Constatare nelegalitate greva. Incetare greva. Conditii legale de declarare a grevei. Decizie nr. 286/CM/ din data de 17.09.2007
pronunțată de Curtea de Apel Constanta

Societatea Comerciala F. SRL Tulcea a declarat recurs la data de 6 august 2007 impotriva sentintei civile nr. 237 din 23 iulie 2007 pronuntata de Tribunalul Tulcea, pe care a criticat-o pentru nelegalitate si netemeinicie.
In fapt
Prin cererea adresata Tribunalului Tulcea si inregistrata sub nr. 1697/88/2007, reclamanta SC F. SRL Tulcea a chemat in judecata Sindicatul F. Tulcea si Consiliul de Coordonare al Sindicatului F. Tulcea, pentru a se constata nelegalitatea grevei declarata la nivel de unitate si, pe cale de consecinta, sa se dispuna incetarea acesteia ca nelegala.
In motivare, reclamanta a aratat ca, un prim motiv de nelegalitate consta in lipsa reprezentativitatii Sindicatului F. Tulcea in relatiile cu unitatea si cu instantele judecatoresti, intrucat, potrivit art. 46 alin. 1 si art. 46 alin. 2 din Legea nr. 168/1999, grevele sunt organizate de sindicatele reprezentative, iar sindicatul in cauza nu a facut dovada existentei unui numar minim de 176 membri reprezentand 1/3 din numarul total de 530 salariati ai SC F. SRL Tulcea, existenti la 15 iulie 2007 si nici a intrunirii cumulative a conditiilor prevazute de art. 18 pct. 3 din Legea nr. 130/1996.
S-a mai invocat faptul ca dl S.I. nu a probat ca a fost ales in ultimii 4 ani in functia de presedinte al Sindicatului F. de catre membrii Consiliului de Coordonare si nici ca hotararea acestui consiliu a fost validata de Conferinta Anuala a Sindicatului F., conform art. 24 alin. 1 si art. 16 pct. 1, pct. 3 si pct. 4 din Statut, nedovedindu-se nici ca membrii Consiliului de Coordonare care au hotarat declansarea grevei au fost alesi sa reprezinte interesele nucleelor sindicale in care exista cel putin cate 100 de membri de sindicat cu cotizatie la zi (art. 20 pct. 2, pct. 3 si pct. 4 din Statut).
Reclamanta a invederat, in continuare, ca Sindicatul F. Tulcea nu a facut dovada propunerii unui mediator numit de Ministerul Muncii si Protectiei Sociale, conform art. 41, coroborat cu art. 26, art. 31 din Legea nr. 168/1999 si, cum conflictul de interese nu a fost solutionat pe calea medierii, iar SC F. SRL a semnat toate contractele individuale de munca in raport cu prevederile contractului colectiv de munca pe ramura metalurgie, s-a declansat o greva ilegala prin incalcarea prevederilor art. 13 pct. 1 si art. 47 din Legea nr. 168/1999; nu s-a facut dovada adoptarii de catre Consiliul de Coordonare a hotararii de a declara greva la nivelul Sindicatului F.; s-a declarat greva propriu-zisa, fara ca aceasta sa fie precedata cu cel putin 5 zile inainte de greva de avertisment; nu s-au luat masuri de protejare a bunurilor societatii, neasigurarii de functionare continua si in deplina siguranta a utilajelor si instalatiilor a caror oprire ar putea constitui un pericol pentru viata si sanatatea oamenilor; nu a fost asigurata functionarea unitatii cu foc continuu de cel putin 1/3 din activitate.
Pe fond, s-a precizat ca Sindicatul F. Tulcea se afla intr-o grava eroare in interpretarea art. 40 din C.C.M. la nivel national, solicitand cand indexarea cu indicele 1,25 a salariilor de baza, cand majorarea cu 25% a salariilor de baza, neobservand ca art. 40 se refera la coeficienti de ierarhizare intre diverse categorii de salariati si nu la majorari sau indexari din cauza inflatiei, dar si ca odata cu incetarea la data de 23 decembrie 2006 a C.C.M./unitate, se aplica C.C.M./ramura metalurgie nr. 2004/2004, conform art. 245 si 247 din Codul Muncii.
S-a mai sustinut ca o noua negociere colectiva nu poate avea loc decat dupa cel putin 12 luni de la data negocierii precedente, neurmata de incheierea contractului colectiv de munca, ceea ce inseamna ca abia la 23 noiembrie 2007 vor fi reluate negocierile si, atunci din luna ianuarie 2007 se aplica deja C.C.M./ramura, fiind incidente si prevederile art. 13 alin. 1 din Legea nr. 168/1999 potrivit cu care pe durata valabilitatii unui contract colectiv de munca, salariatii nu pot declansa conflicte de interese.
Prin sentinta civila nr. 1237 din 23 iulie 2007 pronuntata de Tribunalul Tulcea a fost admisa exceptia si respinsa cererea formulata de reclamanta SC F. SRL Tulcea in contradictoriu cu paratul Consiliul de Coordonare al Sindicatului F. Tulcea pentru lipsa capacitatii de folosinta.
A fost respinsa cererea formulata de reclamanta SC F. SRL Tulcea in contradictoriu cu paratul Sindicatul F. Tulcea ca nefondata.
Pentru a pronunta aceasta hotarare instanta de fond a retinut urmatoarele considerente:
La examinarea cauzei, in raport cu probele administrate, prima instanta a subliniat ca nu vor fi verificate decat criticile cuprinse in cererea principala, nu si cele introduse in cadrul concluziilor reclamantei pe fondul cauzei si, cum S.C. F. SRL Tulcea nu si-a completat actiunea si cu temeiuri care sa vizeze continuarea grevei, nu vor fi analizate si motivele invocate in legatura cu aceasta etapa si nici valorificate inscrisurile intocmite ulterior declansarii grevei.
Cu privire la prima categorie de probleme legata de reprezentativitatea Sindicatului F. Tulcea si legalitatea reprezentarii sale, este de relevat ca, potrivit art. 18 alin. 3 din Legea nr.130/1996, organizatiile sindicale din unitate sunt reprezentative daca indeplinesc conditiile prevazute la art. 17 alin. 1 lit. c - au statut legal de organizatie sindicala si numarul de membri ai sindicatului reprezinta cel putin o treime din numarul salariatilor unitatii, precum si daca sunt afiliate la o organizatie sindicala reprezentativa.
Orice interpretare s-ar da dispozitiilor legale aratate, indeplinirea conditiilor de reprezentativitate a Sindicatului F. Tulcea s-a constatat de catre Judecatoria Tulcea, prin sentinta civila nr. 1917/1994, probandu-se si ca acest sindicat este afiliat la Federatia Sindicala a Siderurgistilor M., conform adeverintei nr. 82 din 7 mai 2007, federatie ce indeplineste conditiile de reprezentativitate la nivel de ramura, dupa cum rezulta din sentinta civila nr. 38 din 18 decembrie 2006 a Tribunalului Municipiului Bucuresti.
Prin urmare, intrunirea numarului de membri de sindicat raportat la numarul salariatilor unitatii constituie o conditie ce se verifica de catre instanta, la recunoasterea reprezentativitatii, neputand constitui o critica de nelegalitate a unei greve.
Cu toate acestea, s-a constatat ca din listele membrilor de sindicat ce si-au dat acordul pentru declararea grevei a rezultat ca numarul acestora depaseste pragul de 176, fiind indeplinite, asadar, si cerintele de cvorum prevazute de art. 42 alin. 1 din Legea nr.168/1999 (acordul a cel putin jumatate din numarul membrilor sindicatelor respective).
Critica sentintei prin motivele de recurs a vizat, in esenta, urmatoarele:
I. Hotararea recurata a fost pronuntata cu incalcarea formelor de procedura, motiv de recurs prevazut de art. 304 pct. 5 Cod procedura civila.
Incalcarea formelor de procedura rezulta din modalitatea in care prima instanta de judecata a inteles sa solutioneze incidentele procedurale prealabile dezbaterilor pe fondul cauzei, incidente referitoare la respingerea cererii de acordare a unui termen in vederea completarii motivelor de nelegalitate, inlaturarea motivelor suplimentare invocate si a inscrisurilor solicitate in sustinerea acestora, precum si disjungerea capatului de cerere privitor la acordarea despagubirilor.
1. La termenul de judecata din 23 iulie 2007 a invederat instantei ca intelege sa-si completeze cererea de chemare in judecata in sensul invocarii unor motive de nelegalitate care vizeaza continuarea grevei in perioada ulterioara introducerii actiunii, solicitand un nou termen pentru a depune inscrisuri in sustinerea acestor motive.
In mod nelegal instanta a respins cererea formulata - desi din punct de vedere procedural litigiul era la prima zi de infatisare - cu motivarea ca inscrisurile privesc o perioada ulterioara chemarii in judecata, incalcandu-se astfel principiul disponibilitatii partilor.
2. Pentru a se putea pronunta cu privire la caracterul nelegal al grevei la momentul declansarii trebuiau avute in vedere si aspectele ulterioare acestui moment, respectiv de continuare a grevei in mod nelegal.
Nelegalitatea trebuie privita atat sub aspectul declansarii cat si sub aspectul continuarii grevei intrucat o greva poate fi declansata legal, insa, continuarea ei este ilegala.
Instanta de fond era tinuta sa analizeze aspectele referitoare la legalitatea continuarii grevei din perspectiva analizei cererii de chemare in judecata avand ca obiect incetarea acesteia.
Printr-o atare judecata, instanta de fond a negat dreptul la un proces echitabil si, pe cale de consecinta, a principiului garantarii dreptului la aparare, consacrat de art. 24 din Constitutia Romaniei si art. 6 paragraf 1 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului.
3. Incalcarea normelor de competenta speciala prevazuta de art. 17 Cod procedura civila in privinta solutiei instantei de disjungere a capatului de cerere accesoriu, avand ca obiect obligarea persoanelor vinovate de incetarea nelegala a activitatii in cadrul societatii, la plata despagubirilor produse prin nerespectarea dispozitiilor legale privitoare la declansarea si desfasurarea grevei.
II. Hotararea a fost pronuntata cu interpretarea si aplicarea gresita a legii, motiv de recurs prevazut de art. 304 pct. 9 Cod procedura civila.
Hotararea este nelegala, rezolvarea data de instanta de fond problemelor de drept deduse judecatii fiind rezultatul unei interpretari eronate a dispozitiilor legale aplicabile in materia solutionarii conflictelor de munca.
1. In ce priveste refuzul instantei de a analiza incidenta dispozitiilor art. 6 din C.C.M./R, hotararea este nelegala, pe de o parte, intrucat motivul de nelegalitate a fost invocat in termen legal, iar pe de alta parte, instanta era obligata sa cenzureze legalitatea declansarii grevei, inclusiv din perspectiva indeplinirii cerintelor de admisibilitate ale unei astfel de manifestari.
Din inscrisurile depuse la dosar rezulta in mod evident ca negocierile in vederea incheierii C.C.M./U erau in desfasurare la data declansarii grevei, cat si ulterior acestui moment, desi se implinise termenul de 60 de zile prevazut de lege.
Asa cum rezulta din procesele-verbale incheiate cu ocazia discutiilor, reprezentantii Sindicatului F. Tulcea au blocat de fiecare data negocierile prin schimbarea continua a pozitiei exprimate, desi de fiecare data pozitia societatii a fost una flexibila.
2. Hotararea este criticabila si din perspectiva analizarii motivului de nelegalitate referitor la lipsa reprezentativitatii Sindicatului F. Tulcea, instanta de fond facand o grava confuzie intre notiunea de reprezentativitate si cea de personalitate juridica.
Pentru a dobandi reprezentativitate in sensul art. 17 alin. 1 lit. c din Legea nr. 130/1996, Sindicatul F. Tulcea trebuia sa faca dovada indeplinirii cumulative a urmatoarelor conditii: statutul de organizatie sindicala si numarul membrilor de sindicat reprezentand cel putin 1/3 din numarul salariatilor unitatii.
Hotararea este nelegala intrucat instanta de fond nu a verificat indeplinirea cumulativa a celor doua conditii ci numai prin prisma faptului ca Sindicatul F. Tulcea a facut dovada dobandirii personalitatii juridice.
3. Instanta de fond nu a verificat existenta acordului a cel putin 1/2 din totalul membrilor de sindicat la declansarea grevei retinand ca este suficient ca s-a facut dovada ca hotararea de declansare a grevei a fost luata de catre membrii Consiliului de Coordonare al Sindicatului F. Tulcea.
Solutia instantei este gresita si din perspectiva motivarii ca obligatia de a depune inscrisuri in legatura cu numarul membrilor de sindicat apartine S.C. F. SRL Tulcea si nu Sindicatului F. Tulcea, in posesia caruia se aflau inscrisurile.
4. In mod eronat a apreciat instanta de fond "regimul de foc continuu" al activitatii desfasurate in conformitate cu care sindicatul avea obligatia sa asigure cel putin 1/3 din activitate.
Motivarea instantei este nelegala avand in vedere limitarea discretionara pe care intelege sa o ofere notiunii de "unitate cu foc continuu", facand o grava confuzie intre "domeniile de interes public" si "domeniile vitale pentru societate" la care aceasta intelege sa faca referire.
Hotararea este nelegala cu privire la acest aspect si prin prisma solutiei deja pronuntate de Curtea de Apel Constanta in ceea ce priveste regimul activitatii de foc continuu (sentinta civila nr. 2/CM din 23 iulie 2007 a Curtii de Apel Constanta).
Ceea ce a fost judecat exprima un adevar juridic si el trebuie admis ca atare deoarece, odata pronuntata o hotarare irevocabila asupra unui aspect litigios, acesta capata pentru eventuale litigii viitoare putere de lucru judecat (calitate atasata hotararii care nu mai poate fi reformata sau retractata).
Interpretarea data dispozitiilor art. 66 alin. 2 din Legea conflictelor de munca ar reprezenta o inovatie periculoasa in materia dreptului muncii, denaturand scopul legiuitorului pentru care acesta a inteles sa prevada conditii speciale de declansare a grevei, aplicabile in cazurile unitatilor cu foc continuu.
III. Hotararea cuprinde motive contradictorii si straine de natura pricinii - motiv de recurs prevazut de art. 304 pct. 7 Cod procedura civila.
Hotararea este contradictorie in principal in raport de modalitatea in care instanta de fond a inteles sa analizeze cererea de chemare in judecata.
Astfel, desi instanta retine ca nu poate analiza decat aspecte ce tin strict de momentul introducerii cererii de chemare in judecata, pe de alta parte respinge actiunea introductiva motivat de o pretinsa nedovedire a motivelor de nelegalitate privitoare la toata durata derularii grevei.
Desi instanta respinge proba cu inscrisuri a reclamantei si inlatura inscrisurile existente la dosarul cauzei, din care rezulta neindeplinirea obligatiilor prevazute de art. 52 din Legea nr. 130/1996, pe de alta parte, motivul de nelegalitate constand in neasigurarea functionarii continue a utilajelor si instalatiilor a caror oprire a constituit pericol pentru viata si sanatatea oamenilor este inlaturat ca nedovedit.
Aceeasi este situatia si in ceea ce priveste neindeplinirea obligatiei salariatilor de a proteja bunurile unitatii pe perioada declansarii grevei, instanta retinand sub acest aspect ca nu s-a administrat un minim de dovezi in sustinerea celor afirmate.
Recursul nu este fondat.
I. Curtea analizeaza criticile formulate din perspectiva obiectului cererii de chemare in judecata cu care a fost investita instanta de fond dar si a modalitatii in care au fost respectate normele de procedura pe parcursul derularii litigiului in fata acestei instante.
Prin cererea adresata Tribunalului Tulcea la data de 18 iulie 2007, SC F. SRL Tulcea a investit instanta cu o actiune avand ca obiect "nelegalitatea grevei declarata la nivel de unitate" si, pe cale de consecinta, "incetarea grevei" pe motiv de nulitate, pentru urmatoarele motive:
1. Lipsa reprezentativitatii Sindicatului F. Tulcea;
2. Lipsa calitatii de reprezentanti legali ai Sindicatului F. Tulcea a dlui S.I. si a membrilor Consiliului de Coordonare;
3. Lipsa indeplinirii procedurilor prealabile declararii grevei, impuse prin Legea nr. 168/1999;
4. Pe fond, caracterul nelegal si nefondat al grevei avand in vedere ca Sindicatul F. Tulcea nu si-a argumentat si motivat revendicarile salariale, nu a oferit solutii concrete si viabile in rezolvarea revendicarilor salariale.
Cererea de chemare in judecata a primit un prim termen de judecata la 20 iulie 2007, cand pricina s-a amanat pentru termenul din 6 august 2007 intrucat nu a fost posibila prezenta asistentilor judiciari. La 20 iulie 2007 s-a formulat cerere de preschimbare a termenului acordat pentru data de 6 august 2007 si prin incheierea de sedinta din data de 20 iulie 2007 a fost amanata judecata acestei cereri pentru data de 23 iulie 2007, pentru constituirea legala a completului. Prin incheierea de sedinta din 23 iulie 2007 a fost admisa cererea de preschimbare si s-a fixat termen de judecata in aceeasi zi, la ora 15,30.
Pentru termenul de judecata din 23 iulie 2007 ora 15,30 reclamanta a formulat cerere precizatoare in ceea ce priveste capatul de cerere din actiunea introductiva "avand ca obiect obligarea persoanelor vinovate de declansarea grevei ilegale la plata despagubirilor reprezentand prejudiciul suferit ca urmare a incetarii abuzive a activitatii, potrivit art. 61 alin. 2 Codul muncii".
Instanta de fond a apreciat in legatura cu acest capat de cerere ca este o pretentie distincta si a dispus disjungerea solutionarii acestuia in conformitate cu dispozitiile art. 165 Cod procedura civila.
Aceasta este singura modificare a cererii de chemare in judecata, cerere pe care instanta de fond a disjuns-o, legalitatea disjungerii urmand a fi analizata de Curte mai jos, atunci cand va da raspuns criticii referitoare la acest aspect.
Constatand terminata cercetarea judecatoreasca, Tribunalul Tulcea a acordat cuvantul pentru judecata cauzei pe fond.
Desigur ca aceasta judecata pe fond viza capetele de cerere din actiunea introductiva, capete de cerere pe care le-am redat mai sus in totalitate.
Dupa acordarea cuvantului pe fond reclamanta, in cuprinsul concluziilor orale, solicita admiterea actiunii asa cum a fost formulata si sa se dispuna incetarea grevei declansata si continuata cu incalcarea prevederilor legale.
Desi nu a investit instanta cu o cerere avand ca obiect distinct "nelegalitatea continuarii grevei", a apreciat ca referitor la nelegalitatea grevei, aceasta comporta mai multe etape referitoare la neindeplinirea cerintelor declansarii grevei, respectiv nelegalitatea continuarii grevei.
Afirmatia reclamantei este reala, insa, prin cererea introductiva cat si prin aceea precizatoare, nu a inteles sa solicite instantei si constatarea nelegalitatii continuarii grevei.
O asemenea cerere trebuia sa fie formulata in mod explicit intrucat ea implica verificarea unor conditii distincte.
Instanta de fond a aratat in mod explicit in considerente ca nu va analiza decat capetele de cerere formulate prin actiunea initiala nu si motivele invocate in legatura cu cea de-a doua etapa a grevei, respectiv legalitatea continuarii acesteia, intrucat reclamanta nu a inteles sa-si completeze actiunea si cu temeiuri care sa vizeze continuarea grevei.
Drept urmare, a aratat ca nu va verifica in considerente, nici inscrisurile intocmite ulterior declansarii grevei.
Imprejurarea ca a analizat respectarea cerintei prevazute de art. 52 din Legea nr. 168/1999, care stabileste in sarcina organizatorilor grevei obligatia ca pe durata acesteia sa protejeze bunurile societatii si sa asigure functionarea continua a utilajelor si a instalatiilor a caror oprire ar putea constitui un pericol pentru viata si sanatatea oamenilor, nu are semnificatia judecarii cererii noi formulate la cuvantul in fond avand ca obiect "continuarea nelegala a grevei", intrucat neindeplinirea obligatiei legale mai sus mentionate sau indeplinirea ei defectuoasa constituie cauza de nelegalitate atat pentru declararea grevei, intrucat aceasta nu poate incepe inainte de stabilirea masurilor respective, cat si pentru desfasurarea ei.
Rezulta, deci, ca instanta de fond a analizat aceasta cerinta din perspectiva indeplinirii conditiei de declarare a grevei si nu a conditiilor de legalitate a continuarii grevei.
Sustinerea recurentei ca instanta de fond a refuzat sa acorde un termen de judecata pentru completarea motivelor de nelegalitate si de inlaturare a motivelor suplimentare nu este conforma cu realitatea dosarului.
Se poate lesne observa la o lecturare atenta a primei parti a hotararii (practicaua) ca reclamanta nici nu a solicitat un termen de judecata in acest scop, nici nu a inteles sa invoce motive suplimentare care sa vizeze nelegalitatea continuarii grevei pentru simplul fapt ca aceasta reprezinta o componenta, o etapa a constatarii nelegalitatii grevei.
Critica recurentei nu poate fi primita nici din perspectiva faptului ca ea insasi a inteles sa depuna, fara a fi impiedicata de instanta, o cerere noua precizatoare, avand ca obiect obligarea la despagubiri si, deci, nimeni nu ar fi impiedicat-o sa formuleze un capat de cerere distinct avand ca obiect nelegalitatea continuarii grevei.
Cert este ca, dupa acordarea cuvantului pe fond, reclamanta, prin avocat, s-a gandit sa formuleze aceasta cerere noua de incetare a grevei continuata cu incalcarea prevederilor legale, cerere pe care niciun moment nu a inteles sa o aduca in discutia contradictorie a partilor.
Fara indoiala ca, daca aceasta solicitare ar fi fost formulata inainte de acordarea cuvantului pe fond, instanta ar fi fost obligata sa o primeasca, in caz contrar savarsind o nelegalitate procedurala intrucat termenul de judecata din 23 iulie 2007 ora 15,30 era prima zi de infatisare, astfel cum este ea definita de art. 132 Cod procedura civila.
Daca instanta ar fi primit aceasta cerere noua dupa acordarea cuvantului pe fond, hotararea ar fi fost nelegala intrucat s-ar fi incalcat mai multe principii care guverneaza desfasurarea procesului civil, respectiv principiul contradictorialitatii si al dreptului la aparare.
Principiul contradictorialitatii presupune ca toate elementele procesului trebuie supuse dezbaterii si discutiei partilor, ca fiecare parte trebuie sa aiba posibilitatea de a se exprima cu privire la orice element care ar avea legatura cu pretentia dedusa judecatii.
Asigurarea dreptului la aparare reprezinta o garantie constitutionala dar si o componenta a desfasurarii unui proces echitabil.
In diverse solutii de speta, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a formulat cerinte privitoare la desfasurarea unui proces pentru ca el sa fie echitabil, asa cum impune art. 6 paragraf 1 din Conventie. Astfel, ea a decis ca textul implica obligatia tribunalului de a proceda la un examen atent al tuturor capetelor de cerere formulate de reclamant, al argumentelor si cererilor de proba ale partilor, avand a aprecia pertinenta acestora pentru decizia pe care el o va adopta (a se vedea "Conventia Europeana a Drepturilor Omului. Comentarii pe articole" - Corneliu Barsan, pag. 505).
Pe de alta parte, desfasurarea unui proces echitabil implica si principiul egalitatii armelor, respectiv cunoasterea si comunicarea tuturor probelor de catre toate partile din dosar, stiut fiind ca reclamantul este cel care se afla intr-un net avantaj intrucat el este cel are a avut initiativa actiunii, astfel ca a putut dispune de tot timpul necesar spre a strange probe si a-si formula capete de cerere menite sa dovedeasca netemeinicia demersurilor actiunilor savarsite de parati.
Or, invocarea unor pretentii noi cu ocazia judecarii in fond, pe langa faptul ca incalca norma de procedura civila interna, are si rolul de surpriza, punandu-l pe parat intr-un net dezavantaj, ceea ce altereaza echilibrul procesului civil.
Alegatiile referitoare la necesitatea analizarii legalitatii continuarii grevei ca o componenta obligatorie a declansarii nelegale a grevei nu pot fi primite intrucat, pe de o parte, exista conditii proprii ce trebuie analizate la declansarea grevei precum si la continuarea ei, iar pe de alta parte, instanta nu este obligata a analiza nelegalitatea continuarii grevei cat timp nu a fost sesizata in mod procedural de catre reclamanta.
Cu privire la solutia de disjungere a capatului de cerere referitor la obligarea la despagubiri, aceasta este corecta.
Instanta a tinut cont de faptul ca litigiul avand ca obiect declararea nelegalitatii grevei este guvernat de norme speciale de procedura, care impun solutionarea cu celeritate a procesului iar capatul de cerere referitor la despagubiri implica administrarea de probatorii care necesita perioade mai mari de timp - de exemplu, administrarea unei probe cu expertiza contabila sau tehnica judiciara, audierea unor martori, identificarea persoanelor culpabile de declansarea grevei, etc.
II. Motivele referitoare la pronuntarea hotararii cu interpretarea si aplicarea gresita a legii.
1. In ce priveste refuzul instantei de a analiza incidenta dispozitiilor art. 6 din contractul colectiv de munca la nivel de ramura, aratam ca hotararea este legala intrucat aceasta cerere a fost formulata dupa acordarea cuvantului pe fond, astfel ca toate considerentele expuse la pct. I din motivare in legatura cu clarificarea momentului pana la care se poate modifica cererea sunt aplicabile si aici.
Si totusi, pentru clarificarea teoretica, aratam:
Articolul 3 alin. 3 din Legea nr. 130/1996, privind contractul colectiv de munca, prevede ca durata negocierii colective nu poate depasi 60 de zile.
In cauza, partile nu au stabilit un alt termen decat cel legal in interiorul caruia sa opereze aceasta interdictie iar declararea grevei s-a facut dupa aproximativ 7 luni de la negociere.
De altfel, art. 57 din Legea nr. 168/1999 dispune ca obligativitatea negocierii subzista si este obligatorie chiar pe perioada grevei. Iata, deci, ca partile nu inceteaza propriu-zis niciodata sa negocieze, greva desfasurandu-se in paralel cu negocierile iar cele doua nu se exclud una pe alta.
Intrucat, in cauza, negocierile nu au incetat niciun moment pe parcursul derularii grevei, al declansarii acesteia cat si pe perioada cat a fost suspendata prin sentinta civila nr. 2/CM din 23 iulie 2007 a Curtii de Apel Constanta (cand, de altfel, s-a si semnat contractul colectiv de munca), rezulta ca au fost indeplinite cerintele de admisibilitate ale unui astfel de demers legal.
Drept urmare, nu este nimic surprinzator legal in faptul ca negocierile au continuat pe intreaga perioada, acestea fiind o manifestare conforma cu legea, intrucat refuzul de a negocia ar fi constituit contraventie.
2. Critica referitoare la lipsa reprezentativitatii Sindicatului F. Tulcea nu poate fi primita.
Articolul 18 alin. 3 din Legea nr. 130/1996 prevede ca organizatiile sindicale sunt reprezentative daca indeplinesc conditiile prevazute de art. 17 alin. 1 lit. c, precum si daca sunt afiliate la o organizatie sindicala reprezentativa.
In literatura juridica s-au conturat doua puncte de vedere sub acest aspect. Astfel, intr-o prima opinie s-a considerat ca este necesara indeplinirea cumulativa a conditiilor prevazute de art. 17 alin. 1 lit. c si art. 18 din Legea nr. 130/1996 iar in alta opinie s-a considerat ca legiuitorul a recurs la solutia acordarii reprezentativitatii sindicatului constituit la nivel de unitate atunci cand acesta este afiliat la o organizatie sindicala reprezentativa, chiar daca nu intruneste numarul de salariati stabilit de art. 17 alin. 1 lit. c pentru a asigura un interlocutor valabil pentru angajator.
Sunt aduse drept argumente, in sprijinul acestei opinii, procedurile de tehnica legislativa utilizate de legiuitor in redactarea art. 17 si 18 din Legea nr. 130/1996, legislatia franceza si deciziile Curtii Constitutionale nr. 68/2000 si nr. 161/1999.
Prin deciziile Curtii Constitutionale mai sus invocate s-a retinut ca legiuitorul a prevazut posibilitatea ca sindicatele din unitati sa dobandeasca reprezentativitate si prin afilierea lor la o organizatie sindicala reprezentativa.
Se vorbeste de un transfer de reprezentativitate aplicabil si la nivel de unitate prin afilierea la o organizatie sindicala reprezentativa.
Aceasta situatie se verifica pe deplin si la nivelul paratei intimate, care a facut dovada ca este afiliata la o federatie care are reprezentativitate, respectiv la Federatia Sindicala a Siderurgistilor M.
De altfel, nu trebuie ignorat nici faptul ca recurenta reclamanta a inteles sa negocieze cu acest sindicat fara a-i pune la indoiala reprezentativitatea si, mai mult, a inteles sa semneze contractul colectiv de munca cu acesta.
Drept urmare, instanta de fond nu s-a aflat in confuzie atunci cand a analizat acest capat de cerere caruia i-a dat clarificarea juridica conform opiniei de mai sus, pe care Curtea si-o insuseste.
3. O alta critica vizeaza lipsa acordului membrilor de sindicat pentru declansarea grevei in sensul ca aceasta hotarare a fost luata de membrii Consiliului de Coordonare al Sindicatului F. Tulcea si, deci, nu a mai analizat conditia privitoare la acordul a 1/2 din totalul membrilor de sindicat.
Din procesul-verbal intocmit la data de 4 iulie 2007 de Consiliul de Coordonare al Sindicatului F. Tulcea, rezulta ca un numar de 319 salariati din totalul de 530 de angajati si-au exprimat acordul pentru declansarea grevei, ceea ce reprezinta cu mult peste numarul de 1/2 din totalul salariatilor.
Intrucat sindicatul existent la nivel de unitate nu ii cuprinde pe toti salariatii, declansarea la nivel de unitate s-a facut cu respectarea si a dispozitiilor art. 42 alin. 2 din Legea nr. 168/1999 in sensul ca a fost luat acordul salariatilor in numar de 319 din totalul de 530, cu mult peste minimul de 1/4 prevazut de lege.
Pe de alta parte, instanta de fond a verificat si daca din totalul celor 319 salariati care au semnat tabelul pentru declansarea grevei, cel putin 1/2 sunt membri de sindicat si a observat ca numarul acestora depaseste pragul de 176 (listele anexa contin mai mult de 200 de semnaturi), fiind asadar indeplinita si cerinta de cvorum prevazuta de art. 42 alin. 1 din Legea nr. 168/1999, acordul a cel putin jumatate din numarul membrilor de sindicat.
Recurenta nu poate invoca imprejurarea ca nu cunoaste care este numarul membrilor de sindicat cata vreme cotizatia sindicala se retine pe statul de plata a drepturilor salariale intocmit de catre angajator.
4. Sub aspectul calificarii activitatii in regim de foc continuu apreciem ca hotararea este legala pentru urmatoarele considerente:
Articolul 52 din lege prevede ca organizatorii grevei au obligatia ca pe durata acesteia sa protejeze bunurile angajatorului si sa asigure functionarea continua a utilajelor si instalatiilor a caror oprire ar putea constitui un pericol pentru viata si sanatatea oamenilor.
In legatura cu obligatia partilor de a asigura continuarea functionarii utilajelor si instalatiilor a caror oprire ar constitui un pericol pentru viata si sanatatea oamenilor, partile trebuie sa stabileasca care sunt aceste utilaje si instalatii, precum si masurile concrete pentru functionarea lor in continuare.
Prin expresiile legale "ar putea constitui un pericol" sau "ar putea cauza pagube" legiuitorul a intentionat sa se refere la utilajele si instalatiile in ale caror prescriptii de utilizare si functionare se prevede in mod expres ca oprirea lor constituie un pericol pentru viata si sanatatea oamenilor, daca nu se iau masuri speciale expres prevazute in aceste prescriptii tehnice.
Recurenta reclamanta nu a depus inscrisuri in sensul celor de mai sus pentru a demonstra regimul de foc continuu al activitatii si pericolul la care s-ar expune viata si sanatatea oamenilor daca s-ar opri activitatea.
In cazul de fata, activitatea are caracter sezonier, dovedit chiar cu inscrisuri care emana de la recurenta (anuntul de angajari, adresa D.M.P.S.) dar si din imprejurarea ca activitatea a fost oprita timp de 6 luni numai in anul 2007.
Prin adresa unitatii nr. 3092 din 19 iulie 2007 se poate observa ca aceste cuptoare au fost oprite progresiv (cuptorul 1 la ora 12,49, cuptorul 2 la ora 12,53, cuptorul 3 la ora 12,55, cuptorul 4 la ora 12,58 si cuptorul 5 la ora 13,03).
Inainte de declansarea grevei cu 48 de ore, conform legii, sindicatul a notificat unitatea, cu adresa nr. 3019 din 17 iulie 2007, ca in data de 19 iulie 2007 ora 12,45 se va declansa greva generala cu incetarea lucrului, aratandu-se expres ca, in conformitate cu art. 52 si art. 66 alin. 2 din Legea nr. 168/1999, va fi asigurata activitatea si supravegherea permanenta pe parcursul celor 3 schimburi de lucru la urmatoarele instalatii:
- Statia electrica 1 si 2
- Fabrica de oxigen
- Compresorul Sincron
- Remisa PSI
- Statia de pompare apa racire.
La toate aceste puncte de lucru s-a lucrat normal in perioada de greva, cu efectiv complet, conform graficului de lucru, imprejurare necontestata de recurenta.
Trebuie sa remarcam atitudinea de rea credinta a recurentei care, cu 10 minute inainte de declansarea grevei, respectiv la ora 12,35 (greva urmand sa inceapa la ora 12,45) a inaintat sindicatului o lista prin care completeaza locurile de munca.
Daca intr-adevar societatea ar fi fost preocupata de sanatatea, viata si integritatea corporala a oamenilor, cum incearca sa acrediteze ideea, ar fi inaintat aceasta lista intr-un termen rezonabil, care ar fi permis analiza necesitatii opririi celor 5 cuptoare de la Sectia de Feroaliaje.
Atitudinea angajatorului este una menita sa impiedice desfasurarea unei activitati sindicale declansata legal.
De prisos sa aratam ca aceste aspecte nu s-au constituit in capete de cerere prin actiunea introductiva ci au fost invocate la cuvantul in fond, in fata primei instante, dar carora parata a inteles sa le raspunda.
Nici in fata instantei de recurs recurenta nu a depus prescriptiile tehnice de functionare a cuptoarelor pentru ca instanta sa aprecieze daca, intr-adevar, viata si sanatatea oamenilor a fost vreun moment pusa in pericol. Prin urmare, critica nu-si gaseste suport probator.
Cateva considerente se mai impun in legatura cu clarificarea activitatii de foc continuu din perspectiva sentintei civile nr. 2/CM din 23 iulie 2007 a Curtii de Apel Constanta, pronuntata in cererea de suspendare a grevei.
Aratam, dintr-un inceput, ca aceasta nu prezinta autoritate de lucru judecat intrucat in cererea de suspendare a grevei judecatorul nu analizeaza aspecte de fond ale conflictului de interese, fiind chemat sa analizeze daca declansarea acestui conflict pune in pericol viata si sanatatea oamenilor.
Ca o dovada a faptului ca instanta care a dispus suspendarea grevei nu a analizat fondul litigiului o reprezinta faptul ca la clarificarea "activitatii de foc continuu" nu a avut in vedere inscrisuri, prescriptii tehnice de functionare a utilajelor, etc. ci sustinerile verbale ale reclamantei recurente.
Nefacandu-se dovezi in sensul celor de mai sus, conchidem ca recurenta face o confuzie intre activitatea cu foc continuu si activitatea care se desfasoara pe schimburi strict. Fiindca exista o multitudine de sectoare de activitate (chiar si comerciale) in care se lucreaza in regim continuu de activitate pe schimburi, fara, insa, a putea fi apreciate ca fiind unitati cu foc continuu.
III. Un ultim grup de critici vizeaza motivarea contradictorie a hotararii.
Nici aceasta critica nu este fondata intrucat instanta nu a respins cererea privind continuarea desfasurarii grevei ca nedovedita ci pentru faptul ca nu a fost investita cu cercetarea motivelor de ilegalitate decat cu privire la declansarea grevei.
Instanta de fond nu a respins cererea de depunere a inscrisurilor ci a respins cererea de acordare a unui nou termen in acest scop.
Dupa cum a observat in mod just instanta de fond, reclamanta s-a prevalat mai mult de prejudiciul produs societatii, fara a depune dovezi in ce priveste neindeplinirea obligatiilor salariatilor de a proteja bunurile unitatii pe perioada declansarii grevei, respectiv neindeplinirea obligatiei prevazute de art. 52 din Legea nr. 168/1999.
Pe cale de consecinta, Curtea, gasind toate criticile nefondate, va respinge recursul, insusindu-si totodata motivarea instantei de fond.
In baza art. 274 Cod procedura civila, obliga recurenta la plata cheltuielilor de judecata in cuantum de 1.000 lei in favoarea intimatului Sindicatul F. Tulcea, reprezentand onorariu avocat.