INSTANTA
Deliberand asupra cauzei civile de fata, constata urmatoarele:
Prin cererea inregistrata pe rolul Tribunalului Bucuresti la data de 23.07.2014 sub nr. …, reclamantul R.R.I. a solicitat, in contradictoriu cu parata SC G.A. SA, obligarea acesteia la plata sumei totale de 200.000 lei reprezentand despagubiri civile (50.000 lei daune materiale si 150.000 daune morale), obligarea paratei la plata unei penalitati de 0,2% pe zi de intarziere, incepand cu 08.10.2012 si pana la data platii efective, obligarea paratei la plata unei pensii cu titlu de prestatie periodica in cuantum de 3000 lei/lunar, incepand cu data de 14.01.2011 si plata cheltuielilor de judecata.
In motivarea cererii, reclamantul a aratat instantei ca, in data de 14.01.2011, in jurul orelor 18.15 a fost accidentat in timp ce trecea pe trecerea de pietoni de autoturismul cu numarul ... asigurat de parata si condus de N.G. iar in urma accidentului a avut nevoie de 55-57 zile de ingrijiri medicale in vederea vindecarii.
Reclamantul a mai precizat ca desi la data de 06.01.2014 a ajuns la o intelegere cu parata in ce priveste despagubirile cuvenite in dosarul de dauna UJ1051223, la data de 28.02.2014, Comisia de Evaluare a Persoanelor adulte cu Handicap din cadrul Consiliului Judetean Mehedinti i-a eliberat Certificatul de incadrare in Grad de Handicap cu cod handicap 1, in grad handicap grav cu asistent personal permanent.
A aratat reclamantul ca paguba pe care a suferit-o se compune din 50.000 lei despagubiri materiale constand in cheltuieli medicale suplimentare (cheltuieli cu transportul, cu tratamentul specific afectiunilor suferite, cu spitalizarea si cu anumite investigatii medicale nedecontate integral de CAS, cheltuieli cu recuperarea fizio-terapeutica, cheltuieli cu alimentatia suplimentara si speciala conform recomandarilor medicale, etc.), cheltuieli cu ingrijirea speciala pe perioada concediilor medicale si a incapacitatii de munca, cheltuieli reprezentand lipsa aportului din gospodarie pe perioada concediilor medicale si a incapacitatii de munca. Reclamantul a aratat ca suma de 150.000 lei reprezinta consecintele negative de natura nepatrimoniala ce i-au fost cauzate prin fapta ilicita si desi nu exista criterii legale bine determinate, cuantificarea acestora poate fi realizata in raport de jurisprudenta existenta, invocand in acest sens jurisprudenta a Inaltei Curti de Casatie si Justitie.
A mai precizat reclamantul ca la data de 20.01.2014 a notificat parata in legatura cu noua sa situatie juridica, fiindu-i emis certificatul de incadrare in grad de handicap, insa aceasta i-a comunicat ca a dat o declaratie prin care sustine ca nu mai are nicio pretentie.
In drept, reclamantul a invocat prevederile art.26, 35-37, 49 din Anexa la ordinul CSA 14/2011, Legea 136/1995.
In dovedirea cererii, reclamantul a solicitat incuviintarea probei cu inscrisuri si expertiza medico-legala.
Cererea a fost constatata ca fiind scutita de plata taxei judiciare de timbru in temeiul art.29 alin.1 lit.i din OUG 80/2013.
La data de 06.10.2014 parata a depus intampinare prin care a solicitat respingerea cererii ca neintemeiata. In motivare parata a aratat instantei ca asiguratul sau a fost scos de sub urmarire penala in baza concluziilor unor expertize tehnice care au stabilit, in esenta, ca starea de pericol a fost declansata in momentul in care pietonul R.R.I. a patruns pe partea carosabila iar conducatorul vehiculului asigurat nu a avut nicio posibilitate de evitare a pietonului prin franarea autoturismului care circula cu viteza regulamentara de 45 km/h.
A mai aratat parata ca a incheiat doua tranzactii cu reclamantul, prin care a achitat acestuia, initial suma de 22.222,70 lei (20.000 lei daune morale si 2.222,70 lei daune materiale) iar in data de 23.12.2013 a fost incheiata o noua tranzactie pentru suma de 10.000 lei iar prin ambele tranzactii reclamantul a precizat ca nu va mai avea niciun fel de pretentie fata de G.A. SA.
Parata a invederat instantei ca la data de 28.02.2013 a reclamantul a fost incadrat in acelasi grad de handicap, cod 1 iar la data de 06.01.2014 au fost avute in vedere aceleasi imprejurari privind starea de sanatate a reclamantului, acestea nemodificandu-se.
Parata a invederat ca prin ordonanta emisa in dosarul 121/P/2011 soferul vehiculului ... a fost gasit fara culpa in producerea accidentului astfel ca aceasta nu va mai raspunde in temeiul politei RCA nr.225761.
Parata a mai invocat dispozitiile mai multor normative prin care a aratat ca aceasta raspunde in temeiul contractului de asigurare numai in cazul intrunirii conditiilor raspunderii civile delictuale ale asiguratului sau si nu acorda despagubiri cand prejudiciul se produce din culpa exclusiva a persoanei prejudiciate.
Parata a precizat si faptul ca tranzactiile au fost incheiate anterior emiterii ordonantei de scoatere a asiguratului sau de sub urmarire penala iar prin incheierea acestora, dreptul la despagubire al reclamantului a fost stins. In ceea ce priveste daunele materiale parata a precizat ca nu au fost depuse documente justificative ale acestora iar in ceea ce priveste prestatia periodica solicitata de reclamant aceasta nu figureaza printre tipurile de despagubire ce pot fi acordate in temeiul art.49 din Ordinul RCA 5/2010.
In drept, parata a invocat prevederile Legii nr.136/1995, Ordinul CSA 5/2010, art.1704-1717 C.civ.1864, art.2267-2278 C.civ.
In dovedirea cererii parata a solicitat incuviintarea probei cu inscrisuri, solicitand comunicarea dosarului penal nr.121/P/2011 al Parchetului de pe langa Judecatoria Strehaia si proba cu expertiza medico-legala.
La data de 06.10.2014 parata a depus si cerere reconventionala, formulata in contradictoriu cu reclamantul R.R.I. pentru restituirea sumei de 32222,70 lei si plata dobanzii legale de la data introducerii cererii la data platii efective, cu paratul Serviciul Judetean de Ambulanta Mehedinti pentru restituirea sumei de 1126,75 lei si plata dobanzii legale de la data introducerii cererii la data platii efective si paratul Spitalul Judetean de Urgenta Drobeta Turnu Severin pentru restituirea sumei de 2293 lei si plata dobanzii legale de la data introducerii cererii la data platii efective.
In motivarea cererii parata-reclamanta a invederat instantei ca prin ordonanta de scoatere de sub urmarire penala din cadrul dosarului penal nr.121/P/2014 s-a retinut ca starea de pericol a fost declansata in momentul in care pietonul R.R.I. a patruns pe partea carosabila iar conducatorul vehiculului asigurat nu a avut nicio posibilitate de evitare a pietonului prin franarea autoturismului care circula cu viteza regulamentara de 45 km/h, iar concluziile raportului de expertiza se coroboreaza cu declaratia martorului C.G.V., respectiv ca atunci cand a ajuns in mijlocul acestei treceri de pietoni, reclamantul si-a schimbat brusc directia de deplasare si nu a mai continuat sa mearga pe trecere, ci pe diagonala, astfel ca nu sunt intrunite conditiile raspunderii civile delictuale in cazul faptei soferului vehiculului asigurat RCA de catre parata.
Parata-reclamanta a precizat si ca ordonanta nu a fost contestata printr-o plangere impotriva masurilor procurorului, prin urmare situatia de fapt retinuta in baza expertizelor tehnice are o mare valoare probatorie iar reclamantul a declarat ca este de acord sa restituie sumele acordate cu titlu de despagubire in cazul in care se va schimba vinovatia in cadrul unui eventual proces.
A mai aratat parata-reclamanta ca fata de lipsa vinovatiei asiguratului sau platile catre Serviciul Judetean de Ambulanta Mehedinti si Spitalul Judetean de Urgenta Drobeta Turnu Severin au fost facute din eroare, astfel sunt supuse restituirii.
In drept, parata-reclamanta a invocat prevederile art.209-210 C.proc.civ., art.1341, 1470 C.civ., Legea 136/1995, Ordinul CSA 5/2010.
In dovedirea cererii, parata-reclamanta a solicitat incuviintare probei cu inscrisuri.
La data de 14.10.2014, intervenientul N.G. S. a depus intampinare prin care a solicitat respingerea cererii reclamantului intrucat acesta nu mai poate solicita noi sume de bani intrucat a dat declaratii notariale mentionand in mod expres ca nu mai are nicio pretentie. A mai aratat intervenientul ca starea reclamantului-parat nu s-a modificat fata de data de 28.02.2013 cand a fost incadrat in acelasi grad de handicap.
La data de 05.11.2014 paratul-reclamant a depus raspuns la intampinare prin care a aratat ca prin ordonanta de scoatere de sub urmarire penala s-a constatat lipsa unuia din elementele constitutive al infractiunii iar lipsa raspunderii penale nu echivaleaza cu lipsa raspunderii civile delictuale.
A mai aratat reclamantul-parat ca platile efectuate de parata-reclamanta nu au fost efectuate din eroare iar acesta le-a acceptat intrucat se afla intr-o stare dificila din punct de vedere material ca urmare a accidentului produs.
A mai aratat reclamantul-parat ca nu sunt aplicabile dispozitiile Codului civil din 1864 si Ordinul CSA 5/2010 ci dispozitiile Codului civil si cele ale Ordinului 14/2011 al CSA astfel cum rezulta din art.6 alin.5 din C.civ.
La data de 19.11.2014 reclamantul-parat a depus raspuns la intampinare prin care a solicitat respingerea sustinerilor intervenientului fortat.
La data de 02.12.2014 reclamantul-parat a depus intampinare la cererea reconventionala prin care a invocat exceptia tardivitatii cererii reconventionale iar pe fond respingerea acesteia ca neintemeiata.
In motivare reclamantul-parat a aratat instantei ca scoaterea intervenientului de sub urmarire penala nu echivaleaza cu lipsa vinovatiei acestuia iar lipsa raspunderii penale nu echivaleaza cu lipsa raspunderii civile delictuale.
In dovedire, reclamantul parata a solicitat incuviintarea probei cu inscrisuri si probei cu expertiza medico-legala.
Prin sentinta civila nr.13/07.01.2015 Tribunalului Bucuresti a fost declinata competenta de solutionare a cauzei in favoarea Judecatoriei Sectorului 1 Bucuresti care a inregistrat cauza sub nr.36822/299/2015.
La data de 12.02.2016 paratul Spitalul Judetean de Urgenta Drobeta Turnu Severin a depus intampinare prin care a solicitat respingerea cererii reconventionale ca neintemeiata intrucat, conform art.313 din Legea 95/2006 parata-reclamanta trebuia sa se indrepte impotriva reclamantului-parat pentru recuperarea acestor sume.
A mai aratat paratul ca din raportul de expertiza criminalistica nr.335/2013 nu reiese nevinovatia conducatorului auto iar raportul de expertiza nu a putut stabili viteza de deplasare a autovehiculului.
In drept paratul a invocat prevederile OG 9/2000 si OG 13/2011.
La data de 12.02.2016 paratul Serviciul Judetean de Ambulanta Mehedinti a depus intampinare prin care a solicitat respingerea cererii reconventionale ca neintemeiata.
In motivare, paratul a aratat instantei ca, chiar daca nu a fost pronunta o hotarare de condamnare a invinuitului, din intregul material probator rezulta fara niciun dubiu ca numitul N.G. S. i-a cauzat reclamantului-parat o dauna asupra sanatatii si integritatii fizice.
Analizand actele si lucrarile dosarului, instanta retine urmatoarele:
In fapt:
La data de 14.01.2011 orele 18.15 a avut loc, in orasul Strehaia, pe strada Republicii, un accident de circulatie in care au fost implicati N.G. S. in calitate de conducator al autoturismului cu numarul de inmatriculare ... si reclamantul-parat R.R.I..
Conform declaratiei partii vatamate (filele 59-60 vol.1) acesta a traversat strada Republicii pe trecerea de pietoni pornind din partea stanga a sensului de mers Drobeta Turnu Severin – Craiova iar in momentul in care a ajuns pe sensul de mers mentionat a fost lovit din partea dreapta de autoturismul cu nr. ....
Conform procesului-verbal de cercetare la fata locului(filele 67-80) luminozitatea era buna iar asa cum rezulta din plansa foto realizata trecerea de pietoni este in mod corespunzator marcata si semnalizata prin indicator rutier iar pe sensul de mers Drobeta Turnu Severin – Craiova exista acostament in latime de 3,05m, spatiu verde cu o latime de 2,5 m si trotuar cu o latime de 2,10 m. Instanta constata insa ca in dreptul trecerii de pietoni, precum si inainte si dupa trecerea de pietoni nu exista spatiu verde astfel cum poate rezulta fara putinta de tagada din fotografiile din plansa foto (filele 75 si 76,99 vol.1).
Conform declaratiei martorului C.G.V. (filele 81-82) reclamantul-parat traversa Bdul Republicii pe trecerea de pietoni, dinspre farmacie spre piata (de la stanga la dreapta sensului de mers al autoturismului cu numarul ...) iar cand a ajuns pe la mijlocul trecerii de pietoni si-a schimbat brusc directia de mers si s-a indreptat pe diagonala catre trotuarul din partea dreapta, parasind trecerea de pietoni cu circa 10-20 cm (fila 83).
Acelasi martor precizeaza ca autoturismul cu nr. ... l-a lovit pe reclamantul-parat desi nu circula cu viteza foarte mare.
Conform martorului S.G.E. (filele 85-86) reclamantul-parat traversa pe trecerea de pietoni in momentul in care a fost lovit de autoturismul condus de intervenientul fortat.
Din coroborarea inscrisurilor mentionate respectiv declaratia reclamantului-parat cu declaratiile celor doi martori administrate in timpul urmaririi penale, administrate in cadrul probei cu inscrisuri instanta retine ca intervenientul fortat a lovit reclamantul-parat in timp ce traversa regulamentar strada Republicii pe trecerea de pietoni.
Instanta va retine din raportul de expertiza tehnica intocmit de expertul B.G. (filele 88-94) ca autoturismul condus de intervenientul fortat se deplasa cu o viteza de aproximativ 45 km/h.
Instanta va inlatura toate celelalte concluzii ale raportului de expertiza intrucat sunt vadit gresite, spre exemplu expertul retine ca loc al impactului cel in care a fost gasit fragmentul de suport din plastic al numarului de inmatriculare cu ignorarea faptului ca si acest fragment, chiar in urma impactului, a fost proiectat pe o anumita distanta si in mod evident nu a cazut in mod perpendicular fara a se deplasa niciun centimetru in conditiile in care corpul reclamantului-parat a fost proiectat 12,10 metri. In acest sens sunt si constatarile raportului de expertiza criminalistica nr.335/30.10.2013 (filele 87-104).
Instanta mai constata ca expertul realizeaza in cuprinsul raportului interpretari ale dispozitiilor normative atribut ce apartine exclusiv organelor judiciare si instantei de judecata.
Instanta va corobora concluzia de la punctul 3 al raportului de expertiza nr. 335/30.10.2013 administrat in cadrul probei cu inscrisuri cu declaratia reclamantului-parat si al celor doi martori oculari audiati in cursul urmaririi penale si va constata ca intervenientul fortat nu a adaptat viteza de mers la conditiile de drum astfel incat sa poata opri autoturismul in conditii de siguranta, lovind pe reclamantul-parat in timp ce traversa pe trecerea de pietoni.
Prin raportul medico-legal nr.221/08.04.2011 (filele 64-65 vol.1) s-a constatat ca reclamantul-parat necesita 55-57 zile de ingrijiri medicale.
Reclamantul-parat si parata-reclamanta au incheiat la data de 03.08.2011 o tranzactie prin care, in schimbul unor sume bani, reclamantul-parat a declarat ca nu mai are nicio pretentie fata de parata-reclamanta si fata de persoana vinovata de producerea accidentului (fila 29 dosar 25506/3/2014).
La data de 08.08.2011 parata-reclamanta a virat in contul reclamantului-parat suma de 22.222,70 lei (fila 65 dosar 25506/3/2014).
La data de 03.05.2012 parata-reclamanta a achitat catre paratul Serviciul Judetean de Ambulanta Mehedinti suma de 1126,75 lei (fila 71 dosar 25506/3/2014).
La data de 28.02.2013 a fost emis certificatul de incadrare in grad de handicap nr.1070/28.02.2013(fila 73 dosar 25506/3/2014) prin care reclamantul-parat a fost incadrat in gradul 1 de handicap grav cu asistent personal avand o valabilitate de 12 luni si s-a stabilit data revizuirii 24.02.2014.
Reclamantul-parat si parata-reclamanta au incheiat la data de 06.01.2014 o tranzactie prin care, in schimbul sumei de 10.000 cu titlu de daune morale reclamantul-parat a declarat ca nu mai are nicio pretentie fata de parata-reclamanta si fata de persoana vinovata de producerea accidentului (fila 66 dosar 25506/3/2014).
La data de 08.01.2014 parata-reclamanta a virat in contul reclamantului-parat suma de 10.000 lei (fila 65 dosar 25506/3/2014).
La data de 31.01.2014 parata-reclamanta a achitat catre paratul Spitalul Judetean de Urgenta Drobeta Turnu Severin suma de 2293 lei (fila 69 dosar 25506/3/2014).
La data de 28.02.2014 a fost emis certificatul de incadrare in grad de handicap nr.937/28.02.2014(fila 27 dosar 25506/3/2014) prin care reclamantul-parat a fost incadrat in gradul 1 de handicap grav cu asistent personal avand o valabilitate permanenta.
Prin raportul de expertiza medico-legala nr.A5/8605/2015 din 11.11.2015 (filele 27-31 vol.2) s-a stabilit ca reclamantul-parat prezinta diagnosticul clinic de sechele politraumatism, intre diagnostic si accidentul din data de 14.01.2011 exista legatura de cauzalitate, leziunile traumatice nu au fost de natura sa determine infirmitati sau invaliditati posttraumatice.
In cuprinsul raportului de expertiza se arata ca reclamantului-parat i s-a intocmit si raportul de expertiza medicala nr.9221/1630/568/19.10.2015 eliberat de Institutul National de Expertiza Medicala si Recuperare a Capacitatii de Munca prin care s-a stabilit ca acesta are capacitatea de munca pastrata si nu se incadreaza in grad de invaliditate (fila 28 vol.2).
Raportul de expertiza medico-legala nr.A5/8605/2015 din 11.11.2015 a fost avizat de Comisia Superioara Medico Legala la data de 02.03.2016 (fila 85 vol.2).
In drept,
Instanta va determina in prealabil legea aplicabila prezentului litigiu.
In ceea ce priveste despagubirile solicitate de reclamantul-parat avand in vedere fapta ilicita a intervenientului N.S.G. savarsita la data de 14.01.2011, prin raportare la prevederile art.6 alin.2 C.civ conform carora Actele si faptele juridice incheiate ori, dupa caz, savarsite sau produse inainte de intrarea in vigoare a legii noi nu pot genera alte efecte juridice decat cele prevazute de legea in vigoare la data incheierii sau, dupa caz, a savarsirii ori producerii lor. si ale art.103 din Legea 71/2011 conform carora Obligatiile nascute din faptele juridice extracontractuale sunt supuse dispozitiilor legii in vigoare la data producerii ori, dupa caz, a savarsirii lor. instanta va analiza pretentiile reclamantului-parat prin raportare la prevederile Codului civil de la 1864.
In raport de data incheierii tranzactiei din data de 03.08.2011 fata de dispozitiile art.6 alin.2 precitate si art.102 alin.1 din Legea 71/2011 potrivit carora Contractul este supus dispozitiilor legii in vigoare la data cand a fost incheiat in tot ceea ce priveste incheierea, interpretarea, efectele, executarea si incetarea sa instanta va constata incidente dispozitiile Codului civil de la 1864.
In raport de considerentele precitate, tranzactiei incheiata la data de 06.01.2014, ulterior datei de 01.10.2011 (data intrarii in vigoare a Codului civil) ii vor fi aplicabile dispozitiile codului civil.
In ceea ce priveste cererea principala, instanta va analiza indeplinirea conditiilor raspunderii civile delictuale fata de fapta intervenientului N.S.G..
Conform art.998 C.civ. 1864 conform caruia Orice fapta a omului, care cauzeaza altuia prejudiciu, obliga pe acela din a carui greseala s-a ocazionat, a-l repara., instanta va analiza incidenta raspunderii civile delictuale a intervenientului, respectiv daca exista fapta ilcita, prejudiciul, vinovatia si raportul de cauzalitate dintre fapta ilicita si prejudiciu.
Cu privire la fapta ilicita, aceasta este definita de doctrina ca fiind orice actiune sau inactiune prin care, incalcandu-se normele dreptului obiectiv, sunt cauzate prejudicii dreptului subiectiv sau chiar interesului unei persoane, fapta ilicita fiind denumita delict civil.
Instanta constata ca intervenientul fortat nu a adaptat viteza autoturismului pe care il conducea astfel incat sa poata evita orice pericol ivit in cursul deplasarii, mai mult instanta apreciaza ca intervenientul este pe deplin si singurul culpabil fara a exista o culpa comuna a reclamantului-parat, intrucat, chiar daca reclamantul-parat si-ar fi schimbat directia de mers dupa ce a ajuns la mijlocul trecerii de pietoni, parasind pe o directie oblica trecerea, acest aspect este total irelevant fata de neindeplinirea de catre intervenient a obligatiei de a opri autoturismul inainte de trecerea de pietoni pentru a acordat prioritate de trecere.
Intervenientul era obligat sa acorde prioritate si sa opreasca autoturismul inca din momentul in care reclamantul-parat a pasit pe trecerea de pietoni, cu atat mai mult cu cat reclamantul-parat a parcurs portiunea de trecere aferenta celuilalt sens de mers, intervenientul avand suficient timp la dispozitie.
Fapta intervenientului incalca dispozitiile exprese ale art.72 alin.2 din OUG 195/2002 conform carora Pietonii au prioritate de trecere fata de conducatorii de vehicule numai atunci cand sunt angajati in traversarea drumurilor publice prin locuri special amenajate, marcate si semnalizate corespunzator, ori la culoarea verde a semaforului destinat pietonilor, fapta fiind de altfel si sanctionata ca si contraventie conform art.100 alin.3 lit.b din OUG 195/2002.
Instanta constata ca exista fapta ilicita a intervenientului si va respinge apararile paratei-reclamante referitoare la faptul ca acesta a fost scos de sub urmarire penala, intrucat instanta nu este tinuta de niciunul din actele de urmarire penala, doar hotararea de condamnare a instantei penale are autoritate de lucru judecat in fata instantei civile, conform art.28 alin.1 din C.proc.pen si art.22 din C.proc.pen 1968.
In ceea ce priveste prejudiciul suferit de reclamant instanta retine ca acesta este un element esential al raspunderii delictuale si consta in rezultatul, efectul negativ suferit de o anumita persoana ca urmare a faptei ilicite.
Instanta retine ca pentru a se obtine repararea prejudiciului este necesar ca prejudiciul sa fie cert si prejudiciul sa nu fi fost reparat inca. Instanta constata ca partile au incheiat tranzactii asupra modalitatii de despagubire, reclamantul-parat primind suma de 32222,70 lei cu titlu de despagubiri morale si materiale.
Prin incheierea tranzactiilor din data de 03.08.2011 si 06.01.2014 partile au inteles sa stinga eventuala actiune civila exercitata in cadrul procesului penal, reclamantul primind o suma de bani si declarand ca nu mai are nicio pretentie fata de parata-reclamanta sau fata de intervenient.
Conform art.1704 si 1707 C.civ. 1864 Tranzactia este un contract prin care partile termina un proces inceput sau preintampina un proces ce poate sa nasca. Se poate transige asupra unei actiuni civile ce deriva din o infractiune.
Conform art.2267 alin.1 C.civ. Tranzactia este contractul prin care partile previn sau sting un litigiu, inclusiv in faza executarii silite, prin concesii sau renuntari reciproce la drepturi ori prin transferul unor drepturi de la una la cealalta.
In ambele reglementari efectul esential al contractului de tranzactie este efectul extinctiv astfel ca partile sunt impiedicate sa formuleze din nou pretentii cu privire la drepturile stinse, in acest caz dreptul la despagubire iar art. 1711 C.civ.1864 asimileaza puterea tranzactiei cu puterea unei hotarari judecatoresti definitive.
Aceasta imprejurare este de natura a impiedica partile de a mai sesiza instanta cu o eventuala actiune in repararea prejudiciilor suferite de reclamant anterior incheierii tranzactiei din data de 06.01.2014, in concret reclamantul-parat nu mai poate solcita despagubiri pentru prejudiciile pe care le cunostea si care aparusera anterior datei de 06.01.2014.
Desi din cuprinsul celor doua tranzactii rezulta manifestarea de vointa neechivoca a reclamantului-parat de a nu mai avea nicio pretentie fata de parata-reclamanta si intervenient instanta va analiza totusi existenta unor noi prejudicii aparute dupa data de 06.01.2014, avand drept cauza aceeasi fapta ilicita.
Instanta constata ca reclamantul-parat invoca emiterea certificatul de incadrare in grad de handicap nr.937/28.02.2014 insa din cuprinsul acestuia nu rezulta vreo agravare a situatiei sale sau aparitia unui nou prejudiciu al sanatatii sale fata de cele constatate la data de 28.02.2013 cand a fost emis certificatul de incadrare in grad de handicap nr.1070/28.02.2013.
Mai mult, instanta constata nu doar ca, ulterior incheierii tranzactiei din data de 06.01.2014, reclamantul nu a suferit noi prejudicii care sa necesite repararea prin despagubire ci asa cum rezulta din raportul de expertiza medico-legala nr.A5/8605/2015 din 11.11.2015 si raportul de expertiza medicala nr.9221/1630/568/19.10.2015 eliberat de Institutul National de Expertiza Medicala si Recuperare a Capacitatii de Munca, reclamantul-parat are capacitatea de munca pastrata si nu se incadreaza in grad de invaliditate, starea sa anterioara incheierii tranzactiei constatandu-se ca fiind ameliorata.
In ceea ce priveste legatura de cauzalitate dintre suferintele fizice ale reclamantului-parat si fapta ilicita a intervenientului aceasta rezulta din raportul de expertiza medico-legala nr.A5/8605/2015 din 11.11.2015, precum si din intreaga situatie de fapt retinuta de instanta.
Instanta constata ca intervenientul a savarsit fapta ilicita din culpa, prin aplicarea unui criteriu obiectiv, acesta, in calitate de conducator auto, trebuia si putea sa prevada ca este necesar in interiorul unei localitati sa adapteze viteza, chiar sub limita legala pentru a putea acorda prioritate de trecere pietonilor.
Cum, in cauza nu se ridica problema capacitatii delictuale si nici nu au fost invocate cauze care sa inlature vinovatia, intervenientul raspunzand si pentru cea mai usoara culpa, instanta va retine ca intervenientul a savarsit fapta ilcita cu vinovatie.
Instanta retine ca sunt intrunite conditiile raspunderii civile delictuale pentru fapta intervenientului fortat si pentru toate argumentele dezvoltate cu privire la prejudiciu va respinge cererea principala ca neintemeiata, prejudiciul fiind reparat prin conventia partilor iar ulterior incheierii acesteia nu au mai aparut prejudicii noi.
In ceea ce priveste cererea reconventionala, instanta o va respinge ca neintemeiata, pentru urmatoarele considerente:
Instanta constata ca in cuprinsul tranzactiilor a fost prevazuta declaratia reclamantului-parat conform carei acesta se obliga sa restituie sumele acordate cu titlu de despagubire in cazul in care se va schimba vinovatia in cadrul unui eventual proces.
Instanta califica declaratiile reclamantului-parat ca reprezentand o conditie rezolutorie de indeplinirea careia depinde restituirea sau nu a sumelor de bani primite.
In ceea ce priveste constatarile organelor de urmarire penala ce au dispus prin ordonanta scoaterea intervenientului de sub urmarire penala instanta constata din cuprinsul acestora nu rezulta cele sustinute de parata-reclamanta, ordonanta din data de 20.01.2014 fiind complet nemotivata. Instanta retine ca, din cuprinsul ordonantei nu rezulta care din elementele constitutive ale infractiunii de vatamare corporala din culpa nu este intrunit in cauza penala.
In cadrul conditiei rezolutorii mentionate reclamantul-parat are calitate de debitor fiind cel ce se obliga sa restituie sumele primite astfel ca in temeiul art.983 C.civ.1864 Cand este indoiala, conventia se interpreteaza in favoarea celui ce se obliga si art.1269 alin.1 C.civ. Daca, dupa aplicarea regulilor de interpretare, contractul ramane neclar, acesta se interpreteaza in favoarea celui care se obliga.
Instanta constata ca aceasta conditie este redactata in mod defectuos intrucat nu se arata care este persoana a carei vinovatie trebuie schimbata. Mai mult instanta apreciaza ca conditia nu poate produce efecte intrucat vinovatia intervenientului fortat in cadrul procesului penal nu poate fi schimbata intrucat acesta era urmarit penal pentru o infractiune din culpa.
Instanta mai retine ca partile au mentionat ca obligatia de restituire incumba reclamantului-parat doar in eventualitatea unui proces in cadrul caruia sa fie schimbata vinovatia, ori prin scoaterea de sub urmarire penala procesul penal s-a incheiat fara a se dispune schimbarea vinovatiei, acest aspect nereiesind din actele de urmarire penala.
Mai mult, instanta apreciaza ca in ceea ce priveste despagubirile achitate, vinovatia penala a intervenientului fortat este irelevanta intrucat asiguratorul acorda despagubiri in temeiul raspunderii civile delictuale ale asiguratului sau iar nu in temeiul raspunderii penale.
Apeland la regulile de interpretare, instanta constata ca partile au dorit sa dispuna prin tranzactie asupra actiunii civile prin tranzactie. Temeiul actiunii civile pentru care asiguratorul, parat-reclamant datoreaza despagubiri, asa cum in mod corect chiar acesta sustine, este raspunderea civila delictuala ori pentru ca acesta sa nu mai fie obligat la plata despagubirilor in temeiul contractului de asigurare este necesar sa existe un proces cu privire la latura civila a procesului penal in care sa fie schimbata vinovatia intervenientului fortat. Ori un asemenea proces nu a existat, ci in prezenta cauza, instanta este investita a analiza existenta vinovatiei intervenientului ca si conditie a raspunderii civile delictuale.
In acest sens instanta arata ca exista o diferenta semnificativa intre vinovatia care atrage raspunderea penala si vinovatia care atrage raspunderea civila delictuala e persoanei care a savarsit fapta ilicita.
Sub aspectul gravitatii vinovatiei, chiar in acele cazuri in care raspunderea penala este angajata pentru culpa (imprudenta, negli¬jenta), rigoarea legii penale retine aceste forme ale vinovatiei numai atunci cand ele prezinta un anumit grad, mai inalt, de gravitate. Spre deosebire de aceasta situatie, raspunderea civila delictuala este angajata chiar pentru culpa cea mai usoara rezultand ca nu exista o identitate perfecta de sfera a cazurilor de vino¬vatie penala cu cea a cazurilor de vinovatie civila; ca sfera vinovatiei civile este mai larga decat sfera cazurilor de vinovatie penala; ca sfera vinovatiei civile inglobeaza toate cazurile de vinovatie penala - cand fapta ilicita a cauzat prejudicii - dar, dincolo de aceste cazuri, poate retine vinovatia auto¬rului, chiar daca aceasta vinovatie este „pur civila", fara a se suprapune cu cea penala.
Astfel, in temeiul art. 346 alin. (2) C. proc. pen.1968, instanta investita legal cu judecarea unei in¬fractiuni poate obliga la despagubiri civile, chiar cand a pronuntat achitarea, daca aceasta achitare s-a pronuntat intrucat fapta nu prezinta gradul de pericol social al unei infractiuni ori pentru ca lipseste unul din elementele constitutive ale infractiunii.
Raportat la cauza de fata instanta retine ca instanta penala daca ar fi judecat cauza ce a avut ca obiect infractiunea de vatamare corporala din culpa ar fi putut sa pronunte solutia de achitare a intervenientului pentru ca lipseste culpa ca element constitutiv al infractiunii si sa admita actiunea civila si sa il oblige la despagubiri retinand ca exista culpa ca element al raspunderii civile delictuale.
Pentru toate considerentele anterior expuse instanta constata ca nu s-a indeplinit conditia rezolutorie prevazuta in tranzactie, intrucat nu a existat un proces care sa fi schimbat vinovatia intervenientului ca si conditie a raspunderii civile delictuale, ci, din contra instanta a constatat existenta acesteia.
Daca in ceea ce il priveste pe reclamantul-parat instanta a constatat ca nu s-a indeplinit conditia rezolutorie inserata in contractele de tranzactie, solicitarea paratei-reclamante de obligare a paratilor Serviciul Judetean de Ambulanta Mehedinti la restiuirea sumei de 1126,75 lei si plata dobanzii legale de la data introducerii cererii la data platii efective si Spitalul Judetean de Urgenta Drobeta Turnu Severin la restituirea sumei de 2293 lei si plata dobanzii legale de la data introducerii cererii la data platii efective, este de asemenea neintemeiata intrucat instanta a constatat ca fiind indeplinite conditiile raspunderii civile delictuale ale intervenientului fortat, despagubirile catre cei doi parati fiind achitate in mod legal pe baza contractului de asigurare.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
IN NUMELE LEGII
HOTARASTE
Respinge cererea formulata de reclamantul-parat R.R.I., cu domiciliul in …., in contradictoriu cu paratul N.G. S., cu domiciliul in jud. …., si parata-reclamanta S.C. G.A. SA, cu sediul in …, ca neintemeiata.
Respinge cererea reconventionala formulata de parata-reclamanta SC G.A. SA in contradictoriu cu reclamantul-parat R.R.I. si paratii Serviciul Judetean de Ambulanta Mehedinti si Spitalul Judetean de Urgenta Drobeta Turnu Severin ca neintemeiata.
Cu apel in termen de 30 de zile de la comunicare. Cererea de apel se depune la Judecatoria Sectorului 1 Bucuresti.
Pronuntata in sedinta publica, azi 28.03.2016.
PRESEDINTE GREFIER