Actiunea oblica este mai mult decat un mijloc de conservare; ea este un act care pregateste executarea, iar reclamantul trebuie sa faca dovada ca are o creanta certa, lichida si exigibila, conditie pe care reclamantul nu o indeplineste in raport cu paratul.
Prin cererea inregistrata pe rolul Judecatoriei Constanta, sub nr. 10806/2004, reclamanta J.S. in contradictoriu cu paratii M.S. si F.C., a solicitat instantei ca prin hotararea ce o va pronunta sa constate ca a intervenit restituirea imprumutului acordat de catre paratul M.S. lui F.C. prin contractul de imprumut cu garantie imobiliara autentificat sub nr. 1201/12.11.2002 la BNP D.R. si, pe cale de consecinta si, incetarea garantiei imobiliare - ipoteca - constituita in cuprinsul contractului de imprumut ce poarta asupra imobilului situat in Constanta, Aleea F. nr. 5.
In motivare, reclamanta a aratat ca paratii au incheiat la data de 12.11.2002 contractul de imprumut de bani cu garantie imobiliara autentificat sub nr. 1201/12.11.2002 la BNP D.R.L. prin care M.S. i-a imprumutat lui F.C. suma de 10.000 USD, acesta din urma garantand restituirea imprumutului prin instituirea unei ipoteci in favoarea primului.
La data de 14.12.2002 paratul F.C. a restituit imprumutul catre M.S., insa faptul platii nu a fost consemnat in cuprinsul unui inscris pentru ca la acea ora nu mai functionau notariatele.
Ulterior, reclamanta a dobandit de la paratul F.C. imobilul asupra caruia s-a instituit ipoteca pentru garantarea imprumutului, prin contractul de vanzare-cumparare autentificat sub nr. 702/2003 la BNP C.N.
In aceste conditii, apreciaza reclamanta ca se impune admiterea actiunii aceasta fiind singura si adevarata proprietara a imobilului amintit.
Legal citat, paratul F.C. a formulat intampinare solicitand instantei admiterea actiunii reclamantei, aratand ca, imprumutul a fost restituit in realitate, chiar daca nu s-a consemnat in scris aceasta imprejurare.
Prin sentinta civila nr. 2021/6.03.2006 a Judecatoriei Constanta s-a admis exceptia lipsei calitatii procesuale active a reclamantei J.S. Actiunea fiind respinsa ca fiind formulata de o persoana fara calitate procesuala.
Pentru a pronunta aceasta solutie prima instanta a retinut ca are calitate procesual activa numai persoana care pretinde ca i-a fost incalcat un drept sau un interes legitim ce se poate realiza pe calea justitiei, ori in cauza reclamanta nu poate justifica existenta niciuneia din cele doua ipoteze anterior descrise.
Impotriva acestei sentinte, in termen legal a declarat apel reclamanta J.S. care a criticat-o pentru nelegalitate si netemeinicie.
Prin decizia civila nr. 728/16.10.2006 Tribunalul Constanta a admis apelul reclamantei si a desfiintat sentinta apelata trimitand cauza spre rejudecare aceleiasi instante.
Pentru a pronunta aceasta solutie, instanta de apel a retinut in esenta ca, admitand exceptia lipsei calitatii procesual active a reclamantei, prima instanta nu a tinut seama de imprejurarea ca reclamanta a sustinut ca imprumutul a fost restituit de F.C. din veniturile obtinute in perioada convietuirii cu reclamanta, aspect ce se impune a fi verificat cu ocazia solutionarii pe fond a cauzei.
Impotriva acestei decizii, in termen legal a declarat recurs paratul M.S. care a criticat-o pentru nelegalitate, conform art. 304 pct. 7, 8 si 9 C.proc.civ., pentru urmatoarele motive:
1. Instanta de apel a interpretat gresit actul juridic dedus judecatii, in sensul ca in mod eronat a apreciat ca reclamanta poate afirma vreun drept nascut din contractul de imprumut cu inscriptie ipotecara incheiat intre paratii M.S. si F.C., in conditiile in care afirmatiile reclamantei referitoare la achitarea imprumutului din fonduri comune, nu sunt relevante in cauza si nu ii atribuie acesteia aparenta vreunui drept in raport cu creditorul ipotecar M.S.
2. Reclamanta J.S. nu a fost parte in contractul de imprumut cu inscriptie ipotecara astfel ca, potrivit principiului relativitatii efectelor actului juridic civil, consacrat de art. 973 C.civ., efectele contractului de imprumut s-au produs exclusiv in persoana si in patrimoniul partilor contractante, reclamanta fiind tert fata de acest act juridic, iar imprejurarea ca reclamanta a contribuit cu bani la stingerea obligatiei lui F.C., vizeaza exclusiv raporturile dintre acestia si ar fi putut fi verificate de instanta, eventual intr-o actiune in evictiune personala promovata impotriva lui F.C.
Prin intampinare, intimata reclamanta a solicitat respingerea recursului motivat de faptul ca justifica in prezenta cerere calitate procesual activa.
In calitate de concubina a debitorului F.C. a contribuit cu bani la stingerea imprumutului contractat de acesta, iar ulterior a devenit proprietara bunului ce a facut obiectul ipotecii, imobil ce a fost adjudecat in cadrul procedurii executarii silite de paratul M.S.
Analizand legalitatea hotararii recurate in raport cu criticile paratului se constata ca recursul este fondat pentru urmatoarele considerente:
Prin actiunea dedusa judecatii de reclamanta J.S., s-a solicitat sa se constate ca a intervenit stingerea imprumutului in valoare de 10.000 USD contractat de concubinul sau F.C. cu paratul M.S. si ca, urmare stingerii obligatiei prin plata, a incetat si garantia ipotecara instituita asupra imobilului proprietatea debitorului.
Calitatea procesual activa presupune existenta unei identitati intre persoana reclamantului si persoana care este titular al dreptului in raportul juridic dedus judecatii.
Reclamantul fiind cel care porneste procesul, trebuie sa justifice atat calitatea procesual activa cat si cea pasiva, prin indicarea obiectului cererii si a motivelor de fapt si de drept pe care se imtemeiaza pretentia sa.
Raportul contractual in legatura cu care reclamanta J.S. solicita sa se constate ca s-a stins prin plata isi are izvorul in contractul de imprumut cu inscriptie ipotecara autentificat sub nr. 1201/2002 BNP D.R.L. incheiat intre paratii M.S. si F.C., concubinul reclamantei.
Conform disp. art. 973 C.civ. " Conventiile legal facute au putere de lege intre partile contractante, iar reclamantul este un tert in raport cu acest contract" efectele incheierii contractului de imprumut s-au produs exclusiv in persoana si patrimoniul celor doi parati, iar reclamanta nu a fost vatamata prin incheierea acestui act juridic.
Codul civil reglementeaza numai doua situatii in care un tert poate formula actiune directa in justitie impotriva unei persoane cu care nu se afla intr-un raport contractual si anume in cazurile reglementate de art. 1488 C.civ. (antrepriza) si art. 1542 alin.(2) C.civ. (mandatul), texte legale ce nu sunt incidente in cauza.
Imprejurarea ca reclamanta, in calitate de concubina a debitorului F.C. a contribuit la plata sumei imprumutate prin contractul autentificat sub nr. 1201/2002 BNP D.R.L. nu este de natura sa ii confere acesteia calitatea de parte in contractul de imprumut si nici posibilitatea formularii unei actiuni directe impotriva creditorului, putand sa isi valorifice aceste drepturi numai in raport cu paratul F.C.
Se retine ca in cauza nu sunt intrunite nici conditiile impuse de art. 974 C.civ. pentru promovarea unei actiuni oblice, desi imobilul ce a facut obiectul garantiei ipotecare, a fost instrainat reclamantei, iar in urma executarii silite a contractului de imprumut nr. 1201/2002 imobilul a fost adjudecat de recurentul parat.
Conform disp. art. 974 C.civ. creditorii pot exercita toate drepturile si actiunile debitorului lor, cu exceptia celor strict personale.
Pentru exercitarea acestei actiuni este necesara intrunirea mai multor conditii si anume:
- creditorul trebuie sa aiba o creanta certa, lichida si exigibila;
- debitorul sa fie inactiv;
- creditorul trebuie sa faca dovada unui interes serios si legitim pentru a exercita drepturile si actiunile debitorului.
In cauza se retine ca, desi reclamanta in urma adjudecarii de catre creditorul ipotecar a imobilului in litigiu devenit prin cumparare proprietatea reclamantei, a fost evinsa in totalitate si este indreptatita sa formuleze impotriva paratului F.C. o actiune in garantie pentru evictiune, nu a facut dovada existentei unei asemenea actiuni pe rolul instantei judecatoresti; existenta unei asemenea actiuni ar fi legitimat-o procesual pe reclamanta in formularea unei actiuni oblice pentru constatarea stingerii imprumutului ipotecar contractat de vanzatorul F.C.
In literatura juridica s-a sustinut ca actiunea oblica este mai mult decat un mijloc de conservare; ea este un act care pregateste executarea, iar reclamantul trebuie sa faca dovada ca are o creanta certa, lichida si exigibila, conditie pe care reclamanta nu o indeplineste in prezenta cauza, in raport cu paratul debitor F.C.
Fata de aceste considerente se constata ca instanta de apel a dat o eronata dezlegare exceptiei lipsei calitatii procesual active a reclamantei in cauza dedusa judecatii, motiv pentru care urmeaza a fi admis recursul paratului memet Sucuran; modifica in tot decizia recurata in sensul ca respinge apelul reclamantei si mentine ca legala si temeinica hotararea primei instante.