Judecatoriei Sibiu, din data de 14.12.2010, dispozitia instantei prin care se ia act ca partea vatamata M.A.I. s-a constituit parte civila in cauza.
A inlaturat din incheierea din 15.02.2011, a Judecatoriei Sibiu, dispozitia instantei prin care se ia act ca partile civile M.C.A., M.A.I., M.I. si R.A.S. nu se constituie parti civile in cauza.
In baza art. 14 alin.3 lit. "b"cod procedura penala, raportat la art. 999 cod civil si la art. 49 alin.1 lit. a si art. 50 din Legea nr. 136/1995;
A obligat pe asiguratorul S.C. A S.A., sa plateasca partii vatamate M.F. suma de 22.000 lei cu titlu de daune morale.
In baza art. 14 alin.3 lit. "b"cod procedura penala, art.17 al.1 si 3 din codul de procedura penala raportat la art. 999 cod civil si la art. 49 alin.1 lit. a si art. 50 din Legea nr. 136/1995 a obligat pe asiguratorul S.C. A S.A., sa plateasca partilor vatamate, minore, la data de 27.09.2009, constituite parti civile in cauza, daune morale, dupa cum urmeaza:
- pentru minora M.C. suma de 15.000 lei.
- pentru minorul H.M.R., suma de 22.500 lei.
- pentru minora H.M.N., prin reprezentant legal H.D., suma de 22.500 lei.
A obligat pe acelasi asigurator sa plateasca minorei H.M.N., suma de lei 100 lei lunar cu titlu de despagubiri civile periodice, incepand cu data de 27.09.2009 pana la implinirea varstei de 18 ani.
Despagubirile de mai sus, acordate partilor civile M.I., M.C.A., H.M.R. si H.M.N., se adauga despagubirilor pe care partile civile le-au incasat, de la asigurator, in cursul judecatii, inainte de citirea actului de sesizare a instantei.
A obligat pe asiguratorul S.C. A S.A., sa plateasca Spitalului C J U suma de 5.540,77 lei cu titlu de cheltuieli de spitalizare si S J A Sibiu suma de 1.248 lei cu titlu de cheltuieli ingrijiri medicale si transport cu ambulanta, in masura in care acestea nu au fost platite pana in prezent..
A luat act de faptul ca S.M.U.R.D. din cadrul Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta Sibiu nu s-a constituit parte civila in cauza.
A respins restul pretentiilor civile formulate de catre partile vatamate M.I. si M.C.A..
A obligat pe inculpat sa plateasca in favoarea statului suma de 1.500 lei cheltuieli judiciare.
In baza art. 190 din codul de procedura penala a obligat Ministerul Justitiei, prin Tribunalul Brasov, sa achite martorului B.D.A. in masura in care nu a fost achitata de catre inculpat.
Pentru a pronunta aceasta hotarare prima instanta a retinut urmatoarele-prin rechizitoriul Parchetului de pe langa Judecatoria Sibiu nr. 4859/P/2009 a fost trimis in judecata inculpatul O.G. pentru savarsirea infractiunilor de ucidere din culpa si vatamare corporala din culpa, fapte prevazute si pedepsite de art. 178 alin.1, alin.2 si alin.5 cod penal, art. 184 alin.1 si 3 cod penal, cu aplicarea art. 33 lit. b cod penal.
Cauza a fost inregistrata la Judecatoria Sibiu la data de 05.10.2010, sub nr. 8383/306/2010. Ulterior, cauza a fost stramutata la Judecatoria Fagaras, fiind inregistrata sub nr. 1599/226/2011. Din actul de inculpare rezulta ca, in data de 27.09.2009, inculpatul O.G., conducand imprudent autoturismul marca "Ford Tranzit", cu nr. de inmatriculate B-_, a provocat un accident de circulatie, in apropierea localitatii Vestem, din judetul Sibiu, care s-a soldat cu decesul victimelor M.C. de 25 de ani si H.T. de 57 de ani precum si cu vatamarea corporala din culpa a pasagerilor autoturismului marca "Dacia 1310 Break" M.I. si M.V..
Victima M.C. conducea regulamentar autoturismul "Dacia 1301 Break", pe sensul sau de mers intrand, la un moment dat, in coliziune cu autoturismul condus de inculpat care a patruns pe sensul opus de mers.
Procurorul a retinut ca inculpatul a incalcat urmatoarele reguli de circulatie: art. 45 alin.3, art. 46, art. 47, art. 48 si art. 54 alin.1 si 2 din OUG nr.195/2002, republicata. Intrucat partea vatamata M.V. nu a depus plangere penala, inculpatul nu a fost trimis in judecata pentru infractiunea de vatamare corporala prevazuta de art. 184 alin.1 si alin. 3 din codul penal, in ce o priveste pe aceasta.
Instanta, examinand rechizitoriu in raport cu actele si probele existente la dosar, respectiv: procesul-verbal de cercetare la fata locului insotit de schita si plansa fotografica, intocmite de catre organele de politie la data de 27.09.2009, rezultatul testului etilotest al inculpatului, procesul-verbal de prelevare a probelor biologice al inculpatului, buletinul de analiza toxicologica-alcoolemie, bilete de trimitere la spital, raport de verificare tehnica a autoutilitarei condusa de inculpat, declaratiile de constituire de parte civila a partilor vatamate, rapoartele de constatare medico-legala nr. III/219 din 10.12.2009 si nr. III/220 din 23.12.2009 de autopsie ale victimelor M.C. si H.T., S.D., raportul de expertiza medico-legala nr. 598/II/b/66 din 17.11.2009 privind pe partea vatamata M.I., raportul de expertiza tehnica de specialitate, declaratiile martorilor M.V., B.D.A., B.A.P. si D.A., declaratiile inculpatului, dovezile de restituire a bunurilor personale apartinand victimelor, polita de asigurare a autoutilitarei tranzactiile intocmite de catre asiguratorul SC A SA cu partile civile, procesul verbal de prezentare a materialului de urmarire penala inculpatului, retine in fapt urmatoarele:
La data de 27.09.2009, in jurul orelor 630, inculpatul O.G. s-a urcat la volanul autoutilitarei furgon, marca Ford Tranzit, cu numar de inmatriculare B - _, proprietatea SC A.F. SRL, din municipiul Bucuresti, cu intentia de a ajunge in judetul Salaj. Ajuns in judetul Brasov inculpatul a oprit autoutilitara, pe care o conducea, pentru a se urca martora D.A., care i-a cerut sa o transporte pana in judetul Sibiu. Inculpatul a acceptat solicitarea martorei si aceasta a ocupat locul din partea dreapta, fata, a masinii. Inculpatul O.G. si-a continuat deplasarea pe D.N.1, din directia Brasov-Sibiu, iar dupa ce a trecut de localitatea Bradu si de complexul hotelier Best Western "Fantanita Haiducului", din judetul Sibiu, a ajuns, in jurul orei 1300, pe un segment de drum drept, situat in apropiere de punctul de control Vestem. Pe acelasi sens de mers si in aceeasi directie cu autoutilitara se deplasa un biciclist, pe acostamentul drumului (a se vedea declaratiile martorilor B.D.A. si B.A.P., care se deplasau in spatele autoturismului inculpatului, declaratii aflate in dosarul de urmarire penala si in dosarul nr. 8383/306/2010, al judecatoriei Sibiu).
Din declaratiile inculpatului si a martorei D.A. rezulta ca inculpatul l-a observat pe biciclist doar in momentul in care acesta a aparut, in mod neasteptat, in fata autofurgonetei condusa de catre el. Tot din relatarea inculpatului dar si a martorilor, precum si din concluziile raportului de expertiza rezulta ca in momentul in care inculpatul a sesizat pericolul de a-l accidenta pe biciclist a virat brusc stanga si in acelasi timp a calcat la refuz pedala de frana. Urmare a acestor manevre, autoutilitara s-a inscris pe o traiectorie de deplasare oblica fata de axul drumului. Consecinta imediata a fost aceea ca rotile din fata s-au blocat iar autoutilitara s-a deplasat, prin alunecare, pe sensul opus al DN1. Dupa intrarea pe contrasens, inculpatul O.G. a observat ca din sens opus, pe banda de circulatie Sibiu-Brasov, la mica distanta, in fata sa, circula regulamentar autoturismul marca Dacia 1310 Break, cu numar de inmatriculare SB- _, condus de M.C.. Inculpatul a incercat sa-si redreseze autoturismul in sensul de al readuce pe banda de mers Brasov-Sibiu, prin virare la dreapta insa, sub influenta fortei de inertie al autoutilitarei, sistemul de directie a devenit inactiv, in ceea ce priveste virarea, astfel ca masina si-a continuat drumul, pe directia initiala avuta in momentul blocarii rotilor.
Cu toate ca, la un moment dat, inculpatul a reusit sa opreasca autoutilitara, impactul cu autoturismul marca Dacia 1310 Break, care circula din sens opus, nu a mai putut fi evitat.
Autoturismul marca Dacia 1310 Break a intrat in coliziune frontala cu autoutilitara marca Ford Tranzit, ce se afla oprita pe banda de mers Sibiu-Brasov, la km 295+300metri. Din concluziile raportului de expertiza rezulta ca victima M.C., conducatorul autoturismului marca Dacia 1310 Break, si-a condus regulamentar autoturismul dar nu a mai avut timpul fizic necesar pentru a intrevedea manevrele de evitare a impactului, datorita aparitiei bruste a autoutilitarei, pe sensul acestuia de deplasare. Viteza de circulatie a autoutilitarei Ford, in momentul actionarii sistemului de franare, a fost de 60-65 Km/h iar a autoturismului Dacia, de 70-75- Km/h, in momentul impactului.
Coliziunea a fost violenta, cele doua autovehicule izbindu-se in partile stanga fata astfel ca autoutilitara s-a rotit aproape pe loc, ajungand intr-o pozitie perpendiculara, pe sensul de deplasare al autoturismului victimei, in raport cu axul drumului(a se vedea fotografiile de la locul producerii accidentului). In acelasi timp autoturismul condus de catre victima s-a rotit si a iesit de pe suprafata carosabila, a patruns in santul aflat pe marginea dreapta, a sensului de mers Sibiu-Brasov, unde s-a oprit in pozitia in care a fost gasita de catre lucratorii politiei rutiere (pozitia celor doua autoturisme este consemnata in procesul-verbal de cercetare la fata locului).
La locul impactului s-au descoperit o serie de urme cum ar fi: particule de pamant, pelicule de vopsea, cioburi de sticla, fragmente de plastic, urme de ulei sau lichid de racire, modificari bruste ale traiectoriilor urmelor de franare, diverse obiecte pe care victima le transporta sau obiectele vestimentare ale acesteia.
Sectorul de drum pe care s-a produs accidentul de circulatie prezenta urmatoarele particularitati:
- drumul este deschis traficului european, avand partea carosabila din asfalt star uscat, circulatia se desfasoara in ambele sensuri avand cate o banda de mers pe sens, fiecare banda de mers avand o latime de 3.60 m, sensurile de mers fiind delimitate prin marcaj longitudinal discontinuu;
- benzile de mers sunt marginite de acostament consolidat in latime de 1,40 metri, delimitat prin marcaj longitudinal continuu iar acostamentul este marginit de o rigola de beton in latime de 2,70 m si adanca de 1 m.
- drumul national 1, la kilometrul 205+300 m, in afara localitatii Vestem, este aliniament, fara declivitati, in zona accidentului nu actioneaza nici un indicator de restrictie, vizibilitate buna pe timp de zi;
In urma accidentului a rezultat decesul conducatorului auto M.C. in varsta de 25 ani si a pasagerului H.T. de 57 ani, din autoturismul marca Dacia 1310 Break, care ocupa locul de pe bancheta din spate, din partea stanga a masinii si respectiv vatamarea corporala din culpa a pasagerilor autoturismului marca Dacia 1310 Break: M.I. de 60 ani, care ocupa locul din partea dreapta fata a masinii si M.V. de 58 ani, care ocupa locul de pe bancheta din partea dreapta spate a masinii si avarierea celor doua autovehicule implicate in accidentul rutier.
Dupa evenimentul rutier conducatorul auto O.G. a fost testat cu aparatul etilotest tip "Drager" si i s-a recoltat o singura proba biologica in vederea stabilirii alcoolemiei, rezultatul fiind negativ.
Cadavrele numitilor M.C. si H.T., gasite la fata locului, au fost transportate la Serviciul de Medicina Legala Sibiu in vederea stabilirii felului si cauza mortii, iar partile vatamate M.I. si M.V. au fost transportate la Spitalul C J U Sibiu, pentru acordarea de ingrijiri medicale de specialitate.
Conform concluziilor medico-legale consemnate in raportul de necropsie nr. III/219 din 10.12.2009, efectuat de catre Serviciul de Medicina Legala Judetean Sibiu, moartea numitului M.C., de 25 ani, s-a datorat rupturilor cardiace din cauza unui politraumatism.
Leziunile traumatice constatate la autopsie s-au putut produce, la data de 27.09.2009, prin lovire de corpuri dure din interiorul autovehiculului, in conditiile unei deceleratii bruste si au avut un rol determinant in survenirea decesului, la data de 27.09.2009.
Conform concluziile medico-legale, consemnate in raportul de necropsie nr. III/220 din 23.12.2009, efectuat de catre Serviciul de medicina legala Judetean Sibiu, moartea numitului H.T., de 57 ani, s-a datorat hemoragiei interne consecutive rupturilor viscerale multiple, in cadrul unui politraumatism.
Leziunile traumatice constatate la autopsie s-au putut produce, la data de 27.09.2009, prin lovire de corpuri dure din interiorul unui autovehicul, in conditiile unei deceleratii bruste si au avut un rol determinant in survenirea decesului, la data de 27.09.2009.
Din raportul de expertiza medico-legala nr. 598/II/b/66 din 17.11.2009, efectuat de catre Serviciul de medicina Legala Judetean Sibiu, rezulta ca partea vatamata M.I. a suferit leziuni traumatice vindecabile intr-un numar de 16-18 zile, de ingrijiri medicale.
In raport de starea de fapt retinuta, pe baza probelor administrate in cauza, instanta apreciaza ca producerea accidentului de circulatie mai sus descris se datoreaza culpei exclusive a inculpatului O.G. care a incalcat cateva dispozitii din OUG nr. 195/2002, republicata dupa cum urmeaza:
- prevederile art. 45 alin3 din OUG 195/2002 care stabilesc, in mod imperativ, faptul ca "Atunci cand prin manevra de depasire se trece peste axa care separa sensurile de circulatie, conducatorii de vehicule trebuie sa se asigure ca din sens opus nu se apropie un vehicul si ca dispun de spatiu suficient pentru a reintra pe banda initiala, unde au obligatia sa revina dupa efectuarea manevrei de depasire".
- art. 47 din OUG 195/2002, republicata care prevede ca: "Conducatorii vehiculelor care circula din sensuri opuse trebuie sa pastreze intre vehicule o distanta laterala suficienta si sa circule cat mai aproape de marginea din dreapta a benzii de circulatie respective".
- art. 48 din OUG 195/2002, republicata care prevede: "Conducatorul de vehicul trebuie sa respecte regimul legal de viteza si sa o adapteze in functie de conditiile de drum, astfel incat sa poata efectua orice manevra in conditii de siguranta".
- art. 54 alin.1 si alin.2 din OUG 195/2002, republicata, privind circulatia pe drumurile publice care prevede: "Conducatorul de vehicul care executa o manevra de schimbare a directiei de mers, de iesire dintr-un rand de vehicule stationate sau de intrare intr-un asemenea rand, de trecere pe o alta banda de circulatie sau de virare spre dreapta ori spre stanga sau care urmeaza sa efectueze o intoarcere ori sa mearga cu spatele este obligat sa semnalizeze din timp si sa se asigure ca o poate face fara sa perturbe circulatia sau sa puna in pericol siguranta celorlalti participanti la trafic.
Semnalizarea schimbarii directiei de mers trebuie sa fie mentinuta pe intreaga durata a manevrei.
Conducatorul autoturismului Dacia 1310 Break nu se face vinovat de producerea accidentului, acesta neputandu-i-se reprosa faptul ca nu a anticipat manevra inculpatului de a intra intempestiv pe sensul sau de mers.
In drept, fapta inculpatului O.G. de a cauza un accident rutier, in data de 27.09.2009, prin incalcarea regulilor de circulatie, cauzand decesul victimelor M.C. si H.T. si vatamarea corporala a numitului M.I. intruneste elementele constitutive ale infractiunilor de ucidere din culpa si vatamare corporala din culpa, fapte prevazute si pedepsite de art. 178 alin.1, alin. 2 si alin.5 din codul penal si respectiv art. 184 alin.1 si 3 din codul penal.
Inculpatul a solicitat achitarea in temeiul art. 11 pct.2 lit. a cod procedura penala, raportat la dispozitiile art. 10 lit. e din codul de procedura penala, apreciind ca in cauza sunt incidente dispozitiile art. 47 din codul penal, referitoare la cazul fortuit care, atunci cand se manifesta, inlatura caracterul penal al faptei.
Instanta apreciaza ca ipoteza cazului fortuit nu se poate retine in cauza. Imprejurarea ca sistemul de directie al autovehiculului pe care inculpatul il conducea s-a blocat, ca urmare a franarii bruste si din aceasta cauza autoturismul nu a putut fi readus pe directia de mers, pe care o parasise, nu-l poate absolvi pe inculpat de raspunderea penala. Este de necontestat si dovedit faptul ca directia autoturismului, in situatia data s-a blocat si nu a mai raspuns comenzilor conducatorului auto. Dar acest lucru nu poate conduce la concluzia ca, ceva imprevizibil s-a intamplat cu autovehiculul.
Cu toate ca astfel de situatii nu se intalnesc foarte frecvent in activitatea de conducere, inculpatul ar fi trebuit sa cunoasca implicatiile franarii bruste si totale a autovehiculului asupra posibilitatii de manevrare a sistemului de directie pentru ca, in conditii similare, orice autovehicul s-ar fi comportat la fel. Altfel spus, in cauza, nu poate fi vorba de manifestarea unei forte straine conduitei inculpatului, in calitatea lui de conducator auto. Dimpotriva blocajul directiei s-a datorat interventiei energice, prin actionarea la maximum a pedalei de franare de catre inculpat. Fara franare, probabil ca cele doua autovehicule nu s-ar fi lovit dar nici nu i s-ar putea reprosa inculpatului faptul ca a ales o varianta care a avut consecintele cunoscute in loc sa aleaga varianta de a iesi cu autoturismul sau in afara partii carosabile.
Inculpatul a avansat in apararea sa si ideea unei posibile culpe a victimei, M.C., in producerea accidentului datorita faptului ca, pe fondul oboselii, acesta nu si-a condus autoturismul in conditiile unei conduite preventive. O astfel de ipoteza este exclusa pentru urmatoarele considerente:
Blocajul rotilor autoturismului condus de catre inculpat a aparut pe sensul de mers opus celui pe care ar fi trebuit sa se deplaseze autoturismul sau.
Inculpatul avea obligatia legala sa se asigure atunci cand a patruns pe celalalt sens de deplasare. Faptul ca inculpatul, prin manevra de virare la stanga, a evitat accidentarea biciclistului care i-a iesit in cale, in mod neprevazut, a reprezentat un lucru notabil dar abilitatea si inspiratia de moment, care i-au permis sa evite un prim eveniment rutier, nu-i dadea dreptul sa patrunda, fara a se asigura pe sensul opus de deplasare, punandu-i astfel in pericol pe ceilalti participanti la traficul rutier.
Pe de alta parte, inainte de a cauta o culpa victimei, care s-a dovedit ca a circulat regulamentar, este de discutat daca inculpatul nu ar fi putut sa preintampine intalnirea neprevazuta cu biciclistul, conducand la randul sau in mod preventiv.
Cu siguranta ca inculpatul nu a dat dovada de o astfel de conduita si nu a manifestat suficienta atentie din moment ce nu l-a observat pe acel biciclist decat in ultima clipa, mai precis atunci cand s-a trezit cu acesta in fata masinii. Spre deosebire de inculpat, martorii B.D.A. si B.A.P., care circulau in spatele acestuia, l-au vazut pe biciclist, la o distanta de 50 -60 de metri, circuland pe acostament, in aceeasi directie cu ei.
Odata pus in fata starii de pericol iminent inculpatul avea de ales intre a vira la dreapta sau la stanga. A ales ultima varianta care a avut urmarile cunoscute. Desigur ca, in imprejurarile respective, este foarte putin probabil ca inculpatul a mai avut reprezentarea obligatiei de a respecta regulile de circulatie. Asta nu-l absolva insa de responsabilitatea incalcarii acestor reguli care au avut consecinte atat de grave.
De asemenea, inculpatul a mai solicitat incetarea procesului penal, pentru savarsirea infractiunii de vatamare corporala din culpa, in temeiul art. 11 pct. 2 lit. a cod procedura penala raportat la dispozitiile art. 10 lit. f, din codul de procedura penala, dat fiind ca partile vatamate M.V. si M.I. nu au formulat plangeri prealabile, in cauza.
Sustinerea inculpatului este reala, in ceea ce o priveste pe partea vatamata M.V. Pentru vatamarile corporale cauzate acestuia inculpatul nu a fost trimis in judecata.
In ceea ce o priveste pe partea vatamata M.I. sustinerea nu beneficiaza de un suport real intrucat solicitarea (plangerea prealabila) a acestuia, de trimitere in judecata a inculpatului, se regaseste in declaratia data in cursul urmaririi penale, aflata la fila 45 (verso), din dosar.
La individualizarea pedepselor, ce urmeaza a se aplica inculpatului, instanta a avut in vedere prevederile art. 72 cod penal, privind criteriile de individualizare a pedepsei, de gradul de pericol social concret al faptelor comise constand in principal de imprejurarea ca, in accident si-au pierdut viata 2 persoane, fiind ranite alte doua, precum si de persoana inculpatului care este la primul sau conflict cu legea penala. Inculpatul a avut o comportare exemplara atat in cursul urmaririi penale cat si in faza de judecata, a regretat mult urmarile producerii accidentului si s-a implicat activ in ajutorarea partilor vatamate H.T. De asemenea, se va avea in vedere si faptul ca inculpatul, cu toate ca nu a recunoscut comiterea infractiunilor, considerand ca accidentul s-a produs datorita unui caz fortuit, din punct de vedere moral, a aratat ca se considera vinovat.
Avand convingerea ca inculpatul se va putea reeduca fara a executa pedeapsa in regim de detentie, in baza art.861 din codul penal, instanta a dispus suspendarea executarii pedepsei aplicata inculpatului, sub supraveghere, pe un termen de incercare de 5 ani si 6 luni, care se compune din durata pedepsei aplicate, la care se adauga un interval de timp de 2 ani si 6 luni.
Referitor la solutionarea laturii civile a cauzei, instanta a retinut ca asiguratorul SC A SA a incheiat tranzactii in cauza cu partile vatamate M.I. (tatal victimei M.C.) care a fost despagubit cu suma de 28.400 lei, M.E. (mama victimei) cu suma de 29.613,39 lei, M.A.I. (fratele victimei) cu suma de 10.888,49 de lei, M.C.A. (sora victimei) cu suma de 10.000 lei, H.M. (mama victimei H.T.) cu suma de 11.000 lei, H.M.R. (fiul victimei) cu suma de 37.500 lei, H.M.N. (fiica victimei) cu 37.500 lei, H.D. ( sotia victimei, cu suma de 21.000 lei si R.A.S. ( fiica victimei) cu suma de 37.700 lei.
De asemenea, s-au incheiat tranzactii cu M.I., pentru suma de 10.515 lei, pentru vatamarile proprii suferite si cu M.V. pentru suma de 11.000 lei.
Despagubirile au fost acordate de catre SC A SA, in calitate de asigurator de raspundere civila, al autovehiculului condus de catre inculpatul O.G.
In cursul judecatii, la termenul din 14.12.2010, partile vatamate M.C.A., M.E., M.I. s-au constituit parti civile in cauza cu sumele de 50.000 lei fiecare, cu titlu de daune morale, pe langa sumele primite de la societatea de asigurare, cu acelasi titlu, de daune morale.
La acelasi termen cele trei parti vatamate au precizat ca si M.A.I., lipsa de la dezbateri, intelege sa se constituie parte civila in cauza cu suma de 50.000 lei.
Ulterior, la termenul din 15.02.2011, aparatorul partilor vatamate M., avocat ales B.V., a solicitat a se lua act de faptul ca partile vatamate pe care le reprezinta, M.C.A., M.E., M.A.I. si M.I., nu se mai constituie parti civile in cauza. De asemenea, s-a precizat ca nici partea vatamata R.A.S. nu se mai constituie parte civila in cauza.
Instanta a luat act de solicitarea aparatorului partilor vatamate.
Judecatoria Fagaras, constatand ca aparatorul partilor vatamate nu a avut un mandat expres din partea clientilor sai de a renunta la plata despagubirilor, urmeaza a inlatura din incheierea din 15.02.2011, a Judecatoriei Sibiu, consemnarea instantei prin care se ia act de faptul ca partile civile M.C.A., M.A.I., M.I. si R.A.S. nu se constituie parti civile in cauza.
Inculpatul, prin aparator, a invocat, in ce o priveste pe partea vatamata M.C.A. exceptia tardivitatii constituirii de parte civila, sub motiv ca aceasta constituire s-a realizat ulterior citirii actului de sesizare a instantei.
Exceptia invocata de catre inculpat este neintemeiata dat fiind ca partea vatamata (impreuna cu mama si tatal victimei H.C.) s-a constituit parte civila in termen legal, la data de 14 decembrie 2010. Actul de inculpare a fost citit ulterior, la termenul din 18 ianuarie 2011.
Asa fiind, instanta a respins exceptia tardivitatii constituirii de parte civila, de catre minora M.C.A., pentru despagubirile in valoare de 50.000 lei.
Avand in vedere ca partea vatamata, M.E., a fost prezenta in instanta la termenul respectiv, dispozitia de inlaturare a mentiunii de renuntare la plata despagubirilor ramane valabila pentru aceasta.
In ce o priveste pe partea vatamata R.A.S., consemnarea din incheiere, cu privire la renuntarea la plata despagubirilor, va fi inlaturata de catre instanta cu toate ca aceasta este lipsita de consecinte juridice, dat fiind ca nu exista o constituire de parte civila in cauza, partea vatamata fiind multumita cu suma achitata de asigurator.
In raport de considerentele de mai sus, instanta a apreciat ca, constituirea de parte civila a partilor vatamate M.C.A. si M.I. este intemeiata, chiar in conditiile in care au primit o parte din despagubiri de la asigurator, intrucat in procesul penal optiunea persoanei pagubite material sau moral de a exercita actiunea civila se poate materializa, pana la citirea actului de sesizare, conform dispozitiilor art. 15 alin. 2 din Codul de procedura penala.
Instanta nu a acordat insa despagubiri suplimentare partii vatamate M.A.I. intrucat aceasta nu s-a constituit legal parte civila in cauza, la termenul din 14 decembrie 2010, despre constituire facand vorbire, fara a avea mandat, cele trei parti vatamate (parintii si sora lui) asa, cum s-a aratat.
Cum, tranzactiile incheiate de catre partile M.C.A. si M.I. cu asiguratorul nu pot fi interpretate ca reprezentand o renuntare la dreptul de despagubiri, cu caracter irevocabil (legea insasi permite exprimarea vointei de a fi despagubit, pana la citirea actului de sesizare), instanta urmeaza a admite in parte pretentiile formulate de catre acestea.
Asa fiind, instanta in baza art. 14 alin.3 lit. "b"cod procedura penala, raportat la art. 999 cod civil si la art. 49 alin.1 lit. a si art. 50 din Legea nr. 136/1995, va obliga pe asiguratorul SC A SA, sa plateasca partii vatamate M.I., suma de 22.000 lei, cu titlu de daune morale. Acordarea despagubirilor, in completarea celor primite de la asigurator sunt justificate pentru suferinta psihica deosebita pe care o incearca orice parinte, atunci cand isi pierde fiul dar si pentru pierderea perspectivei de a fi ajutat la nevoie (la batranete), de catre copil, in cadrul obligatiei legale de intretinere.
In baza art. 14 alin.3 lit. "b"cod procedura penala, art.17 al.1 si 3 din codul de procedura penala, raportat la art. 999 cod civil si la art. 49 alin.1 lit. a si art. 50 din Legea nr. 136/1995, va obliga pe asiguratorul SC A SA, sa plateasca partii vatamate M.C.A., minora la data de 27.09.2009, cand s-a produs accidentul, suma de 15.000 lei, cu titlu de despagubiri.
Cu toate ca minorii H.M.R. si H.M.N. nu s-au constituit parti civile in cauza instanta a exercitat din oficiu actiunea civila, in interesul acestora, in temeiul art.17 al 1si 3, din codul de procedura penala.
La stabilirea cuantumului daunelor morale, pentru cele 3 parti vatamate minore, instanta a avut in vedere faptul ca prin decesul victimelor, care erau rude apropiate ale acestora (frate in cazul partii vatamate M.C.A. si parinte in cazul minorilor H.), partile vatamate au fost profund marcate de tragicul eveniment iar suferinta lor psihica, nu va disparea chiar daca, in timp, intensitatea acesteia se va diminua.
In cei priveste pe minorii H.M.R. si H.M.N. se cuvine o mentiune in plus: acestia vor fi lipsiti de afectiunea tatalui, de sprijinul moral si material al acestuia pe tot restul vietii. Pentru toate aceste considerente instanta a apreciat ca fiecarui minor i se cuvine, cu titlu de compensatie, suma de 22.500 lei, pe langa cea primita de la asigurator.
Intr-o situatie asemanatoare, mai ales sub aspectul sprijinului moral, se afla si minora M.C.A. care, prin decesul fratelui mai mare a pierdut, pe langa afectiunea acestuia (dar si fata de acesta) obisnuitele gesturi cutumiare de ajutor si sfaturi de indrumare, ale fratelui mai mare pentru cel mic. Despagubirea minorei pentru prejudiciul moral suferit este apreciat la nivelul sumei de 15.000 lei, mai sus precizata, care se adauga la cea pe care partea civila a primit-o de la asigurator.
Instanta a obligat pe acelasi asigurator sa plateasca minorei H.M.N., suma de lei 100 lei lunar cu titlu de despagubiri civile periodice, incepand cu data de 27.09.2009 pana la implinirea varstei de 18 ani. Instanta apreciaza ca asiguratorul are obligatia de a achita lunar suma stabilita pentru a suplini contributia victimei H.T. la cresterea si educarea minorei. Despagubirile periodice sunt stabilite in functie de venitul minim pe economie, care este de 700 lei.
Daunele morale mentionate mai sus, care sunt recunoscute partilor civile M.I., M.C.A. H.M.R. si H.M.N. se vor adauga despagubirilor pe care partile civile le-au incasat, de la asigurator, in cursul judecatii, inainte de citirea actului de sesizare a instantei.
Instanta a obligat pe asiguratorul SC A SA, sa plateasca Spitalului C J U, suma de 5.540,77 lei, cu titlu de cheltuieli de spitalizare si S J A Sibiu, suma de 1.248 lei cu titlu de cheltuieli ingrijiri medicale si transport cu ambulanta, in masura in care acestea nu au fost platite pana in prezent.
Exceptia lipsei de calitate procesuala pasiva, a partii responsabile civilmente, SC A.F. SRL a fost admisa avand in vedere faptul ca autoutilitara marca Ford Tranzit nu a fost utilizata de catre inculpat in cadrul unor raporturi juridice de munca. Din adresa nr.0142/ 20.10.2011, aflata in dosar la fila 105, rezulta ca inculpatul O.G. a imprumutat de la firma SC A.F. SRL, autovehiculul implicat in accident.
Impotriva acestei sentinte au declarat recurs
1.Inculpatul O.G. a solicitat:
- sa se dispuna incetarea procesului penal impotriva inculpatului pentru savarsirea infractiunii de vatamare corporala din culpa, constatand ca lipseste plangerea prealabila a persoanelor vatamate M.V. si M.I..
- achitarea inculpatului pentru savarsirea infractiunii de ucidere din culpa, constatand ca nu sunt incidente dispozitiile art. 47 Cod penal referitoare la cauza care inlatura caracterul penal al faptei costand in cazul fortuit. In sustinerea acestui motiv de recurs, s-a aratat, ca sunt indeplinite conditiile legale care reglementeaza incidenta cazului fortuit.
Inculpatul a aratat ca, acest caz fortuit care ar fi incident in speta, in concret, ar consta in urmatoarele aspecte care se desprind din starea de fapt - dupa iesirea din curba a autoutilitarei condusa de catre inculpat in fata acestuia a aparut brusc si fara explicatii un biciclist, acesta determinand actiunea de franare brusca si puternica din partea inculpatului. S-a aratat, tot in sustinerea acestui motiv de recurs, faptul ca aceasta a fost o imprejurare a carei interventie nu a putut fi prevazuta, dar nici faptul ca urmare a acestei manevre de evitare a biciclistului sistemul de directie al autoutilitarei se va bloca.
Pe latura penala, inculpatul a mai solicitat sa se constate ca victima M.C., conducatorul autoturismului care a intrat in impact cu autoutilitara condusa de inculpat ar fi putut sa evite accidentul deoarece ar fi trebuit sa observe autoutilitara ce se afla pe sensul sau de mers. Inculpatul a contestat si modul de producere al accidentului retinut de catre expertul care a intocmit expertiza tehnica in cauza.
In subsidiar, pe latura penala, inculpatul a solicitat tot in motivele scrise de recurs sa se dispuna suspendarea conditionata a executarii pedepsei, deoarece indeplineste conditiile cerute de art. 81 cod penal, suspendarea sub supraveghere dispusa de catre prima instanta, fiind o modalitate de individualizare a executarii pedepsei prea aspra.
- pe latura civila admiterea exceptiei tardivitatii cererii de constituire de parte civila a partii vatamate M.C.A., cerere formulata in fata instantei de judecata in data de 24.10.2011, cu suma de 50.000 lei, si pe cale de ,consecinta respingerea cererii ca fiind tardiv formulata.
- tot pe latura civila inculpatul a solicitat sa se constate ca pe parcursul judecarii acestei cauze intre asigurator si partile civile s-au incheiat tranzactii, partile civile fiind despagubite atat pentru daunele morale si materiale, prezente si viitoare, astfel ca se impune respingerea pretentiilor civile formulate de catre aceste parti civile ce au fost din nou despagubite de catre prima instanta.
In motivele scrise de recurs de la fila 62 dosar Curte, inculpatul a reiterat motivele invocate cu ocazia dezbaterilor, in memoriul scris motivele fiind prezentate in mod amanuntit.
2. Asiguratorul SC A SA, care in memoriul scris de recurs de la fila 37 dosar Curte a aratat ca recursul sau vizeaza doar latura civila a cauzei, respectiv gresita obligare a sa la plata despagubirilor civile catre partile civile M.I. , M.C.A., H.M.R., H.M.N. prin reprezentant legal H.D. si partea civila Spitalul C J U . Acest recurent a solicitat respingerea pretentiilor formulate de catre aceste parti civile deoarece, au incheiat tranzactii cu toate aceste parti civile despagubindu-le integral pentru prejudiciile cauzate in urma accidentului de circulatie provocat de catre inculpatul O.G.. In privinta despagubirilor la care a fost obligat catre Spitalul Judetean, a solicitat sa se constate ca acestea au fost achitate potrivit extrasului de cont din data de 27 04. 2011 emis de U Bank.
In recurs nu s-au administrat probe noi.
Analizand actele si lucrarile dosarului, sub toate aspectele de fapt si de drept, in conformitate cu prevederile art. 385 ind.6 alin 3 cod procedura penala, Curtea constata ca sunt fondate cele doua recursuri doar in ceea ce priveste latura civila a cauzei, respectiv pentru gresita obligare la despagubiri a asiguratorului catre partile civile M.I., M.C.A., H.M.R., H.M.N. prin reprezentant legal H.D. si partea civila Spitalul CJU , pentru considerentele care vor fi expuse mai jos.
Prima instanta, a stabilit in mod judicios si in conformitate cu mijloacele de proba legal administrate pe tot parcursul procesului penal starea de fapt, astfel cum a fost expusa in mod amanuntit la inceputul prezentelor considerente, dar si incadrarea juridica a acestor fapte, incadrare ce nu a fost contestata de catre recurenti.
Cu privire la motivele de recurs ale inculpatului si care vizeaza latura penala, Curtea constata ca acestea au fost invocate si analizate judicios si temeinic de catre prima instanta, motivele de recurs ale inculpatului pe latura penala fiind nefondate.
Cu privire la primul motivul de recurs al inculpatului prin care a solicitat incetarea procesului penal, pentru savarsirea infractiunii de vatamare corporala din culpa, in temeiul art. 11 pct. 2 lit. a cod procedura penala raportat la dispozitiile art. 10 lit. f, din codul de procedura penala, dat fiind ca partile vatamate M.V. si M.I. nu au formulat plangeri prealabile, in cauza, Curtea constata ca acest prim motiv formulat este nefondat, deoarece pentru vatamarile corporale cauzate partii vatamate M.V. inculpatul nu a fost trimis in judecata.
In ceea ce o priveste pe partea vatamata M.I. sustinerea nu beneficiaza de un suport real intrucat plangerea prealabila a acestuia, de trimitere in judecata a inculpatului, se regaseste in declaratia data in cursul urmaririi penale, aflata la fila 45 (verso), din dosar.
Cu privire la cel de-al doilea motiv de recurs al acestuia care vizeaza solicitarea de achitare in temeiul art. 10 lit. e cod procedura penala deoarece ar fi incident cazul fortuit, Curtea gaseste acest motiv ca nefondat, deoarece asa cum a aratat si prima instanta nu sunt indeplinite cerintele legale ale art. 47 cod penal ce reglementeaza aceasta cauza care inlatura caracterul penal al faptei.
Inculpatul O.G. are culpa exclusiva in producerea accidentului, incalcand urmatoarele reguli de circulatie
- prevederile art. 45 alin3 din OUG 195/2002 care stabilesc, in mod imperativ, faptul ca "Atunci cand prin manevra de depasire se trece peste axa care separa sensurile de circulatie, conducatorii de vehicule trebuie sa se asigure ca din sens opus nu se apropie un vehicul si ca dispun de spatiu suficient pentru a reintra pe banda initiala, unde au obligatia sa revina dupa efectuarea manevrei de depasire".
- art. 47 din OUG 195/2002, republicata care prevede ca: "Conducatorii vehiculelor care circula din sensuri opuse trebuie sa pastreze intre vehicule o distanta laterala suficienta si sa circule cat mai aproape de marginea din dreapta a benzii de circulatie respective".
- art. 48 din OUG 195/2002, republicata care prevede: "Conducatorul de vehicul trebuie sa respecte regimul legal de viteza si sa o adapteze in functie de conditiile de drum, astfel incat sa poata efectua orice manevra in conditii de siguranta".
- art. 54 alin.1 si alin.2 din OUG 195/2002, republicata, privind circulatia pe drumurile publice care prevede: "Conducatorul de vehicul care executa o manevra de schimbare a directiei de mers, de iesire dintr-un rand de vehicule stationate sau de intrare intr-un asemenea rand, de trecere pe o alta banda de circulatie sau de virare spre dreapta ori spre stanga sau care urmeaza sa efectueze o intoarcere ori sa mearga cu spatele este obligat sa semnalizeze din timp si sa se asigure ca o poate face fara sa perturbe circulatia sau sa puna in pericol siguranta celorlalti participanti la trafic.
In mod judicios a apreciat prima instanta ca, faptul ca sistemul de directie al autovehiculului pe care inculpatul il conducea s-a blocat, ca urmare a franarii bruste, autoturismul nemaiputand fi readus pe directia de mers, pe care o parasise, nu-l poate absolvi pe inculpat de raspunderea penala. Inculpatul ar fi trebuit sa cunoasca implicatiile franarii bruste si totale a autovehiculului asupra posibilitatii de manevrare a sistemului de directie pentru ca, in conditii similare, orice autovehicul s-ar fi comportat la fel.
Curtea constata ca nu sunt indeplinite conditiile cerute de lege pentru existenta cazului fortuit deoarece:
- rezultatul al celor doua infractiuni savarsite de catre inculpatul O.G., respectiv, decesul a doua persoane si vatamarea corporala a altora nu a fost consecinta interventiei unei imprejurari straine de vointa si constiinta inculpatului. Asa cum a aratat si prima instanta, pe de o parte, inculpatul, daca ar fi manifestat suficienta atentie ar fi putut observa din timp, respectivul biciclist deoarece, martorii B.D.A. si B.A.P., care circulau in spatele acestuia, l-au vazut pe biciclist, la o distanta de 50-60 de metri, circuland pe acostament, in aceeasi directie cu ei, iar pe de alta parte inculpatul ar fi trebuit sa cunoasca si sa prevada consecintele unei operatiuni tehnice de franare brusca. Inculpatul avea obligatia legala sa se asigure atunci cand a patruns pe celalalt sens de deplasare. Faptul ca inculpatul, prin manevra de virare la stanga, a evitat accidentarea biciclistului care i-a iesit in cale nu il indreptatea pe inculpat sa patrunda, fara a se asigura pe sensul opus de deplasare, punandu-i astfel in pericol pe ceilalti participanti la traficul rutier.
- inculpatul nu s-a aflat in imposibilitatea obiectiva de a prevedea interventia biciclistului pe sensul sau de mers si nici a consecintelor franarii bruste. Asa cum se cunoaste din doctrina de specialitate, in care s-a analizat cazul fortuit, imprevizibilitatea se refera la interventia imprejurarii care determina rezultatul (in speta a biciclistului sau a consecintelor franarii extrem de bruste) intr-un mod in care obiectiv aceasta interventie nu putea sa fie prevazuta, conditie care asa cum am aratat, nu este indeplinita in speta, deoarece, daca ar fi condus preventiv cu respectarea tuturor regulilor de circulatie enumerate mai sus si pe care inculpatul le-a incalcat, nu s-ar fi produs aceasta urmare socialmente periculoasa.
Pentru toate aceste considerente, se constata ca, in mod legal si temeinic, a apreciat prima instanta ca nu este incident in cauza cazul fortuit reglementat de art. 47 Cod penal.
La momentul efectuarii raportului de expertiza tehnica judiciara de la fila 73 si urmatoarele dosar urmarire penala, expertul a avut in vedere, la aprecierea conditiilor in care s-a produs accidentul si a culpei declaratiile martorilor oculari, pe care le-a analizat la filele 76 si 77, declaratii axate pe posibilitatea de a observa respectivul biciclist, expertul concluzionand ca, inculpatul O.G. este cel care ar fi putut evita respectivul accident rutier prin adoptarea unei conduite rutiere in care atentia sa ii fie in permanenta indreptata asupra drumului. Asa cum am aratat, si expertul a analizat teza invocata de catre inculpat in sensul aparitiei bruste a biciclistului in fata autovehiculului condus de catre inculpat, insa concluziile expertizei coroborate cu cele ale martorilor oculari aflati in autoturismul din spatele autovehiculului condus de catre inculpat, conduc instanta de recurs la concluzia ca in conditii de atentie sporita la trafic, inculpatul O.G. ar fi avut posibilitatea de a observa respectivul biciclist.
Sunt nefondate, de asemenea, sustinerile inculpatului in sensul unei posibile culpe a victimei, M.C., in producerea accidentului datorita faptului ca, pe fondul oboselii, acesta nu si-a condus autoturismul in conditiile unei conduite preventive. O astfel de aparare nu este fondata deoarece victima M.C. se deplasa regulamentar pe sensul sau de mers, iar concluziile raportului de expertiza tehnica judiciara, coroborate cu declaratiile martorilor oculari dovedesc fara nicio indoiala faptul ca accidentul s-a produs ca urmare a patrunderii intempestive a autoutilitarei conduse de catre inculpat, pe sensul de mers al autoturismului Dacia in care se aflau victimele. Expertul a precizat faptul ca, victima M.C. nu a avut timpul necesar de a intreprinde nicio manevra de evitare( fila 90 dosar urmarire penala).
Instanta constata ca vinovatia inculpatului in producerea respectivului accident si vinovatia ceruta de lege pentru infractiunile savarsite ( ucidere din culpa si vatamare corporala din culpa), rezulta din coroborarea judicioasa a tuturor mijloacelor de proba administrate in conditii de legalitate, pe tot parcursul procesului penal, respectiv, procesul verbal de cercetare la fata locului, schita locului de producere a accidentului, plansa fotografica cu aspecte de la locul producerii accidentului, declaratiile partilor vatamate si cele ale martorilor, actele medico-legale, raportul de expertiza tehnica efectuat in cauza si declaratiile inculpatului, expertiza tehnica, nefiind singurul mijloc de proba, in baza caruia, s-au stabilit modul si conditiile de producere a accidentului, asa cum se arata de catre inculpat.
In ceea ce priveste cel de-al treilea motiv de recurs al inculpatului, pe latura penala, in sensul schimbarii modalitatii de individualizare a executarii pedepsei, din art. 86 ind. 1 cod penal, in art. 81 cod penal, Curtea constata ca aceasta solicitare este nefondata avand in vedere pericolul social foarte ridicat al infractiunilor savarsite de catre inculpat, consecintele acestor infractiuni si nu in ultimul rand regulile de circulatie incalcate de catre inculpat ceea ce impune pentru atingerea scopului pedepsei, modalitatea suspendarii sub supraveghere a executarii pedepsei, iar nu pe cea a suspendarii conditionate asa cum se solicita de catre inculpat. Este evident ca au fost avute in vedere in procesul de individualizare a pedepsei toate circumstantele personale ale inculpatului, insa, raportand aceste din urma circumstante la cele reale ale comiterii faptei si cu precadere la consecintele infractiunilor comise de catre inculpat, modalitatea de individualizare a executarii pedepsei aleasa de catre prima instanta este una judicioasa si nu se impune a fi schimbata.
Cu privire la motivele de recurs comune ale inculpatului si asiguratorului, ce vizeaza latura civila in sensul gresitei obligari la despagubiri ale asiguratorului, desi, intre acesta si partile civile au intervenit tranzactii, Curtea constata ca aceste motive sunt fondate pentru urmatoarele:
Desi prima instanta a retinut ca asiguratorul SC A SA a incheiat tranzactii in cauza cu partile vatamate M.I. (tatal victimei M.C.) care a fost despagubit cu suma de 28.400 lei, M.E. (mama victimei) cu suma de 29.613,39 lei, M.A.I. (fratele victimei) cu suma de 10.888,49 de lei, M.C.A. (sora victimei) cu suma de 10.000 lei, H.M. (mama victimei H.T.) cu suma de 11.000 lei, H.M.R. (fiul victimei) cu suma de 37.500 lei, H.M.N. (fiica victimei) cu 37.500 lei, H.D. ( sotia victimei, cu suma de 21.000 lei si R.A.S. ( fiica victimei) cu suma de 37.700 lei, a obligat asiguratorul la plata despagubirilor civile aratand ca partile pot solicita despagubiri in procesul penal pana la citirea actului de sesizare al instantei.
In cauza s-au incheiat tranzactii cu M.I. , pentru suma de 10.515 lei, pentru vatamarile proprii suferite si cu M.V. pentru suma de 11.000 lei.
Despagubirile au fost acordate de catre SC A SA, in calitate de asigurator de raspundere civila, al autovehiculului condus de catre inculpatul O.G.
In cursul judecatii, la termenul din 14.12.2010, partile vatamate M.C.A., M.E., M.I. s-au constituit parti civile in cauza cu sumele de 50.000 lei fiecare, cu titlu de daune morale, pe langa sumele primite de la societatea de asigurare, cu acelasi titlu, de daune morale.
Tranzactiile incheiate intre asigurator si partile civile au fost depuse in fata primei instante aflandu-se la filele 100 si urmatoarele din dosarul Judecatorie Sibiu, inainte de stramutarea cauzei.
Respectivele tranzactii au fost incheiate cu respectarea tuturor dispozitiilor legale in materie fara ca partile civile sa invoce vreo cauza de anulare a acestor tranzactii.
In cuprinsul tuturor tranzactiilor invocate in aparare de catre recurenti se face mentiunea ca obiectul tranzactiei il reprezinta stingerea tuturor pretentiilor prezente si viitoare, materiale si morale, ce decurg din respectivul accident rutier pentru partile civile. Partile civile si-au asumat, la momentul incheierii respectivelor tranzactii, obligatia de a nu se mai constitui parti civile in prezentul proces penal, precum si faptul ca au fost despagubite in totalitate.
Asa cum se poate observa, partile civile, persoane cu deplina capacitate de exercitiu la momentul incheierii respectivelor tranzactii si-au asumat toate consecintele care decurg din incheierea unei astfel de tranzactii. Partile civile care nu aveau capacitate de exercitiu deplina au fost reprezentate in conditiile legii, si pentru acestea din urma tranzactiile incheiate fiind legale, reprezentantii legali ai acestor parti civile asumandu-si toate consecintele care decurg din incheierea unor astfel de tranzactii.
De altfel, partile civile nu au invocat in fata instantei de judecata aspecte de nevalabilitate ale respectivelor tranzactii, ci au solicitat despagubiri pe langa cele care au fost acordate prin respectivele tranzactii.
Ne aflam in speta, in prezenta unor sume de bani acordate de catre asigurator, in cadrul unor tranzactii cu toate consecintele, ce decurg din punct de vedere civil, din incheierea unor astfel de acte juridice pentru partile civile, respectiv acelea de a nu mai putea solicita alte sume de bani cu titlul de despagubiri materiale si morale care sa decurga din respectivul eveniment rutier. Tranzactiile au fost incheiate in conditiile art. 1704-1717 cod civil - in vigoare la momentul tranzactionarii. Potrivit art. 1707 cod civil ( astfel cum era prevazut la acel moment), se poate transige asupra unei actiuni civile ce deriva dintr-o infractiune, consecintele unei astfel de tranzactii fiind tot cele reglementate de art. 1711 cod civil in numerotarea de la acel moment al incheierii tranzactiilor, respectiv faptul ca tranzactiile au intre partile contractante puterea unei sentinte neapelabile.
Pentru aceste considerente, Curtea va constata ca intre partile civile M.I. , M.C.A., H.M.R., H.M.N. prin reprezentant legal H.D. si asiguratorul A SA au intervenit urmatoarele tranzactii incheiate in conditiile art. 55 alin 4 din legea 136/1995 si art. 1704-1717 cod civil in vigoare la data incheierii tranzactiilor:
- tranzactiile nr. 8360 si nr. 8361 din data de 14 iulie 2010 incheiate cu partea civila M.I. ;
- tranzactiile nr.8355 si 8356 din data de 14 iulie 2010 incheiate cu partea civila M.C.A.;
- tranzactia din data de 11 martie 2010 incheiata cu partea civila H.M.R.;
- tranzactia incheiata la data de 11 martie 2010 cu partea civila H.M.N..
Si va respinge pretentiile civile formulate de catre partile civile M.I. , M.C.A., H.M.R., H.M.N. prin reprezentant legal H.D.
Cu privire la motivul de recurs al asiguratorului, in sensul gresitei obligari la plata despagubirilor civile catre partea civila Spitalul C J U Sibiu, Curtea constata ca si acest motiv de recurs este fondat deoarece asiguratorul a dovedit inca din fata primei instante ca a despagubit aceasta parte civila cu sumele de 5247,27 lei si 293,50 potrivit extrasului de cont nr. 76 din data de 27 04. 2011 emis de U Bank, motiv pentru care va respinge pretentiile civile formulate de catre partea civila Spitalul C J U .
Cu privire la motivul de recurs al inculpatului, descris pe larg in memoriul scris de recurs de la fila 76 dosar, prin care se solicita sa se constate ca partea vatamata M.C.A. s-a constituit tardiv parte civila Curtea constata urmatoarele:
Inculpatul, prin aparator, a invocat, in ce o priveste pe partea vatamata M.C.A. exceptia tardivitatii constituirii de parte civila, si in fata instantei de fond. Prima instanta a statuat in mod judicios faptul ca exceptia invocata de catre inculpat este neintemeiata deoarece partea vatamata (impreuna cu mama si tatal victimei H.C.) s-a constituit parte civila in termen legal, la data de 14 decembrie 2010. Actul de inculpare a fost citit ulterior, la termenul din 18 ianuarie 2011.Pentru aceste motive, se constata ca si aceasta aparare formulata de catre inculpat este nefondata.
Curtea constata ca, partile civile care au solicitat despagubiri civile au manifestat o atitudine oscilanta deoarece dupa ce s-au constituit parti civile in cauza, aparatorul ales al acestora a invederat instantei faptul ca renunta la pretentiile civile, ulterior revenind.
Partile vatamate minore H.M.R. si H.M.N. nu au solicitat despagubiri civile, prima instanta exercitand din oficiu actiunea civila pentru aceste doua parti.
Intr-adevar, potrivit dispozitiilor art. 17 Cod procedura penala, exista aceasta posibilitate a instantei de judecata, insa in cauza, si in privinta celor doua parti vatamate minore s-a incheiat o tranzactie, efectele unei astfel de tranzactii incheiate in conditiile legii prin reprezentat legal, fiind aceleasi ca si in cazul tranzactiilor incheiate in speta de catre partile civile majore, respectiv imposibilitatea de a mai solicita despagubiri materiale si morale pentru prejudiciile ce decurg din respectivul accident de circulatie asupra caruia s-a tranzactionat.
La filele 114-116 din dosarul Judecatoriei Fagaras sunt atasate tranzactiile incheiate pentru aceste din urma parti civile minore (H.M.R., H.M.N.), care nu s-au mai constituit parti civile in procesul penal, in cuprinsul acestor tranzactii fiind facute mentiunile, in sensul ca, suma acordata partilor civile minore includ si prestatiile periodice lunare cuvenite minorilor, de la data producerii accidentului si pana la varsta majoratului.
Mai mult, la dosarul cauzei la filele 106-115 dosar Judecatoria Fagaras exista documentele legale prin care se atesta ca persoana care a incheiat tranzactiile pentru minori este curatorul desemnat de catre autoritatile statului pentru cei doi minori, respectiv numita R.A.S. Cei doi minori, H.M.R. si H.M.N. au fost reprezentati si de mama lor respectiv numita H.S.
Avand in vedere tranzactiile incheiate pentru cei doi minori, precum si faptul ca, au fost respectate toate dispozitiile legale in ceea ce priveste reprezentarea acestora, Curtea constata ca nu sunt indeplinite cerintele legale pentru exercitarea din oficiu a actiunii civile.
Pentru toate considerentele expuse mai sus , in temeiul art. 385 ind. 15 pct. 2 lit. d cod procedura penala va admite recursurile declarate de catre inculpatul O.G. si asiguratorul A SA impotriva sentintei penale nr. 277 din data de 20 decembrie 2011 a Judecatoriei Fagaras pe care o va casa sub aspectul modului de solutionare a laturii civile relativ la partile civile M.I., M.C.A., H.M.R., H.M.N. prin reprezentant legal H.D. si partea civila Spitalul C J U.
Rejudecand in aceste limite,
Va constata ca intre partile civile M.I. , M.C.A., H.M.R., H.M.N. prin reprezentant legal H.D. si asiguratorul A SA au intervenit urmatoarele tranzactii incheiate in conditiile art. 55 alin 4 din legea 136/1995 si art. 1704-1717 cod civil in vigoare la data incheierii tranzactiilor:
- tranzactiile nr. 8360 si nr. 8361 din data de 14 iulie 2010 incheiate cu partea civila M.I. ;
- tranzactiile nr.8355 si 8356 din data de 14 iulie 2010 incheiate cu partea civila M.C.A.;
- tranzactia din data de 11 martie 2010 incheiata cu partea civila H.M.R.;
- tranzactia incheiata la data de 11 martie 2010 cu partea civila H.MN.
Va respinge pretentiile civile formulate de catre partile civile M.I., M.C.A., H.M.R., H.M.N. prin reprezentant legal H.D..
Va constata ca asiguratorul A SA a achitat sumele de 5247,27 lei si 293,50 catre partea civila Spitalul C J U Sibiu potrivit extrasului de cont nr. 76 din data de 27 04. 2011 emis de U Bank si va respinge pretentiile civile formulate de catre partea civila Spitalul C J U.
Va mentine restul dispozitiilor sentintei recurate.
In baza art. 193 Cod procedura penala va respinge cererea formulata de catre partile civile M.I., M.E., M.A.I. si M.C.A de acordare a cheltuielilor de judecata efectuate in recurs constand in onorariul avocatului ales, avand in vedere solutia pronuntata de catre instanta de recurs de admitere a celor doua recursuri declarate de catre inculpat si asigurator.
In baza art. 192 alin 3 Cod procedura penala cheltuielile judiciare avansate de stat in recurs vor ramane in sarcina acestuia, inclusiv onorariul partial al aparatorului din oficiu, desemnat in cauza pentru inculpat.
(Decizia penala nr. 359 din 18 aprilie 2012 - M.D.)
15