Domeniu: Litigii cu profesionisti; Aspecte de drept procesual
Interventia principala, reglementata de art.49 alin. 2 Cod procedura civila. Inadmisibilitatea acesteia intr-un dosar avand ca obiect constatarea nulitatii Hotararii Adunarii Generale a Asociatilor. .
- Art. art.49 alin. 2 Cod procedura civila..
Criticile recurentului, prin care sustine ca are un interes in promovarea cererii de interventie, printre altele deoarece a fost instituita in cadrul unui dosar penal o masura asiguratorie fata de partile sociale detinute de H A, nu sunt fondate.
Aceasta deoarece, separat de cerinta interesului (care trebuie indeplinita in cazul ambelor forme ale interventiei voluntare) prin cererea de interventie formulata in cauza recurentul nu solicita (si raportat la obiectul concret al cererii nici nu ar putea) sa castige pentru sine obiectul procesului, interventia formulata in cauza neavand caracterul unei cereri de chemare in judecata prin care sa se apere un drept propriu.
(CURTEA DE APEL BUCURESTI - SECTIA A V-A CIVILA,
DECIZIA CIVILA NR. 402 din 14.02.2012)
Prin cererea inregistrata pe rolul Tribunalului Bucuresti - Sectia a VI-a Comerciala la data de 25.11.2010, sub nr.56461/3/2010, reclamanta CEERES a chemat in judecata pe parata SC CPC SRL, solicitand constatarea nulitatii hotararii Adunarii Generale a Asociatilor CPC din data de 25.10.2010, constatarea nulitatii actului constitutiv actualizat al CPC din data de 25.10.2010, suspendarea executarii hotararii mentionate pana la solutionarea cauzei, cu cheltuieli de judecata.
In sedinta publica de la 27.09.2011 s-a formulat o cerere de interventie in interesul paratei, precizata ulterior ca fiind o cerere de interventie in interes propriu, de catre T C, in calitate de creditor al unuia dintre asociatii cooptati in societatea parata prin hotararea ce face obiectul cauzei, respectiv A H.
La termenul de judecata din data de 11.10.2011 tribunalul a pus in discutie admisibilitatea in principiu a cererii de interventie si la acelasi termen a respins-o ca inadmisibila, apreciind ca nu sunt intrunite cerintele impuse de art. 49 alin.2 Codul de procedura civila, intrucat tertul nu pretinde un drept propriu in legatura cu obiectul procesului.
Prin sentinta nr. 17443/11.10.2011, pronuntata de Tribunalul Bucuresti Sectia a VI-a Comerciala in dosarul nr. 56461/3/2010, s-a admis in parte cererea formulata de reclamanta CEERES, in contradictoriu cu parata CPC, s-a constatat nulitatea hotararii Adunarii Generale a Asociatilor S.C CPC S.R.L. din data de 25.10.2010, s-a respins capatul de cerere avand ca obiect constatarea nulitatii actului constitutiv actualizat ca neintemeiat si s-a respins capatul de cerere avand ca obiect suspendarea executarii hotararii Adunarii Generale a Asociatilor S.C CPC S.R.L. din data de 25.10.2010, ca ramas fara obiect.
Impotriva acestei sentinte a declarat recurs in termen recurentul intervenient T.C.
Recurentul intervenient considera ca instanta de fond in mod nelegal a respins ca inadmisibila cererea de interventie in interes propriu, avand in vedere ca in cadrul cercetarii penale a fost instituita o masura asiguratorie fata de partile sociale detinute de catre H A la mai multe societati comerciale printre care si SC CPC SRL.
Intrucat aceasta masura asiguratorie nu a putut fi ridicata in cadrul dosarului penal mentionat mai sus, singura solutie a fost sa se promoveze prezenta actiune prin intermediul careia sa se ridice implicit aceasta masura asiguratorie intrucat partile ar fi puse in situatia anterioara incheierii AGA din data de 25.10.2010 si ca atare H A nemaifiind asociat al paratei SC CPC SRL.
Ca atare recurentul intervenient considera ca are un interes in promovarea cererii de interventie prin care a solicitat sa se constate legalitatea hotararii adunarii generale din data de 25.10.2010 si a actului constitutiv.
In drept au fost invocate dispozitiile art. 282 Cod procedura civila si celelalte dispozitii mentionate.
Intimata parata SC CPC SRL a formulat intampinare prin care a solicitat respingerea recursului formulat de recurentul T C ca nefondat, mentinerea ca temeinica si legala a sentintei nr. 17443 pronuntate de Tribunalul Bucuresti la 11.10.2011 si obligarea recurentului la plata cheltuielilor de judecata ocazionate de acest proces.
La termenul de astazi intimata-parata a invocat si exceptia nulitatii recursului pentru nemotivare.
Deliberand cu prioritate, fata de dispozitiile art. 137 alin. 1 C.proc.civ., asupra exceptiei nulitatii recursului, Curtea a apreciat ca aceasta nu este intemeiata si a respins-o.
Se are in vedere ca fata de obiectul cauzei solutionate prin sentinta recurata in speta sunt aplicabile prevederile art. 3041 C.proc.civ., potrivit cu care recursul declarat impotriva unei hotarari care nu poate fi atacata cu apel nu este limitat la motivele de casare prevazute de art. 304, instanta putand sa examineze cauza sub toate aspectele.
Pe de alta parte se constata ca in cauza prin recursul formulat recurentul a expus criticile sale fata de hotararea pronuntata de prima instanta, in solutionarea prezentului recurs Curtea urmand sa se raporteze la criticile formulate de acesta.
Analizand cererea de recurs prin prisma motivelor invocate de recurent, Curtea apreciaza ca recursul nu este fondat si in temeiul art. 312 alin. 1 C.proc.civ. il va respinge.
Se are in vedere ca in cauza recurentul a formulat o cerere de interventie pe care a precizat-o ca fiind cerere de interventie principala (filele 77-79 dosar fond), prin care a solicitat sa se constate temeinicia si legalitatea Hotararii AGA a paratei SC CPC SRL din data de 25.10.2010, a carei nulitate s-a cerut a se constata prin cererea de chemare in judecata.
Curtea retine ca fata de dispozitiile art. 49 alin. 2 C.proc.civ. interventia principala (impropriu denumita si interventie in interes propriu) este cea prin care tertul urmareste sa intre intr-un proces pornit de alte parti pentru a castiga, cel putin in parte, obiectul procesului. Prin intermediul sau tertul urmareste realizarea sau conservarea unui drept al sau si este indreptata impotriva ambelor parti din proces.
Fata de cele de mai sus, reiese ca criticile recurentului, prin care sustine ca are un interes in promovarea cererii de interventie, printre altele deoarece a fost instituita in cadrul unui dosar penal o masura asiguratorie fata de partile sociale detinute de H A, nu sunt fondate.
Aceasta deoarece, separat de cerinta interesului (care trebuie indeplinita in cazul ambelor forme ale interventiei voluntare) prin cererea de interventie formulata in cauza recurentul nu solicita (si raportat la obiectul concret al cererii nici nu ar putea) sa castige pentru sine obiectul procesului, interventia formulata in cauza neavand caracterul unei cereri de chemare in judecata prin care sa se apere un drept propriu, reiesind astfel ca in mod legal si temeinic prima instanta a respins-o ca inadmisibila.