Apel. Legea nr.10/2001. Posibilitatea restituirii in natura a unui teren pe care se gaseste o constructie inceputa si nefinalizata. Destinatia de uz sau de interes public. Raspundere pentru evictiune. Momentul depunerii cererii de chemare in garantie.
- Legea nr. 10/2001 republicata, art.10, art.11
- Cod Procedura Civila, art.61.
- Cod Civil, art.1337
1. Prin destinatie de uz sau de interes public se are in vedere un imobil care prin natura sa sa fie supus in mod intrinsec unei astfel de destinatii; or, un imobil cladire (nefinalizata, de altfel) nu poate fi prin sine un imobil cu destinatie publica, deoarece asigurarea sediilor institutiilor statului reprezinta un scop ce nu se incadreaza in ratiunile de ordine si de interes general, pentru a se opune cu forta juridica unei cereri de restituire a terenului.
2. In privinta conditiilor pentru admiterea cererii de chemare in garantie, nu este necesara existenta evictiunii la momentul vanzarii, ci este evident ca evictiunea se produce ulterior, dar este necesar ca sursa evictiunii (in speta, preluarea prin expropriere care ducea la interdictia de instrainare) sa fi existat la momentul vanzarii. Or, chemata in garantie a procedat la vanzarea lucrului altuia in pofida interdictiei de vanzare prevazuta in legea sa de organizare si functionare si a dispozitiunilor legale care stabileau sau preconizau masuri de restituire in privinta imobilelor expropriate.
3. Cu privire la momentul formularii cererii de chemare in garantie ulterior primei zile de infatisare, norma din art. 61 Cod procedura civila fiind de ordine privata, partea interesata a fost decazuta din dreptul de a invoca aceasta tardivitate. De altfel, abia cu ocazia acordarii cuvantului pe fond in fata primei instante, chemata in garantie a invocat tardivitatea, asa cum reiese din practicaua sentintei. In plus, limita de timp in care poate fi formulata o asemenea cerere este reglementata ca masura de protectie impotriva unei prelungiri excesive a duratei procesului angajat de catre reclamant, insa nerespectarea acestei limite nu poate - in absenta unei dispozitii exprese a legii - sa atraga consecinte in planul legalitatii hotararii ce se pronunta in acest mod. (Decizia nr.79A din 18.03.2010 - Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a IX-a Civila si Pentru Cauze Privind Proprietatea Intelectuala)
Prin cererea inregistrata sub nr. 2978 din 18 noiembrie 2005 pe rolul Tribunalului Giurgiu, reclamantele A.C.G. si P.D.M. au chemat in judecata pe paratii Primaria Giurgiu, Casa de Economii si Consemnatiuni CEC - Sucursala Giurgiu si Federalcoop Giurgiu spre a se dispune obligarea paratilor la emiterea dispozitiei privind restituirea suprafetei de 358 mp teren situat in Municipiul Giurgiu, strada … nr. 25, in temeiul Legii nr. 10/2001.
In motivarea acestei cereri s-a aratat in esenta ca autorul lor, P.G.D. a formulat notificare in temeiul Legii nr. 10/2001 pentru restituirea terenului in suprafata de 800 mp preluat de stat prin Decretul nr. 116/1985 si constructia aflata pe teren.
Prin dispozitia nr. 14685/29.09.2004, Primaria a dispus restituirea in natura a suprafetei de 289 mp, iar pentru suprafata de 153 mp teren ce nu a putut fi restituit in natura si pentru constructia demolata s-a stabilit dreptul reclamantilor de a opta pentru masuri reparatorii. Pentru diferenta de 358 mp teren prin aceeasi dispozitie s-a luat masura inaintarii notificarii catre Federalcoop - proprietarul terenului respectiv.
La randul sau, Federalcoop si-a declinat competenta solutionarii notificarii, intrucat terenul revendicat dobandit in proprietate de acesta prin sentinta nr.1920/ 1995, a fost instrainat in 1999 Sucursalei CEC Giurgiu impreuna cu constructia aflata in curs de executie pe terenul respectiv.
Intrucat Sucursala CEC Giurgiu, ca urmare a adresei primite pentru restituirea terenului, a comunicat ca cererea i-a fost gresit adresata, reclamantele au solicitat instantei in temeiul Legii nr. 10/2001 stabilirea situatiei juridice a terenului ce nu le-a fost restituit si obligarea paratei care il detine la emiterea dispozitiei de restituire.
La data de 23 martie 2006, C.E.C. SA sucursala Giurgiu a formulat o cerere de chemare in garantie a Federalcoop Giurgiu, tinut de o atare obligatie, in temeiul contractului de vanzare-cumparare nr. 150 din 25 ianuarie 1999 prin care C.E.C.-ul a dobandit proprietatea terenului in litigiu de la Federalcoop.
Prin sentinta civila nr.297 din 12 octombrie 2006, Tribunalul Giurgiu a admis actiunea reclamantelor si exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a Primariei Municipiului Giurgiu, invocata de aceasta prin intampinare, dispunand obligarea paratei C.E.C. - Sucursala Giurgiu, sa restituie in natura reclamantelor terenul in suprafata de 358 mp situat in municipiul Giurgiu, Strada .. nr. 27, invecinat cu strada .., terenul primariei si terenul C.E.C., sucursala Giurgiu.
Tribunalul a respins prin aceeasi sentinta exceptiile privind tardivitatea formularii actiunii, a lipsei calitatii procesuale pasive a C.E.C. - Sucursala Giurgiu si Federalcoop Giurgiu, a nulitatii cererii de chemare in judecata pentru lipsa semnaturii, precum si a lipsei de legitimare activa a reclamantelor, invocate de parate prin intampinare.
Admitand cererea C.E.C., sucursala Giurgiu, de chemare in garantie a Federalcoop, urmare a respingerii exceptiei invocata de Federalcoop privind tardivitatea depunerii acestei cereri, Tribunalul Giurgiu a dispus obligarea chematei in garantie sa restituie paratei C.E.C., sucursala Giurgiu, partea din pret achitata prin actul de vanzare - cumparare autentificat sub nr. 150/1991, pentru imobilul restituit reclamantelor, actualizat la valoarea de piata din momentul predarii.
Prin raportare la art. 12 din Legea nr. 10/2001 instanta a dispus restituirea in natura sub conditia rambursarii de catre reclamante a sumei reprezentand valoarea despagubirii primite pentru terenul in suprafata de 358 mp.
Pentru a dispune astfel, instanta a retinut ca reclamantele sunt succesoare in drepturi a numitei N.N., proprietara imobilului din Giurgiu la data exproprierii prin Decretul nr. 116/1985, care au primit in temeiul Legii nr. 10/2001 masuri reparatorii in natura si in echivalent pentru o parte din imobil.
Pentru terenul in suprafata de 358 mp in privinta caruia Primaria Giurgiu a comunicat reclamantelor ca este detinuta de Federalcoop, expertiza efectuata in cauza a identificat-o in proprietatea sucursalei C.E.C. Giurgiu, in temeiul actului de vanzare-cumparare incheiat de acesta cu Federalcoop, fiind partial ocupata cu constructii in curs de executie. Totodata expertiza a constatat ca terenul expropriat de la N.N. cu nr. postal 25 este identic ca amplasament cu acela care poarta nr. postal 27, constituind parte din terenul detinut de parata C.E.C., sucursala Giurgiu.
Pentru aceste considerente, au fost inlaturate sustinerile din intampinare referitoare la lipsa de identitate intre amplasamentul terenului solicitat de reclamante si acela detinut de sucursala C.E.C. Giurgiu precum si exceptia lipsei de legitimare activa a reclamantelor.
Instanta a inlaturat si exceptia de tardivitate a sesizarii acestuia fata de imprejurarea potrivit careia fostul proprietar a inceput demersurile pentru restituirea terenului inca din 1998, uzand atat de procedura Legii nr. 18/1991 cat si aceea a Legii nr. 10/2001. S-a avut in vedere faptul ca Primaria Giurgiu a comunicat cu intarziere datele de identificare a actualului detinator al terenului pentru care nu a acordat ea insasi masuri reparatorii, in timp ce paratele C.E.C. si Federalcoop au refuzat sa solutioneze notificarea.
Pe fondul cauzei, tribunalul a retinut ca sentinta civila nr. 1920/195 prin care s-a constatat calitatea Federalcoop de proprietar al terenului de 2100 mp in care era incorporata si suprafata de teren de 358 mp, nu fundamenteaza prezumtia dobandirii cu titlu valabil si opozabil fostului proprietar, deoarece hotararea este declarativa de drepturi in raport cu autoritatile administrative locale, si nu in constitutive de drepturi fata de adevaratul proprietar.
Instanta a concluzionat de asemenea ca instrainarea consimtita de vanzatorul neproprietar Federalcoop, catre C.E.C. SA, sucursala Giurgiu, prin contractul de vanzare-cumparare nr. 150/1999, chiar in contra demersurilor incepute anterior de fostul proprietar, contravine Decretului-lege nr. 67/1990, art. 187 din Legea nr. 109/1996 si legilor de reparatie, astfel incat respectiva instrainare nu a fost valabil infaptuita in sensul art. 11, art. 18 lit. c) si art. 29 din Legea nr. 10/2001. Fata de atari concluzii, instanta nu a retinut apararile potrivit carora paratele, Federalcoop si C.E.C., sucursala Giurgiu, nu aveau obligatia de a solutiona notificarea pentru ca ar fi dobandit dreptul de proprietate in privinta imobilului prin hotarare judecatoreasca si respectiv prin contractul de vanzare-cumparare, incheiat cu buna credinta.
Lucrarile de constructie existente pe teren, incepute anterior anului 1990 si nefinalizate pana in prezent, nu justifica afectarea lor interesului public „potrivit scopului exproprierii”, situatie care permite integrarea in regimul juridic prevazut de art. 494 C. civ.
Despagubirile primite de autoarea reclamantelor la epoca exproprierii au fost luate in calcul la stabilirea masurilor reparatorii acordate prin dispozitia primarului municipiului Giurgiu, fara ca acesta sa reprezinte un impediment la restituirea in natura.
Referitor la cererea de chemare in garantie instanta a inlaturat apararea Federalcoop referitoare la survenirea cauzei de evictiune ulterior incheierii contractului, retinand ca chemata in garantie a procedat la vanzarea lucrului altuia in pofida interdictiei de vanzare prevazuta in legea sa de organizare si functionare si a dispozitiunilor legale care stabileau sau preconizau masuri de restituire in privinta imobilelor expropriate.
Tribunalul a inlaturat si apararea chematei in garantie potrivit careia C.E.C., sucursala Giurgiu, si-a asumat riscul evictiunii, retinand ca situatia relevata se refera la certa cunoastere a acestei cauze de catre cumparator, la data perfectarii contractului si nu ulterior acestuia.
Prin decizia civila nr. 128 A din 18.05.2007, Curtea de Apel Bucuresti, Sectia IX-a civila si pentru cauze privind proprietatea intelectuala, a respins ca nefondate apelurile declarate de C.E.C. SA, sucursala Giurgiu, si Federalcoop Giurgiu, retinand in mare aceleasi considerentele avute in vedere de instanta de fond.
S-a concluzionat ca art. 10 alin. (1) si art. 11 alin. (4) din Legea nr. 10/2001 invocate de sucursala C.E.C. Giurgiu, care reglementeaza situatia de exceptie de la regula restituirii in natura a imobilelor, sunt de stricta interpretare si aplicare si nu pot fi extinse prin analogie la alte situatii decat acelea expres stabilite de legiuitor, astfel ca ele nu isi gasesc aplicare in privinta terenului detinut de C.E.C., Sucursala Giurgiu, de vreme ce acesta nu este ocupat si/sau afectat integral unei constructii functionale care sa faca parte din categoria lucrarilor pentru care s-a dispus exproprierea.
Instanta de apel a inlaturat, ca fiind lipsite de interes criticile apelantei C.E.C., sucursala Giurgiu, privitoare la rambursarea despagubirilor de expropriere acordate autoarei reclamantelor de vreme ce legitimarea de a le formula revine autoritatii care le-a achitat.
In privinta angajarii raspunderii pentru evictiune a Federalcoop, curtea a retinut ca acesta a instrainat fara drept imobilul in litigiu, iar riscul asumat de cumparator C.E.C., sucursala Giurgiu, vizeaza situatia la care face expres referire, si anume aceea ca bunul a fost stapanit de catre vanzatoare si nu a fost preluat de stat de la aceasta. In afara acestor precizari, in cauza opereaza regula inscrisa la art. 1337 C. civ. privitoare la obligatia legala de garantie a vanzatorului, obligatie care nu poate fi inlaturata decat printr-o clauza, care atesta neechivoc vointa cumparatorului de a-si asuma riscul in privinta oricarei cauze de evictiune care ar putea surveni ulterior.
Impotriva deciziei pronuntata de Curtea de Apel Bucuresti au declarat recurs C.E.C. SA, sucursala C.E.C. Giurgiu, si Federalcoop.
In recursul declarat, C.E.C. SA, sucursala Giurgiu, invoca pe cale de exceptie lipsa capacitatii sale procesuale, fata de dispozitiunile art. 2 si art. 4 din Statutul C.E.C. SA pe de o parte si dispozitiunile Decretului nr. 31/1954 pe de alta parte.
Pe fondul cauzei, recurenta sustine ca hotararea a fost data cu incalcarea art. 304 pct. 7 si 9 C. proc. civ., deoarece instanta a retinut fara suport probator identitatea celor doua imobile, respectiv acela de la 25 si acela de la nr. 27 (detinut de C.E.C., sucursala Giurgiu). Concluziile expertizei pe care instanta isi intemeiaza solutia, ignora criticile recurentei care evidentiaza incertitudinea in privinta suprafetei de teren reclamate cu aceea detinuta si sunt lipsite de demersul motivational al hotararii, care i-a format convingerea si cel pentru care au fost inlaturate cererile partilor.
In speta nu-si gasesc aplicarea dispozitiunile art. 10 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 privind restituirea in natura a terenului, deoarece acesta este integral afectat unei constructii functionale (P+1) iar terenul liber din fata si din spatele acestuia, nu poate fi restituit nu numai ca deserveste constructia si exploatarea acesteia dar este si mai mic ca dimensiuni decat terenul restituit in suprafata de 358 mp.
Instanta nu evidentiaza prin hotararea pronuntata motivele de fapt si de drept pe care isi intemeiaza solutia de rambursare a despagubirilor pe care autoarea reclamantelor le-a primit ca o conditie de restituire in natura a terenului.
In speta in conflictul de interese intre adevaratul proprietar si subdobanditorul de buna credinta a imobilului, este de preferat acesta din urma, care trebuie protejat prin acordarea catre adevaratul proprietar a celorlalte masuri reparatorii legale.
Prin prisma principiilor de drept civil, consecintele vanzarii unui imobil apartinand altuia, in ipoteza in care cel putin cumparatorul a fost de buna credinta, in speta C.E.C. SA, sucursala Giurgiu, proprietatea acestuia este pe deplin justificata cel putin din perspectiva unui cadru mai larg vizand ocrotirea si asigurarea bunei functionari a circuitului civil si a dreptului oricarei persoane la respectarea bunurilor sale.
In consecinta, recurentul a solicitat in principal admiterea exceptiei lipsei capacitatii de exercitiu a C.E.C. SA, sucursala Giurgiu, si respingerea actiunii, iar in subsidiar admiterea recursului, modificarea in parte a deciziei recurate, in sensul admiterii apelului si respingerea pe fond a actiunii.
Recursul declarat de parata Federalcoop, nemotivat in drept, vizeaza in esenta solutia pronuntata in cererea de chemare a acestuia in garantie pentru evictiune. Se sustine ca cerinta legala a raspunderii pentru evictiune nu este indeplinita, deoarece cauza evictiunii este ulterioara vanzarii si nu a fost cunoscuta de cumparator.
La data incheierii contractului de vanzare-cumparare 25 ianuarie 1999 nu putea fi anticipata aparitia Legii nr. 10/2001 si eventuala evictiune a imobilului, iar cumparatorul la randul sau sa prevada la momentul cumpararii o evictiune in privinta acestuia.
Recurenta pretinde ca a aflat de demersurile reclamantelor pentru recuperarea imobilului de abia in anul 2004, cand Primaria Municipiului Giurgiu i-a facut cunoscut acest lucru.
In speta, cumparatorul si-a asumat riscul evictiunii, prin chiar clauza contractuala, fara ca instanta sa-i acorde cuvenita semnificatie. Instanta a infrant si prevederile art. 61 C. proc. civ. deoarece a respins fara justificare legala exceptia de tardivitate a cererii de chemare in garantie, introdusa la 23 martie 2006, dupa acordarea mai multor termene de judecata.
Gresit instanta face aprecieri, fara acoperire probatorie asupra utilitatii constructiei si a inexistentei autorizatiei de constructie, procedand in consecinta la restituirea in natura a suprafetei de 358 mp teren ignorand faptul ca autoarea reclamantilor a fost despagubita.
Prin decizia civila nr. 2248 din 02 martie 2009 pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia civila si de proprietate intelectuala, au fost admise recursurile formulate de Federalcoop Giurgiu si C.E.C., sucursala C.E.C. Giurgiu, a fost casata decizia recurata si a fost trimisa cauza spre rejudecare la Curtea de Apel Bucuresti.
In motivarea deciziei din recurs, au fost retinute urmatoarele:
In speta reclamantii au solicitat in calitate de succesori ai autorului lor P.D. si in temeiul Legii nr. 10/2001 restituirea imobilului, teren in suprafata de 800 mp si casa de locuit, situat in Giurgiu, preluat in proprietatea statului in temeiul Decretului de expropriere nr. 116/1995.
Prin dispozitia nr. 14685 din 29 septembrie 2004 Primaria Municipiului Giurgiu a dispus restituirea in natura a terenului in suprafata de 289 mp iar pentru diferenta de 153 mp teren si constructia demolata s-a propus acordarea masurilor reparatorii. In privinta suprafetei de 358 mp teren, Primaria Municipiului Giurgiu a transmis notificarea si documentatia aferenta catre Federalcoop Giurgiu, unitatea competenta a proceda la solutionare.
Prin adresa nr. 339/2004 Federalcoop Giurgiu si-a declinat competenta de solutionare a cererii de restituire a terenului in suprafata de 358 mp, catre C.E.C. Giurgiu deoarece acesta a fost dobandit de C.E.C. Giurgiu prin contract de vanzare-cumparare.
La randul sau C.E.C. SA, sucursala Giurgiu, a refuzat sa dea curs notificarii cu argumentul ca nu are abilitare legala.
Prin sentinta civila nr. 297 din 12 octombrie 2006 mentinuta in apel, Tribunalul Giurgiu a admis actiunea reclamantelor si a obligat C.E.C., sucursala Giurgiu, sa restituie in natura reclamantelor suprafata de 358 mp teren amplasat in Municipiul Giurgiu, retinand ca terenul in litigiu este detinut de C.E.C., sucursala Giurgiu.
In pronuntarea acestei solutii, tribunalul si instanta de apel au retinut incidenta in cauza a dispozitiunilor art. 10 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 republicata, motivat de faptul ca terenul de 358 mp este liber de constructii.
Raportul de expertiza efectuat in cauza, pe care se intemeiata solutia, nu este concludent, deoarece nu evidentiaza actele si schitele avute in vedere, in succesiunea operatiunilor juridice infaptuite in legatura cu terenul reclamantelor si al Federalcoop si nu expliciteaza vizavi de apararile constante ale sucursalei C.E.C. Giurgiu, concluzia potrivit careia terenul revendicat de reclamante aflat in Giurgiu, este identic cu terenul detinut de sucursala parata, aflat pe aceeasi strada la nr. 27.
Nici instanta si nici expertul nu valorifica adresele nr. 10062/906/2004 si nr. 3866/903/2006 din continutul carora rezulta ca Decretul nr. 116/1985 a vizat exproprierea a trei imobile de la nr. 23, 25 si 27 si schita de amplasament a terenului expropriat.
Comparativ cu acest teren, expertul era dator sa examineze schita de plan a terenului ce a stat la baza deciziei nr. 21 din 27 martie 1987 a Consiliului Local al Judetului Giurgiu si a sentintei nr. 1920/1995 a Judecatoriei Giurgiu, in temeiul carora terenul in suprafata de 2100 mp a fost dat in administrare si apoi trecut in proprietatea Federalcoop. Fata de adresa terenului de 2100 mp mentionata in sentinta nr. 1920/1995, trebuia sa se verifice daca Primaria Giurgiu a procedat la o renumerotare a terenurilor si daca terenul de 2100 mp proprietatea Federalcoop incorporeaza partial si terenul proprietatea autorului reclamantelor de la fostul numar 25.
Expertul era dator de asemeni sa evidentieze pe schita de plan, amplasamentul terenului in suprafata de 1206,80 mp vandut C.E.C., sucursala Giurgiu, in temeiul contractului nr. 150 din 25 ianuarie 1999, potrivit planului insotitor atasat acestuia si intabulat, fata de terenul expropriat, de terenul proprietatea Federalcoop si fata de terenul proprietatea reclamantelor, pentru a se putea concluziona daca intr-adevar terenul de 348 mp in litigiu este incorporat terenului de 1206,80 mp detinut in proprietate de C.E.C., sucursala Giurgiu. Expertul era dator sa aiba in vedere identificarea terenului in litigiu, pozitionarea terenului de 289 mp si schita de plan insotitoare cu care reclamantii au fost pusi in posesie, precum si amplasamentul constructiei nefinalizata fata de terenul de 348 mp in litigiu.
In raport de omisiunile expertizei, esentiale in identificarea terenului in litigiu si a entitatii detinatoare a acestuia, situatia de fapt nu a fost stabilita, pentru a se putea face o corecta aplicare a art. 10 si art. 11 din Legea nr. 10/2001, ceea ce echivaleaza cu o nesolutionare pe fond a cauzei.
Exceptia lipsei capacitatii de exercitiu a sucursalei Giurgiu este nefondata, deoarece litigiul s-a purtat cu C.E.C. SA pentru sucursala Giurgiu, mandatata prin statutul C.E.C. SA aprobat prin ordinul nr. 979 din 8 iulie 2005, emis de Ministerul Finantelor. Mandatarea sucursalei are un caracter general, banca asigurandu-si pe aceasta cale coerenta activitatii desfasurata prin succesoarele sale. Dovada in acest sens este faptul ca sucursala C.E.C. Giurgiu figureaza personal in calitate de cumparator in contractul nr. 150/1999 si tot in nume propriu formuleaza si cererea de chemare in garantie a Federalcoop.
In raport de cele mai sus aratate, se retine ca litigiul nu a fost solutionat pe fondul sau, impunandu-se in temeiul art. 313 C. proc. civ. casarea deciziei 128A a Curtii de Apel Bucuresti, Sectia a IX-a civile cu trimitere spre rejudecare.
Instanta de trimitere, in functie de concluziile expertizei si probele ce se vor administra, urmeaza a examina si celelalte critici din recursurile declarate, referitoare la masurile reparatorii ce urmeaza a fi acordate reclamantelor de catre entitatea detinatoare si obligatia de garantie pentru evictiune a paratei Federalcoop.
Cauza a fost reinregistrata pe rolul Curtii de Apel Bucuresti-sectia a IX a Civila si pentru Cauze de Proprietate Intelectuala sub nr. 6508/2/2009 la data de 10.07.2009.
La termenul din 22.10.2009, Curtea a incuviintat efectuarea unui nou raport de expertiza tehnica avand ca obiectiv a se stabili daca exista identitate intre terenul situat in Giurgiu, Str. … nr. 25 si terenul detinut de apelanta-parata cu nr. 27 de pe aceeasi strada.
De asemenea, a mai fost incuviintata emiterea unei adrese cu privire la istoricul de numar postal al imobilului in litigiu, raspunsul fiind depus la filele 33-38 din dosar de apel.
La dosar a fost depus raportul de expertiza tehnica topografica intocmit de exp. th. Corneliu Nicolaescu, Gheorghe Zaharia si Ioan Sandita (filele 44-60).
Analizand cauza de fata prin prisma motivelor de apel formulate de apelante, a apararilor invocate de intimati, precum si prin prisma considerentelor deciziei de casare cu trimitere spre rejudecare, fata de ansamblul materialului probator administrat in cauza, Curtea retine urmatoarele:
In fapt, reclamantii au solicitat in calitate de succesori ai autorului lor P.D. si in temeiul Legii nr. 10/2001 restituirea imobilului, teren in suprafata de 800 mp si casa de locuit, situat in Giurgiu, preluat in proprietatea statului in temeiul Decretului de expropriere nr. 116/1995.
Prin dispozitia nr. 14685 din 29 septembrie 2004 Primaria Municipiului Giurgiu a dispus restituirea in natura a terenului in suprafata de 289 mp iar pentru diferenta de 153 mp teren si constructia demolata s-a propus acordarea masurilor reparatorii.
In privinta suprafetei de 358 mp teren, Primaria Municipiului Giurgiu a transmis notificarea si documentatia aferenta catre Federalcoop Giurgiu, unitatea competenta a proceda la solutionare.
Prin adresa nr. 339/2004 Federalcoop Giurgiu si-a declinat competenta de solutionare a cererii de restituire a terenului in suprafata de 358 mp, catre C.E.C. Giurgiu deoarece acesta a fost dobandit de C.E.C. Giurgiu prin contract de vanzare-cumparare.
La randul sau C.E.C. SA, sucursala Giurgiu, a refuzat sa dea curs notificarii cu argumentul ca nu are abilitare legala.
In ceea ce priveste apelul formulat de CEC SA - Sucursala Giurgiu, prin motivele de apel s-a aratat ca se sustine exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a apelantei, deoarece aceasta este proprietara imobilului situat in Str. … nr. 27, iar reclamantii solicita restituirea unui imobil situat la nr. 25.
Acest prim motiv de apel va fi analizat impreuna cu ultimul motiv de apel din apelul formulat de CEC SA - Sucursala Giurgiu, prin care se sustine in continuare exceptia lipsei calitatii procesuale active a reclamantilor, deoarece acestia nu au facut dovada calitatii dreptului de proprietate asupra terenului de la nr. 27.
Problema de fapt dedusa judecatii prin cele doua motive de apel este aceeasi, respectiv problema stabilirii identitatii terenului in litigiu si daca acest teren se suprapune sau nu cu terenul detinut de apelanta.
Ca urmare a considerentelor deciziei de casare, prin prisma obligatiei procesuale impuse de prevederile art. 315 alin.1 din Codul de procedura civila, a fost administrata proba cu expertiza tehnica avand ca obiectiv a se stabili daca exista identitate intre terenul situat in Giurgiu, Str. ….nr. 25 si terenul detinut de apelanta-parata cu nr. 27 de pe aceeasi strada.
Prin raportul de expertiza tehnica topografica intocmit de exp. th. Corneliu Nicolaescu, Gheorghe Zaharia si Ioan Sandita (filele 44-60), s-a stabilit ca suprafata de teren ocupata de CEC - Sucursala Giurgiu din suprafata fostului imobil cu nr. 25 de pe str. … este de 374 mp, fiind compus din 181 mp constructie nefinalizata si 193 mp teren liber prevazut ca zona de acces la constructie.
Obiectivul expertizei a fost stabilit cu mentiunea ca expertii vor avea in vedere actele ce atesta proprietatea imobilului, declaratia de impunere, decretul de expropriere, schitele de amplasament anterioare si ulterioare exproprierii, actele de transmisiune asupra dreptului de proprietate de la apelanta Federalcoop Giurgiu catre apelanta CEC Giurgiu, evidentele cadastrale, eventuale dezmembrari ce au intervenit in privinta terenului.
Expertul a retinut ca imobilul cu nr. 25 de pe str. …, proprietatea autoarelor intimatelor-reclamante, a fost expropriat prin Decretul nr. 116/1985 si demolat, impreuna cu alte imobile aflate la numerele postale 19, 21, 23 si 27 pe aceeasi strada, intreaga zona demolata fiind prezentata in anexele 2 si 3 ale raportului de expertiza.
Ca urmare a demolarilor, limitele fostelor proprietati au fost complet desfiintate, realizandu-se o noua organizare teritoriala. Pe acest teren, urma sa se construiasca un bloc de locuinte, constructie care a fost inceputa dar nu a fost si finalizata.
Terenul trece apoi in administrarea UJCOOP, precursoarea juridica a lui Federalcoop, prin Decizia nr. 71/1987 a Consiliului Popular al Judetului Giurgiu, mentionandu-se ca este vorba de 2100 mp. Expertul a avut spre analiza o schita referitoare la aceasta suprafata, concluzionand ca suprafata nu putea fi de 2100 mp ci de maxim 2046 mp, dar acest teren cuprindea parti din toate cele cinci imobile expropriate de pe strada ….
Apelanta Federalcoop obtine sentinta civila nr.1920/09.05.1995 pronuntata de Judecatoria Giurgiu, prin care se constata ca aceasta este proprietara terenului de 2100 mp situat la nr. 27 de pe strada ….
Expertul consemneaza ca nr. 27 este pentru prima data atasat locatiei terenului ce face obiectul Deciziei nr. 71/1987 a Consiliului Popular al Judetului Giurgiu. Aceasta locatie nu este identica nu locatia fostei proprietati de la nr. 27 de dinainte de demolare, dar cuprinde o parte din aceasta, precum si parti din fostele proprietati de la nr. 19, 21, 23 si 25. din textul sentintei nu rezulta ca s-ar fi efectuat o expertiza topografica in cauza, dar se precizeaza ca reclamanta a depus la dosar schita terenului.
Conform considerentelor deciziei de casare, expertul a analizat si schita aferenta contractului de vanzare-cumparare nr.150/25.01.1999, prin care Federalcoop vinde Sucursalei Judetene CEC Giurgiu o parte din terenul de 2100 mp, si anume suprafata de 1206,80 mp, din care 613 mp constructie in executie; numarul postal transmis noului imobil este tot nr. 27, dar fara o descriere a limitelor terenului. Conform documentatiei cadastrale, rezulta ca suprafata totala a terenului instrainat este de 1173,4 mp din care constructie 615,2 mp.
Expertul a aratat ca pentru determinarea situatiei din teren, au fost folosite actele de proprietate ale partilor, planurile cadastrale la scara 1:2000 din anul 1980 si actuale, documentatiile cadastrale ale imobilelor din zona, ortofotoplanul zonal, precum si coordonatele in sistem stereografic din 1970.
Se retine astfel ca, in prezent, pe fostul teren al imobilului cu nr. 25 de pe strada .. din municipiul Giurgiu, se afla:
- 43 mp domeniu public, reprezentat de un parcaj auto, fara numar postal;
- 74 mp zona de acces la constructie, apartinand apelantei CEC Sucursala Giurgiu cu nr. 27 pe strada …;
- 181 mp bloc in constructie cu fundatie, planseu peste subsol, parter cu stalpi de beton armat si partial planseu peste parter, apartinand apelantei CEC Sucursala Giurgiu cu nr. 27 pe strada …;
- 119 mp zona de acces la constructie, apartinand apelantei CEC Sucursala Giurgiu cu nr. 27 pe strada …;
- 231 mp teren proprietatea Primariei Municipiului Giurgiu fara numar postal;
- 255 mp apartinand numitului Bealcu Florian, cu nr. 25 pe strada ….
Curtea retine astfel ca, in fapt, terenul a carui restituire se cere, de 358 mp din suprafata fostului imobil cu nr. 25 de pe str. …, se identifica, fiind inclus, in suprafata de teren de 374 mp ocupata de CEC - Sucursala Giurgiu; astfel, acest ultim teren este compus din 181 mp constructie nefinalizata si 193 mp teren liber prevazut ca zona de acces la constructie.
Prin urmare, toate apararile exprimate prin invocarea exceptiei lipsei calitatii procesuale pasive a paratei apelante si a exceptiei lipsei calitatii procesuale active a reclamantilor, precum si cele doua motive de apel invocate de apelanta legate de lipsa identitatii dintre cele doua terenuri, sunt nefondate.
Intr-un alt motiv de apel, apelanta arata ca in cauza sunt aplicabile prevederile art. 10 alin. 2 din Legea nr. 10/2001 republicata. Din studierea schitelor rezulta ca terenul liber de constructie potrivit expertizei se afla numai in spatele si in fata constructiei, teren absolut necesar folosirii si exploatarii imobilului ce urmeaza a fi finalizat, destinat in primul rand lucrului cu publicul. Instanta urmeaza a aprecia ca oricum nu se poate restitui in natura suprafata de 358 mp, deoarece nu exista o asemenea suprafata libera de constructie, fiind aplicabile prevederile art. 11 alin. 4 din Legea nr. 10/2001. Astfel, in mod gresit instanta a dispus restituirea in natura a terenului de 358 mp, o parte din teren fiind ocupata de constructie, iar cealalta parte fiind destinata exclusiv exploatarii si utilizarii cladirii. Practic, o asemenea restituire ar face imposibila finalizarea constructiei si derularea activitatii apelantei, deoarece fiind o institutie bancara are nevoie de o serie de masuri de siguranta si de un spatiu suficient pentru o astfel de activitate.
Cu privire la acest motiv de apel, Curtea retine urmatoarele:
Potrivit prevederilor art. 10 alin. 2 din Legea nr. 10/2001, invocat de apelanta, in cazul in care constructiile expropriate au fost demolate partial sau total, dar nu s-au executat lucrarile pentru care s-a dispus exproprierea, terenul liber se restituie in natura cu constructiile ramase, iar pentru constructiile demolate masurile reparatorii se stabilesc in echivalent.
Curtea retine ca art. 10 alin. (1) si art. 11 alin. (4) din Legea nr. 10/2001 invocate de apelanta, care reglementeaza situatia de exceptie de la regula restituirii in natura a imobilelor, sunt de stricta interpretare si aplicare si nu pot fi extinse prin analogie la alte situatii decat acelea expres stabilite de legiuitor, astfel ca ele nu isi gasesc aplicare in privinta terenului detinut de C.E.C.-Sucursala Giurgiu, de vreme ce acesta nu este ocupat si/sau afectat integral unei constructii functionale care sa faca parte din categoria lucrarilor pentru care s-a dispus exproprierea.
Lucrarile de constructie existente pe teren, incepute anterior anului 1990 si nefinalizate pana in prezent, nu justifica afectarea lor interesului public „potrivit scopului exproprierii”, situatie care permite integrarea in regimul juridic prevazut de art. 494 C. civ.
Apelanta sustine ca este vorba despre un teren absolut necesar folosirii si exploatarii imobilului ce urmeaza a fi finalizat, destinat in primul rand lucrului cu publicul.
Curtea retine ca prin destinatie de uz sau de interes public se are in vedere un imobil care prin natura sa sa fie supus in mod intrinsec unei astfel de destinatii; or, un imobil cladire (nefinalizata, de altfel ) nu poate fi prin sine un imobil cu destinatie publica, deoarece asigurarea sediilor institutiilor statului reprezinta un scop ce nu se incadreaza in ratiunile de ordine si de interes general, pentru a se opune cu forta juridica unei cereri de restituire a terenului.
Cat priveste sustinerea ca o parte din teren este ocupata de constructie, iar cealalta parte este destinata exclusiv exploatarii si utilizarii cladirii si ca practic, o asemenea restituire ar face imposibila finalizarea constructiei si derularea activitatii apelantei, deoarece fiind o institutie bancara are nevoie de o serie de masuri de siguranta si de un spatiu suficient pentru o astfel de activitate, Curtea retine urmatoarele:
Sub aspectul constructiei, s-a statuat deja ca lucrarile de constructie existente pe teren, incepute anterior anului 1990 si nefinalizate pana in prezent, nu justifica afectarea lor interesului public „potrivit scopului exproprierii”, situatie care permite integrarea in regimul juridic prevazut de art. 494 C. civ.
Sub aspectul restului de teren care ar fi destinat exclusiv exploatarii si utilizarii cladirii, Curtea constata ca un asemenea regim juridic nu poate fi stabilit de un expert tehnic, reprezentand o apreciere de drept ce poate fi facuta numai de instanta de judecata.
In al doilea rand, ca o asemenea destinatie (ca si bun accesoriu unui bun principal) nu poate exista in absenta bunului principal, cat timp cladirea nu este finalizata.
Prin urmare, Curtea constata ca nu exista impedimentele invocate de apelanta la restituirea in natura, motiv pentru care va respinge si acest motiv de apel ca nefondat.
In sfarsit, se mai arata de catre apelanta ca reclamantele au primit despagubiri atat pentru constructie, cat si pentru teren la momentul exproprierii si nu au rambursat suma reprezentand valoarea despagubirilor primite actualizate (unitatea apelantei fiind societate comerciala cu actionar unic statul roman, asa cum a fost definita la art. 21 alin. 1 din Legea nr. 10/2001), deci hotararea instantei a fost data fara sa fie respectate prevederile legii potrivit carora restituirea in natura este conditionata de rambursarea despagubirii primite actualizate.
Cu privire la acest motiv de apel, Curtea constata ca este lipsit de obiect, cat timp dispozitivul sentintei apelate obliga in mod expres la restituirea in natura sub conditia rambursarii sumei reprezentand valoarea despagubirii primite pentru terenul de 358 mp de catre reclamanti.
De asemenea, critica apare si ca fiind lipsita de interes, de vreme ce legitimarea de a o formula revine autoritatii care a achitat asemenea despagubiri.
In ceea ce priveste apelul formulat de apelant-chemata in garantie Federalcoop Giurgiu, se arata ca instanta de fond a scapat din vedere faptul ca pentru a chema in garantie trebuie indeplinite cumulativ trei conditii: cauza evictiunii sa fie anterioara vanzarii; cauza evictiunii sa nu fi fost cunoscuta de cumparator; sa fie vorba de o tulburare de drept. Se arata ca nu este indeplinita conditia cauzei anterioare vanzarii, deoarece evictiunea nu a existat la momentul vanzarii, adica la 25.01.1999, ci Legea nr. 10/2001 apare la doi ani dupa vanzare, astfel ca apelanta nu putea anticipa o asemenea evictiune. Nici conditia referitoare la imprejurarea de a nu fi fost cunoscuta de cumparator cauza evictiunii nu este indeplinita, deoarece cumparatorul nu putea nici el sa prevada o evictiune la momentul cumpararii, cum nici vanzatorul nu a cunoscut-o.
Cu privire la prima critica, Curtea constata ca nu este necesara existenta evictiunii la momentul vanzarii, ci este evident ca evictiunea se produce ulterior, dar este necesar ca sursa evictiunii (in speta, preluarea prin expropriere care ducea la interdictia de instrainare) sa fi existat la momentul vanzarii. Or, chemata in garantie a procedat la vanzarea lucrului altuia in pofida interdictiei de vanzare prevazuta in legea sa de organizare si functionare si a dispozitiunilor legale care stabileau sau preconizau masuri de restituire in privinta imobilelor expropriate.
Cat priveste a doua critica, chiar apelanta sustine necunoasterea cauzei evictiunii de catre cumparator, necontrazicand cu nimic considerarea de catre instanta ca fiind indeplinita aceasta conditie.
Se mai sustine de catre apelanta ca in mod gresit retine sentinta ca petentele ar fi facut demersuri din anul 1999 pentru recuperarea acestei suprafete, cat timp nu se face nici un fel de dovada, iar apelanta a luat cunostinta de astfel de demersuri abia in 2004, cand au raspuns la adresa nr. 7205 din 29.04.2004 a Primariei Municipiului Giurgiu.
Curtea retine ca fostul proprietar a inceput demersurile pentru restituirea terenului inca din 1998 uzand atat de procedura Legii nr. 18/1991 cat si aceea a Legii nr. 10/2001. Astfel, potrivit adresei nr. 2729/1998, autorul reclamantelor a solicitat in anul 1998 de la Primaria Giurgiu restituirea terenului expropriat, cerere reiterata la 27.02.2001 iar la 04.06.2001, numitul P.G.D. s-a adresat conducerii CEC Giurgiu. A fost formulata notificare conform Legii nr. 10/2001, iar din 2001 ambele apelante au refuzat sa dea o solutie notificarii.
Se mai invoca de catre apelanta prevederile art. 1340 din Codul civil, cu referire la mentiunea din contract prin care cumparatorul arata ca a cumparat pe riscul sau.
Curtea retine ca situatia relevata se refera la certa cunoastere a cauzei evictiunii de catre cumparator chiar la data perfectarii contractului si nu ulterior incheierii acestuia.
Curtea retine ca riscul asumat de cumparator C.E.C., sucursala Giurgiu, vizeaza situatia la care se face expres referire in clauza, si anume aceea ca bunul a fost stapanit de catre vanzatoare si nu a fost preluat de stat de la aceasta. In afara acestor precizari, in cauza opereaza regula inscrisa la art. 1337 C. civ. privitoare la obligatia legala de garantie a vanzatorului, obligatie care nu poate fi inlaturata decat printr-o clauza, care atesta neechivoc vointa cumparatorului de a-si asuma riscul in privinta oricarei cauze de evictiune care ar putea surveni ulterior.
Intr-un ultim motiv de apel, se mai invoca faptul ca cererea de chemare in garantie a fost depusa la data de 23.03.2006, cand avusesera loc mai multe infatisari, deci cu nerespectarea termenului prevazut de art. 61 alin. 1 din Codul de procedura civila.
Curtea retine ca intr-adevar, cererea de chemare in garantie formulata de CEC Sucursala Giurgiu impotriva chematei in garantie Federalcoop Giurgiu a fost depusa la termenul din 23.03.2006, dupa discutarea probelor, deci cu depasirea primei zile de infatisare.
Dar, la acel termen, toate partile fiind prezente, niciuna dintre acestea nu a invocat problema tardivitatii formularii cererii de chemare in garantie, astfel incat norma din art. 61 din Codul de procedura civila fiind de ordine privata, partea interesata a fost decazuta din dreptul de a invoca aceasta tardivitate. De altfel, abia cu ocazia acordarii cuvantului pe fond in fata primei instante, chemata in garantie a invocat tardivitatea, asa cum reiese din practicaua sentintei. In plus, limita de timp in care poate fi formulata o asemenea cerere este reglementata ca masura de protectie impotriva unei prelungiri excesive a duratei procesului angajat de catre reclamant, insa nerespectarea acestei limite nu poate - in absenta unei dispozitii exprese a legii - sa atraga consecinte in planul legalitatii hotararii ce se pronunta in acest mod.
Pentru toate aceste considerente, Curtea, in temeiul art. 296 din Codul de procedura civila, va respinge apelurile ca nefondate.