respectiv 360% pe an, contravine dispozitiilor imperative ale Legii nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele incheiate intre comercianti si consumatori. Sentinta civila nr. 15028 din data de 19.09.2014
pronunțată de Judecatoria Sectorului 1

Deliberand asupra cauzei de fata, constata urmatoarele:
Prin cererea inregistrata pe rolul acestei instante la data de 14.01.2014, sub numarul de mai sus, contestatorii V M si V R S in contradictoriu cu intimata IFN E F S.A., au formulat contestatie la executare impotriva executarii silite demarate in baza titlului executoriu reprezentat de contract de credit nr. …., prin care au solicitat anularea Incheierii din 6.01.2014 emisa de S.C.P.E.J. …. in dosarul de executare nr. ….., lamurirea titlului executoriu Contract de credit nr. …. cu privire la clauza cuprinsa in art. 16 lit. d), cu cheltuieli de judecata.
In motivare, contestatorii au aratat ca la data de 09.09.2013, la cererea creditoarei IFN E F S.A. s-a inceput executarea pentru suma de 211.782,96 lei de catre S.C.P.E.J…. in dosarul de executare nr. ……. in baza titlului executoriu reprezentat de contract de credit nr. ………. La data de 19.09.2013, s-a incuviintat executarea pentru suma de 211.782,96 lei la care se vor adauga cheltuieli de executare.
Prin Incheierii din 6.01.2014 emisa de S.C.P.E.J. ….. in dosarul de executare nr. …….. este actualizat cuantumul creantei de recuperat, fiind calculate penalitati de 1% pe zi de intarziere in cuantum de 146.263,19 lei. Aceasta suma este calculata nelegal, deoarece se adauga la dispozitivul incheierii de incuviintare executare silita. Creditoarea a declarat creditul exigibil anticipat si scadent imediat in conditiile art. 16 lit. d), fiind reziliat unilateral contractul la data de 09.09.2013, astfel dupa aceasta data, penalitatile de intarziere nu mai pot fi aplicate, deoarece contractul a fost desfiintat.
In drept, au fost invocate dispozitiile art. 711-719, art. 453 Noul C.proc.civ., art. 1321-1322 Cod civil.
Contestatorii au alaturat cererii lor inscrisuri.
Intimata IFN E F S.A. a formulat intampinare (filele 39-40), prin care a solicitat respingerea contestatiei la executare, cu cheltuieli de judecata.
In aparare, a sustinut ca penalitatile de 1% pe zi de intarziere calculate dupa data de 09.09.2013 sunt corect stabilite, conform 16 lit. d) din Contract de credit nr. 275/11.12.2012, care reprezinta legea partilor.
In cauza a fost administrata proba cu inscrisuri. La solicitarea instantei, S.C.P.E.J. …. a comunicat, in copie certificata pentru conformitate cu originalul, inscrisurile din Dosarul de executare nr. …….
Analizand materialul probator administrat, instanta retine urmatoarele:
Intre contestatorii V M si V R S si intimata IFN E F S.A., in calitate de creditoare s-a incheiat contractul de credit nr. ……...
La data de 09.09.2013, la cererea creditoarei IFN E F S.A., s-a inceput executarea pentru suma de 211.782,96 lei de catre S.C.P.E.J. …….. in dosarul de executare nr. …….. in baza titlului executoriu reprezentat de contract de credit nr. ……...
Prin Incheierea din 19.09.2013 data in dosarul nr. ……., Judecatoria Sector 1 a incuviintat executarea silita in dosarul de executare nr. ……., pentru suma de 211.782,96 lei la care se vor adauga cheltuieli de executare.
Prin Incheierea din 6.01.2014 emisa de S.C.P.E.J. …… in dosarul de executare nr. …….. este actualizat cuantumul creantei de recuperat, fiind calculate penalitati de 1% pe zi de intarziere in suma de 146.263,19 lei.
Prin Incheierea din 27.02.2014 data in dosarul nr. ……., Judecatoria Sector 1 a dispus indreptarea erorii materiale strecurate in Incheierea din 19.09.2013 data in acelasi dosar, fiind incuviintata executarea silita in dosarul de executare nr. ….. pentru recuperarea sumei de 211.782,96 lei la care se vor adauga penalitati de 1% din suma pana la data platii efective a debitului si cheltuieli de executare.
Conform art. 711 alin. 1 Cpc, Impotriva executarii silite, a incheierilor date de executorul judecatoresc, precum si impotriva oricarui act de executare se poate face contestatie de catre cei interesati sau vatamati prin executare.
Avand in vedere Incheierea din 27.02.2014 data in dosarul nr. ….. de Judecatoria Sector 1, motivul invocat de contestator – penalitati nelegal calculate, deoarece se adauga la dispozitivul incheierii de incuviintare executare silita, este neintemeiat.
Cu privire la conditiile stipulate in art. 16 lit. d) din contractul de credit nr. ……., instanta constata ca creditoarea a reziliat unilateral contractul la data de 09.09.2013. Dupa aceasta data, contractul fiind desfiintat, penalitatile de intarziere nu mai pot fi aplicate, si doar dobanda legala.
Mai mult, instanta retine ca creditoarea a pretins si executorul judecatoresc a calculat penalitati in cuantum de 1% pe zi de intarziere. Stipularea unei penalitati de 1% pe zi de intarziere, echivaland cu o penalitate cumulata de 30% pe luna, respectiv 360% pe an, contravine dispozitiilor imperative ale Legii nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele incheiate intre comercianti si consumatori.
Potrivit art. 4 din Legea nr. 193/200, este considerata abuziva o clauza contractuala care nu a fost negociata direct cu consumatorul si daca, prin ea insasi sau impreuna cu alte prevederi din contract, creeaza, in detrimentul consumatorului si contrar cerintelor bunei-credinte, un dezechilibru semnificativ intre drepturile si obligatiile partilor. O clauza contractuala va fi considerata ca nefiind negociata direct cu consumatorul daca aceasta a fost stabilita fara a da posibilitate consumatorului sa influenteze natura ei, cum ar fi contractele standard sau conditiile generale de vanzare practicate de comercianti pe piata produsului sau serviciului respectiv, iar daca un comerciant pretinde ca o clauza standard a fost negociata direct cu consumatorul, este de datoria lui sa prezinte probe in acest sens. In Anexa legii, in lista cuprinzand clauzele considerate ca fiind abuzive se arata ca sunt considerate clauze abuzive (si) acele prevederi contractuale care obliga consumatorul la plata unor sume disproportionat de mari in cazul neindeplinirii obligatiilor contractuale de catre acesta, comparative cu pagubele suferite de comerciant.
Or, in situatia de fata, se observa ca desi suma datorata de catre debitori la data de 09.09.2013 (data rezilierii) este de 160.488,56 lei (fila 222, Vol. II), creditoarea pretinde, in baza art. 16 lit. d) din contract, plata sumei de 51.294,40 lei reprezentand penalitati conventionale in cuantum de 1% pe zi de intarziere calculate pana la data de 09.09.2013, dar si contravaloarea penalitatilor conventionale in cuantum de 1% pe zi de intarziere calculate in continuare, respectiv pana la data indeplinirii obligatiei de plata – fiind stabilita suma de 146.263,19 lei prin Incheierea din 6.01.2014 emisa de S.C.P.E.J. …….. in dosarul de executare nr. 1088/2013.
Asadar, in cca 4 luni de la data rezilierii unilaterale a contractului (9.09.2013 – 6.01.2014), penalitatile de 1% pe zi de intarziere (146.263,19 lei) ajung la acelasi cuantum fata de valoarea debitului principal (160.488,56 lei).
In aceasta perioada, luand in considerare dobanda legala, ce poata fi considerata un indicator pentru stabilirea cuantumului uzual al prejudiciului cauzat de neexecutarea la termen a unei obligatii banesti, se observa ca penalitatea impusa se afla intr-o disproportie vadita cu orice prejudiciu ce ar putea fi in mod rezonabil presupus, incluzand costurile pentru recuperarea creantei. Aceasta disproportie creeaza un dezechilibru semnificativ intre drepturile si obligatiile partilor, contrar cerintelor bunei-credinte si in detrimentul consumatorului.
Nerespectarea dispozitiilor imperative, de ordine publica, ale art. 4 din Legea nr. 193/2000, atrage nulitatea absoluta partiala a clauzei penale abuzive, pana la o limita ce poate fi apreciata ca rezonabila in raport cu prejudiciul cauzat. Sanctiunea nulitatii are caracter virtual, dar rezulta in mod neindoielnic din modul in care este redactata dispozitia legala, ca si din ratiunea si scopul acesteia.
Avand in vedere ca legea a fost adoptata pentru a transpune in dreptul intern Directiva Comunitatii Europene nr. 93/13 privind clauzele abuzive in contractele cu consumatorii, iar Romania si-a asumat obligatia transpunerii si aplicarii efective, in raporturile interindividuale, a legislatiei comunitare, numai o interpretare care sa asigure eficacitatea reala a prohibitiei stipularii unor clauze abuzive in contractele incheiate intre comercianti si consumatori poate asigura atingerea scopului urmarit de legiuitor, aceea de a descuraja stipularea unor clauze dezavantajoase pentru consumatori, in cuprinsul unor conditii generale impuse acestora.
Nu s-ar putea asadar sustine ca numai pe calea procedurii reglementate de art. 8 si urm. din Legea nr. 193/2000 se poate constata caracterul abuziv al unei clauze inscrise intr-un contract comerciant – consumator. Procedura respectiva constituie un mijloc suplimentar, institutionalizat, de protectie, care prezinta avantajul ca instanta poate obliga comerciantul sa modifice conditiile sale generale de afaceri, cu repercusiuni asupra tuturor raporturilor juridice derulate de acesta. Ea nu inlatura insa sanctiunea civila a nulitatii absolute – caracterul absolut decurgand din interesul de ordine publica ocrotit, respectiv protectia consumatorilor – care poate fi invocata chiar din oficiu de instanta in situatia, mult mai frecventa, in care comerciantul formuleaza actiuni in justitie pentru executarea obligatiilor decurgand din contractele cu consumatorii si care cuprind clauze abuzive.
In acest sens, Curtea Europeana de Justitie a decis ca protectia recunoscuta consumatorilor prin Directiva nr. 93/13 privind clauzele abuzive in contractele cu consumatorii presupune ca instanta nationala sa poata verifica din oficiu daca o clauza a contractului dedus judecatii are caracter abuziv (cauza Murciano Quintero, C – 240/98). Curtea a statuat ca „In ce priveste problema daca o instanta investita cu un litigiu decurgand dintr-un contract incheiat intre un comerciant si un consumator poate verifica din oficiu in ce masura clauzele cuprinse in acest contract au caracter abuziv, trebuie constatat ca sistemul de protectie introdus prin directiva porneste de la premisa potrivit careia consumatorul se afla, din punctul de vedere al echilibrului contractual si al fortei de a negocia, intr-o pozitie dezavantajoasa fata de comerciant si detine un nivel mai scazut de cunostinte fata de acesta, ceea ce duce la acceptarea unor clauze prestabilite, fara posibilitatea de a influenta continutul acestora.
Scopul art. 6 din Directiva, potrivit caruia statele membre vor prevedea ca clauzele abuzive nu produc efecte fata de consumatori, nu ar putea fi atins, daca consumatorii ar trebui sa invoce ei insisi caracterul abuziv al unor asemenea clauze. Este adevarat ca procedurile mai multor state membre permit indivizilor sa se apere ei insisi in astfel de litigii, insa exista pericolul deloc neglijabil ca,din nestiinta, consumatorul sa nu invoce caracterul abuziv al clauzei. Astfel, o protectie eficienta a consumatorului poate fi atinsa numai daca se recunoaste posibilitatea instantei nationale de a verifica din oficiu o asemenea clauza” (considerentele 25 si 26).
De asemenea, instanta ia in considerare si comportamentul onest al debitorilor, acestia recunoscand debitul datorat in cuantum de 211.782,96 lei, astfel cum a fost calculat de catre creditoare la data de 09.09.2013 (formata din debit in suma de 160.488,56 lei si din suma 51.294,40 lei reprezentand penalitati conventionale in cuantum de 1% pe zi de intarziere calculate pana la data de 09.09.2013).
In consecinta, avand in vedere considerentele expuse, instanta va admite contestatia la executare si va anula Incheierea din 6.01.2014 emisa de S.C.P.E.J. ……. in dosarul de executare nr. …….., constatand inaplicabila clauza cuprinsa in art. 16 lit. d) teza finala din Contractul de credit nr. 275/11.12.2012 („Pentru contractul reziliat, IFN EXTRA FINANCE SA are dreptul sa incaseze penalitati conform art. 13 din contract”, respectiv 1% din suma neachitata pe zi de intarziere).
Luand in considerare art. 453 alin. 1 C p c si solicitarea contestatorilor, instanta va dispune obligarea intimatei la plata catre contestatori a cheltuielilor de judecata in suma de 607 lei reprezentand cheltuieli copiere dosar de executare, dovedite prin factura din 18.08.2014 (fila 84, Vol. I). Pentru taxa judiciara de timbru in cuantum de 1.000 lei, contestatorii au beneficiat de ajutor judiciar, acordat prin Incheierea din data 21.02.2014. De asemenea, instanta va respinge ca neintemeiata cererea intimatului privind plata cheltuielilor de judecata constand in onorariul avocatial (filele 42-43, Vol. I).