Instituire sechestru asigurator asupra unui bun mobil apartinand debitoarei. Conditii de admisibilitate. Decizie nr. 198/COM/ din data de 19.02.2007
pronunțată de Curtea de Apel Constanta

Prin incheierea nr.7240/COM/2006 pronuntata de Tribunalul Constanta a fost admisa cererea formulata de creditoarea SC R.P.O. SA Constanta in contradictoriu cu debitoarea CN A.P.M. SA Constanta si s-a dispus instituirea unui sechestru asigurator asupra bunului mobil constand in antena de radio-comunicatii (turn-releu) apartinand debitoarei pana la ramanerea definitiva a hotararii ce se va pronunta in dosarul nr.7013/com/2006 al Tribunalului Constanta.
Pentru a pronunta aceasta solutie, instanta de fond a retinut ca prin cererea de chemare in judecata inregistrata sub nr.7013/com/2006 pe rolul Tribunalului Constanta SC R.P.O. SA a solicitat in contradictoriu cu parata CN A.P.M. Constanta obligarea acesteia la plata sumei de 66.540,28 lei cu titlu de daune reprezentand contravaloarea lipsei de folosinta a platformei din zona danei 16 a portului Constanta. Instanta a constatat indeplinite conditiile cerute de disp. art.591 alin.2 Cod de procedura civila, creditoarea indeplinindu-si obligatia de plata a unei cautiuni in valoare de 33.270,14 lei.
Impotriva sentintei mentionate a declarat recurs parata debitoare Compania Nationala "A.P.M." SA Constanta care a criticat solutia instantei de fond ca fiind netemeinica.
A sustinut recurenta ca a fost nevoita sa amplaseze pe platforma proprietatea privata a intimatei reclamante un turn releu cu destinatia asigurarii unui sistem integrat de observare, supraveghere si control al traficului de nave la Marea Neagra. Daca pentru perioada 2000-2003 s-a reusit incheierea unui protocol in baza caruia recurenta avea permisiunea de a folosi platforma in litigiu, in prezent nu se poate ajunge la o intelegere intre parti datorita pretului excesiv solicitat de intimata.
A aratat recurenta ca intimata a avut o pozitie diferita dupa ce i s-a solicitat predarea bunului, in sensul ca, daca pana la momentul punerii in intarziere a cerut in mod constant eliberarea platformei, dupa acest moment a apelat la orice modalitate pentru a impiedica ridicarea bunului.
Cu privire la masura sechestrului, recurenta a sustinut ca, intrucat creanta invocata de reclamanta nu este exigibila, in cauza nu sunt indeplinite conditiile instituirii sechestrului asigurator. A aratat recurenta ca este necesara dovedirea conditiilor prevazute de art.591 alin.3 Cod de procedura civila, iar ca urmare a instituirii sechestrului compania a suferit un prejudiciu in cuantum de 129.685 lei reprezentand contravaloarea contractului incheiat pentru dezmembrarea turnului releu ce face obiectul sechestrului.
In drept, recurenta a invocat disp. art.304/1 si 592 alin.2 Cod de procedura civila.
Intimata reclamanta, prin intampinare, a solicitat respingerea recursului ca nefundat, sustinand ca a facut dovada indeplinirii conditiilor prevazute de art.591 alin.2 Cod de procedura civila.
Prin concluziile scrise recurenta a solicitat admiterea recursului precizand ca, de la ramanerea dosarului in pronuntare si pana la data depunerii concluziilor, intre parti a intervenit un protocol privind stingerea litigiului, prin care intimata s-a obligat sa ridice sechestrul.
Recurenta a depus la dosarul cauzei protocolul incheiat intre parti la data de 16.02.2007 din care rezulta ca recurenta CN APM SA s-a obligat la plata sumelor de bani reprezentand chirie pentru folosirea platformei pe care se afla amplasat bunul supus sechestrului, iar intimata SC R.P.O. SA s-a obligat sa renunte la judecata in cauza inregistrata sub nr.7013/com/2006 la Tribunalul Constanta si sa ridice sechestrul asupra bunului prin orice forma legala, inclusiv in cadrul recursului declarat impotriva incheierii nr.7240/com/2.11.2006, numai cu conditia efectuarii platii sumelor in termenul convenit.
Avand in vedere ca recurenta nu si-a exprimat pozitia in raport de acest inscris nou, depus dupa inchiderea dezbaterilor, si nici nu s-a probat achitarea sumelor prevazute la pct.1 din protocol, Curtea apreciaza ca, in cauza, nu se poate retine o intelegere a partilor in sensul renuntarii intimatei reclamante la masura instituita, motiv pentru care urmeaza a analiza recursul pe fond.
Astfel, din inscrisurile depuse rezulta ca reclamanta a facut dovada ca a intentat actiune si ca a consemnat o cautiune reprezentand jumatate din valoarea reclamata, conform art.591 alin.2 Cod de procedura civila, fiind indeplinite conditiile instituirii sechestrului asigurator asupra bunului - turn releu.
Nu se poate retine apararea recurentei potrivit careia reclamanta trebuia sa dovedeasca indeplinirea conditiilor prevazute de art.591 alin.3. Dispozitiile invocate se refera la situatia in care, pentru a-si asigura o creanta neajunsa la termen, creditorul are posibilitatea instituirii unui sechestru asigurator, dar numai in anumite conditii, respectiv in cazurile in care debitorul a micsorat prin fapta sa asigurarile date creditorului sau nu a dat asigurarile promise ori atunci cand este pericol ca debitorul sa se sustraga de la urmarire sau sa-si ascunda ori sa-si risipeasca averea.
In cauza nu este vorba de o creanta neexigibila deoarece actiunea de fond are ca obiect plata unei sume de bani reprezentand echivalentul lipsei de folosinta pentru un bun al reclamantei, pe o perioada de timp determinata, suma pe care reclamanta o considera datorata de catre parata in momentul introducerii actiunii. Reclamanta nu invoca o creanta pentru care s-a prevazut scadenta la un anumit termen, doar intr-o atare situatie putandu-se face aprecieri cu privire la exigibilitatea sau neexigibilitatea creantei, astfel ca ea nu este tinuta sa faca dovada conditiilor cerute de disp. art.591 alin.3 Cod de procedura civila.
Pentru considerentele expuse, apreciind ca motivele invocate de recurenta sunt nefondate, Curtea respinge recursul ca atare in baza art.312 alin.1 Cod de procedura civila.