Conflict negativ de competenta. Natura comerciala a raportului juridic nascut intre parti din tragerea biletelor la ordin si din contractul de imprumut cu clauza garantiei imobiliare.
Relevanta acestui criteriu pentru competenta de solutionare a cererii in constatarea existentei sau a inexistentei dreptului de a porni executarea silita.
Sectia comerciala – Decizia nr. 10/21 mai 2008
La 9 februarie 2007, reclamanta C. P. SRL s-a adresat Judecatoriei Brad solicitand suspendarea executarii silite imobiliare pornite de executorul judecatoresc, anularea incidentului de plata inregistrat in Fisierul National al Biletelor la Ordin, cu nr.629/29 ianuarie 2007 si obligarea paratei CHF I. R. Timisoara devenita, E. F. Timisoara, sa respecte clauzele contractului de imprumut incheiat cu aceasta.
Judecatoria Brad a declinat competenta in favoarea Tribunalului Hunedoara conform art.2 pct. 1 lit.c Cod procedura civila, motivand ca cererile avand ca obiect anularea incidentelor de plata inregistrate in FNBO nr.629/29 ianuarie 2007, si obligarea la respectarea contractului de imprumut sunt principale si neevaluabile, iar contestatia le executare este o cerere accesorie. (Judecatoria Brad, Sentinta nr. 129/15 noiembrie 2007).
Tribunalul Hunedoara, a retinut spre judecare cererile avand ca obiect anularea incidentului de plata FNBO nr.629/29 ianuarie 2007 si obligarea la respectarea contractului de imprumut, si a declinat competenta de solutionare a contestatiei la executarea imobiliara in favoarea Judecatoriei Brad, retinand in esenta, ca aceasta este instanta de executare, conform art.400 alin.l Cod procedura civila. (Tribunalul Hunedoara, Sentinta nr. 744/26 februarie 2008).
Curtea de Apel a stabilit ca tribunalul sectia comerciala are competenta de solutionare a cauzei bazat pe urmatoarele considerente:
Tribunalul nu a facut referiri la obiectul cererii cu care a fost investit, apreciind ca reclamanta a formulat trei capete de cerere si, bazat pe aceasta judecata, a considerat ca se impune disjungerea lor motivand ca solutionarea cererii de suspendare a executarii silite imobiliare declanseaza o procedura civila data in competenta judecatoriei, iar solutionarea cererilor privind anularea incidentului de plata a biletelor la ordin, si respectarea paratei a graficului de derulare a contractului de imprumut, declanseaza un proces comercial a carei solutionare revine in competenta tribunalului.
Analiza complexitatii raporturilor juridice nascute intre parti conduce la concluzia ca judecata cererii „in integram" formulata de reclamanta C. P. SRL Brad, intra in competenta Sectiei Comerciale a Tribunalului.
Considerentele care atrag competenta acestei instante se fundamenteaza pe natura raportului juridic substantial intrucat acesta specializeaza normele procesuale si nu vice-versa, iar natura juridica a raportului dedus judecatii se identifica in baza unor criterii obiective.
Pentru speta de fata sunt relevante izvorul juridic al obligatiei de plata si de garantare a platii imprumutului.
Actele dosarului evidentiaza ca parata imprumutatoare, este persoana juridica fara scop lucrativ, iar reclamanta este societate comerciala.
Prin urmare, contractul de imprumut are natura comerciala, bazat pe dispozitiile exprese ale art.56 Cod comercial.
Natura comerciala a unui contract bancar, nu constituie temei pentru a-i recunoaste calitatea de titlu executoriu.
In aceasta idee, este relevant statutul juridic al CHF I.R.T. devenita, E. F. Timisoara, care nu este societate comerciala bancara.
Prin urmare, legea nu confera contractului de imprumut incheiat cu reclamanta, calitatea de titlu executoriu, aspect sub care, clauza contractului inscrisa in alin.3 al art. 13 este lipsita de efecte juridice.
Fiind o clauza a contractului comercial de imprumut, nici contractul de ipoteca imobiliara nu are caracter de titlu executoriu, in sensul cerut de art. 342 Cod procedura civila,
Cat priveste incidentele de plati majore aparute in comertul cu bilete la ordin, se retine ca Legea nr. 59/1934 prevede o procedura speciala de urmarire si executare silita avand ca obiect exclusiv numerarul unei societati comerciale, depozitat la tras, nefiind admisibil ca, in baza acestor titluri de credit, sa fie supuse executarii silite alte bunuri din patrimoniul semnatarilor.
Din cercetarea pricinii se contureaza chestiuni ce vizeaza legalitatea executarii silite si a masurilor de risc provocate de parata, reclamantei a carei cerere tinde la constatarea inexistentei dreptului paratei de a porni executarea silita in baza contractului comercial si a biletelor la ordin.
Prin urmare, in cauza devin incidente dispozitiile art. 111 teza I Cod procedura civila.
Data fiind natura comerciala a raportului juridic nascut intre parti din contractul de imprumut cu clauza garantiei imobiliare, si din tragerea biletelor la ordin, cererea pentru constatarea existentei sau a inexistentei dreptului de a porni procedura executarii in patrimoniul reclamantului ori a paratului, da nastere unui litigiu neevaluabil in bani, a carei solutionare se afla in competenta tribunalului in prima instanta.
Aceasta deoarece, criteriul obiectiv in atragerea competentei unei instante este oferit de obiectul cererii cu care a fost investit judecatorul, iar cererea la care se refera art. 111 Cod procedura civila nu face parte din categoria actiunilor accesorii sau incidentale la care se refera art. 17 Cod procedura civila, spetei nefiindu-i aplicabila regula accesoriului ce urmeaza soarta principalului. Raportandu-se la motivele expuse, curtea a concluzionat ca litigiul are natura comerciala si este neevaluabil in bani, iar bazat pe dispozitiile art. 2 alin. 1lit. (a) teza a 2-a, competenta de solutionare a cererii promovate de C. P. SRL apartine sectiei comerciale a Tribunalului Hunedoara