Urmărește inteligent dosarul din instanță.

Primești notificări la fiecare modificare.

Din anul 2015, zi de zi!

Suspendare executare act administrativ. Indeplinirea cumulativa a dispozitiilor impuse de art. 14 alin. 1 din Legea nr. 554/2004. Decizie nr. 1748 din data de 19.07.2010
pronunțată de Curtea de Apel Bucuresti

Suspendare executare act administrativ. Indeplinirea cumulativa a dispozitiilor impuse de art. 14 alin. 1 din Legea nr. 554/2004.

- art. 14 alin. 1 din Legea nr. 554/2004

Verificand actul administrativ care a dat nastere in patrimoniul recurentei a dreptului de folosinta gratuita, respectiv HCGMB nr.199/1997, Curtea apreciaza ca acest act este executoriu si opozabil in sensul ca manifestarea de vointa a puterii publice, exprimate in formele si conditiile legale, produce efecte juridice inclusiv fata de autoritatea publica emitenta a actului. Aceasta din urma are dubla obligatie de a urmari respectarea actului administrativ de catre terti, precum si de a respecta la randul ei acest act. De aceea, desfiintarea ulterioara a actului poate fi justificata numai de motive temeinice, in considerarea faptului ca ea va afecta nemijlocit raporturi juridice nascute in baza actului abrogat.
Recurenta formuleaza critici rezonabile cu privire la oportunitatea masurii dispuse prin HCGMB nr.187/2008, in conditiile in care prima hotarare nu stabilea un termen in cadrul careia ar fi trebuit sa se realizeze Proiectul.

(CURTEA DE APEL BUCURESTI SECTIA A VIII-A CONTENCIOS ADMINISTRATIV SI FISCAL, DECIZIA CIVILA NR.1748/19.07.2010)

Prin sentinta civila nr.1260 din 16.04.2010 pronuntata in dosarul nr.9400/3/2010 Tribunalul Bucuresti Sectia a IX a Contencios Administrativ si Fiscal a respins cererea formulata de reclamanta F. R. de M. ca neintemeiata.
Pentru a pronunta aceasta hotarare instanta fondului a retinut ca motivele de nelegalitate ale Hotararii nr. 187/08.05.2008 invocate de catre reclamanta nu se circumscriu conditiei prevazute de art. 14 alin. 1 din Legea nr. 554/2004, intrucat nu exista indicii temeinice de natura sa puna sub semnul intrebarii prezumtia de legalitate a actului administrativ.
Sustine instanta de fond ca din analiza continutului Hotararii nr. 187/08.05.2008 rezulta ca transmiterea catre reclamanta a dreptului de folosinta a terenului s-a facut sub rezerva indeplinirii anumitor conditii, pe care reclamanta nu le-a respectat, dupa cum rezulta din Raportul de specialitate care a stat la baza aprobarii hotararii, in care se retine ca proiectul care a facut obiectul atribuirii terenului nu a fost realizat, iar terenul nu a fost folosit conform destinatiei precizate in Hotararea nr. 199/1997.
Nici cea de-a doua conditie prevazuta de lege ,,prevenirea unei pagube iminente", care potrivit art. 2 lit. s) din Legea nr. 554/2004, consta in acel ,,prejudiciu material viitor si previzibil sau, dupa caz, perturbarea previzibila grava a functionarii unei autoritati publice sau a unui serviciu public" nu este indeplinita in speta, intrucat dovezile administrate de catre reclamanta nu probeaza iminenta producerii pagubei invocate.
Astfel, reclamanta nu a facut dovada obtinerii autorizatiei de construire pentru realizarea C. U. si C., iar hotararea a carei suspendare se solicita a fost comunicata acesteia la data de 24.05.2008, astfel ca nu se poate justifica indeplinirea conditiei pagubei iminente, ca urmare a incheierii unor contracte dupa data comunicarii actului administrativ.
Impotriva acestei hotarari a declarat recurs reclamanta F. R. de M. in sustinerea caruia a aratat ca instanta de fond a nesocotit dispozitiile imperative ale legii deoarece nu a vrut sa remarce elemente ce reies din contextul spetei. Reclamanta recurenta face o prezentare a situatiei de fapt si a demersurilor pe care le-a facut cu referire la terenul a carei folosinta gratuita a dobandit-o, aratand ca a informat pe parat cu privire la demersurile litigioase pe care le-a intreprins pentru a obtine autorizatia de construire. Totodata, se arata ca au aparut o serie de piedici de natura legala si practica, emanand de la terte persoane, sau chiar de la autoritati ale administratiei publice locale.
Sustine recurenta ca a respectat conditiile imperative ale art.1,2 si 3 din HCGMB nr.199/1997, astfel incat orice act administrativ ulterior nu poate produce efectul stingerii dreptului sau de folosinta doar pentru ca ad nutum emitentul actului initial apreciaza ca a asteptat destul ca un complex de talia si complexitatea celui proiectat sa fie realizat.
Se motiveaza ca hotararea fondului cuprinde motive contradictorii ori straine de natura pricinii, caz prevazut de art.304 pct.7 Cod procedura civila Se arata ca proiectul construirii complexului este elaborat, stadiul general al pregatirilor fiind avansat, sens in care au fost depuse la dosarul cauzei ordinele de plata privind impozitul pe teren, contract de parteneriat, contract de management, dispozitie de plata externa, declaratii de plata externa, contract de planificare generala, insa se sustine ca impedimentele in demararea lucrarilor de construire au tinut de obtinerea autorizatiei de construire de la Primaria Sectorului 4 Bucuresti. Considera recurenta ca instanta a interpretat gresit actul juridic dedus judecatii, a schimbat intelesul lamurit si vadit neindoielnic al acestuia deoarece sentinta nr.8101/21.12.2006 a anulat doar in parte HCGMB nr.199. Se sustine ca instanta a dat hotararea cu incalcarea sau aplicarea gresita a legii deoarece reclamanta a probat existenta unui caz bine justificat, iar actul administrativ reprezentat de HCGMB nr.199 nu poate fi revocat atat timp cat conditiile fixate prin acest act sunt indeplinite de Fundatie.
In drept recursul a fost intemeiat pe dispozitiile art.304 pct.7,8 si 9 din Cod procedura civila.
Examinand sentinta atacata prin prisma motivelor de recurs invocate si in limitele prevazute de art.304 indice 1 Cod procedura civila, Curtea constata ca recursul este fondat pentru urmatoarele considerente:
Prin hotararea nr. 199/27.11.1997 a Consiliului General al Municipiului Bucuresti s-a aprobat ca terenul in suprafata de 57.282 mp, situat in domeniul privat si public sa fie dat in folosinta gratuita pe termen de 99 de ani F. "R. de M.", pentru activitate non-profit, avand caracter public, in vederea construirii C. U. si C. "R. de M.",.
Prin sentinta civila nr. 8101/21.12.2006 pronuntata de Tribunalul Bucuresti, a fost admisa in parte actiunea reclamantilor R. E., R. A. si R. A., dispunandu-se anularea in parte a hotararii CGMB anterior mentionate in ceea ce priveste darea in folosinta gratuita a suprafetei de 243 mp, teren proprietatea reclamantilor.
Prin Hotararea nr. 187/08.05.2008 a Consiliului General al Municipiului Bucuresti s-a hotarat abrogarea Hotararii CGMB nr. 199/27.11.1997 privind darea in folosinta gratuita pe termen de 99 de ani a unor terenuri apartinand domeniului public/privat al Municipiului Bucuresti pentru construirea C. U. si C. "R. de M.", anulata in parte prin sentinta civila nr. 8101/21.12.2006 pronuntata de Tribunalul Bucuresti - Sectia a VIII -a Conflicte de Munca, Asigurari Sociale , Contencios Administrativ si Fiscal.
In preambulul acestei din urma hotarari a CGMB s-a retinut ca aceasta tine seama de sentinta civila nr.8101/21.12.2006 pronuntata de pronuntata de Tribunalul Bucuresti - Sectia a VIII -a Conflicte de Munca, Asigurari Sociale, Contencios Administrativ si Fiscal se are in vedere expunerea de motive a Primarului General al Municipiului Bucuresti si raportul Directiei de Dezvoltare Investitii si Planificare Urbana - Directia Evidenta Imobiliara si Cadastrala, precum si raportul Comisiei Patrimoniu din cadrul Consiliului General al Municipiului Bucuresti.
Analizand cererea recurentei reclamante prin prisma conditiilor impuse de dispozitiile art.14, cu raportare la art.2 lit.s si t din Legea nr.554/2004, Curtea retine ca aceasta este intemeiata. Astfel, in opinia instantei, partea a infatisat imprejurari legate de starea de fapt si de drept de natura a crea o indoiala asupra aparentei de legalitate a actului administrativ a carei suspendare se solicita.
Verificand actul administrativ care a dat nastere in patrimoniul recurentei a dreptului de folosinta gratuita, respectiv HCGMB nr.199/1997, Curtea apreciaza ca acest act este executoriu si opozabil in sensul ca manifestarea de vointa a puterii publice, exprimate in formele si conditiile legale, produce efecte juridice inclusiv fata de autoritatea publica emitenta a actului. Aceasta din urma are dubla obligatie de a urmari respectarea actului administrativ de catre terti, precum si de a respecta la randul ei acest act. De aceea, desfiintarea ulterioara a actului poate fi justificata numai de motive temeinice, in considerarea faptului ca ea va afecta nemijlocit raporturi juridice nascute in baza actului abrogat.
Or, din cercetarea circumstantelor care au determinat emiterea HCGMB nr. 187/08.05.2008, Curtea constata ca autoritatea administrativa locala a procedat la abrogarea actului al carei emitenta era in considerarea efectelor sentintei civile nr. 8101/21.12.2006 si a imprejurarii potrivit careia beneficiara HCGMP nr. 199/1997 nu ar fi indeplinit conditiile impuse de aceasta din urma hotarare.
In ceea ce priveste sentinta civila nr.8101/21.12.2006, instanta retine ca aceasta a anulat in parte HCGMB nr.199/1997 doar pentru suprafata de 243 mp, in conditiile in care recurenta reclamanta dobandise dreptul de folosinta gratuita asupra unui teren in suprafata totala de 57282 mp. Prin urmare, anularea dreptului de folosinta al recurentei asupra intregii suprafete poate parea a fi o masura disproportionala fata de efectele hotararii judecatoresti, situatie ce se circumscrie imprejurarilor avute in vedere de legiuitor la enuntarea conditiilor prevazute de art.2 lit.t din Legea nr. 554/2004.
Cu referire la faptul ca recurenta-reclamanta nu ar fi indeplinit conditiile prevazute de HCGMB nr.199/1997, instanta constata ca partea a evidentiat imprejurari de natura obiectiva care se presupune ca au impiedicat-o sa realizeze scopul pentru care suprafata de teren i-a fost data in folosinta gratuita. Astfel, reclamanta a probat existenta unor litigii initiate de terti cu privire la dreptul de folosinta asupra terenului, litigii solutionate definitiv si irevocabil in cursul anilor 2001, 2004, respectiv 2006. De altfel, reclamanta a adus la cunostinta autoritatii emitente aceste impedimente prin memorii formulate in cursul anilor 2006 si 2007.
Prin urmare, recurenta formuleaza critici rezonabile cu privire la oportunitatea masurii dispuse prin HCGMB nr.187/2008, in conditiile in care prima hotarare nu stabilea un termen in cadrul careia ar fi trebuit sa se realizeze Proiectul.
In ceea ce priveste paguba iminenta ce ar afecta patrimoniul reclamantei, Curtea retine ca partea a probat angajarea unor sume semnificative in vederea construirii C. U. si C. "R. de M.", astfel incat, ca efect direct al actului administrativ ce se cere a fi suspendat, recurenta s-ar afla in imposibilitatea de a onora obligatiile asumate prin semnarea unor contracte legate de acest proiect.
Pe cale de consecinta, Curtea apreciaza ca cererea reclamantei este intemeiata.
Cu referire la apararile formulate pe calea intampinarii de catre intimatul parat privind prescriptia "sau dupa caz tardivitatea cererii de chemare in judecata", Curtea retine ca acestea sunt neintemeiate. Astfel, obiectul cererii supuse prezentei analize il reprezinta "suspendarea actului administrativ Hotarare HCGMB nr.187/2008" iar nu anularea acestui act. Or termenul la care fac referire dispozitiile art.11 invocat de intimat privesc "cererile prin care se solicita anularea unui act administrativ individual, a unui contract", iar nu cererile de suspendare. Intrucat dispozitiile legale ce stabilesc termenele de exercitare a unei actiuni sunt de stricta interpretare, Curtea considera ca nu poate fi extinsa aplicarea temeiului de drept invocat si asupra altor cereri decat cele expres prevazute de lege.
Pentru toate aceste motive, in baza art.312 si art.304 Cod procedura civila, Curtea, va admite recursul, va modifica in tot sentinta in sensul admiterii actiunii si suspendarii executarii HCGMB nr.187/2008 pana la pronuntarea instantei de fond.
In ceea ce priveste cererea recurentei de obligarea a intimatului la plata cheltuielilor de judecata, Curtea va face aplicarea dispozitiilor art.274 alin.1 si 3 Cod procedura civila, si va admite aceasta cerere, micsorand cheltuielile de judecata acordate cu titlu de onorariu avocat in raport de munca indeplinita de acesta.


Sursa: Portal.just.ro