DECIZIA CIVILA NR. 496R din 20.11.2008, irevocabila
Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a IX-a Civila si pentru cauze privind Proprietatea Intelectuala
Inregistrare marca. Marca avand caracter deceptiv. Cerere de inregistrare a unei marci exclusiv pentru clase complementare, in absenta existentei unei protectii pentru una din clasele principale de produse.
Legea nr. 84/1998: art. 5 lit. f
Asupra recursului civil de fata, constata urmatoarele:
Prin cererea inregistrata pe rolul Tribunalului Bucuresti - Sectia a IV-a Civila sub nr. 43725/372007, SC VINEXPERT SRL, a formulat apel impotriva hotararii nr. 117/2.07.2007 pronuntata de OSIM in dosarul CRM nr. 116/2007, in contradictoriu cu intimatul OFICIUL DE STAT PENTRU INVENTII SI MARCI, prin care a solicitat anularea acestei hotarari si obligarea OSIM sa dispuna inregistrarea marcii VINOTERAPIA.
In motivarea apelului, s-a aratat ca la data de 11.10.2005, apelanta petenta SC VINEXPERT SRL a depus cerere la OSIM pentru inregistrarea marcii individuale verbale VINOTERAPIA pentru produse si servicii din clasele 33, 35, 39.
Prin decizia nr.232873/30.01.2007, a fost respinsa inregistrarea marcii. Aceasta decizie a fost contestata la data de 27.04.2007 si solutionata in sensul respinegerii contestatiei prin Hotararea nr. 117/2.07.2007 de catre CRM din cadrul OSIM, supusa prezentului apel.
Apelanta a sustinut ca hotararea OSIM de respingere a contestatiei sale este netemeinica, intrucat in considerentele ei sunt retinute motive cu caracter de generalitate, iar nu elemente concrete de natura sa interzica inregistrarea marcii.
Astfel, se arata ca denumirea marcii "VINOTERAPIA" induce in eroare consumatorul cu privire la natura produselor sau serviciilor, deoarece acesta va considera ca produsele au anumite caracteristici, fiind utilizate in diverse terapii. Aceasta motivare este o pura speculatie intrucat nu se precizeaza in ce mod ar fi indus publicul in eroare stiut fiind ca, in general, oamenii au o perceptie diferita asupra lucrurilor si isi pot imagina in mod diferit realitatea, iar acest fenomen nu poate fi controlat de un tert.
Conform normelor cuprinse de Legea nr.84/1998 inregistrarea marcilor se face pentru una sau mai multe clase de servicii si produse strict determinate, utilizarea marcii pentru alte clase neinregistrate fiind interzisa si sanctionata de lege.
Prin urmare, atat timp cat a renuntat la cererea de inregistrare a marcii pentru clasa 33 "bauturi alcoolice" si a facut precizarea in scris, ca din eroare a solicitat protectie pntru clasa 33, in loc de clasa 3, respingerea inregistrarii marcii VINOTERAPIA, nu este justificata, clasele pentru care a mentinut cererea de inregistrare, fiind: clasa 35 - publicitate; gestiunea afacerilor comerciale; administratie comerciala; lucrari de birou; constituire baze de date si clasa 39 - transport; ambalare si depozitare de marfuri; organizare de calatorii.
Apelanta a mai sustinut ca, mai mult decat atat, a facut chiar dovada ca va folosi marca inregistrata pentru clasele 35 si 39 in legatura cu clasele 3, 43 si 44 pentru care a depus o cerere separata ulterioara, inregistrata la OSIM sub nr. M2007/005203 din 23.05.2007, pentru aceeasi marca, VINOTERAPIA. Solicitarea sa ulterioara de inregistrare a marcii vizeaza urmatoarele clase: clasa 3 - preparate pentru albire si alte substante pentru spalare; preparate pentru curatare, slefuire, degresare si abrazare; sapunuri; parfumerie, uleiuri esentiale, cosmetice, lotiuni pentru par; produse pentru ingrijirea dintilor; clasa 43 - servicii de alimentatie publica, hoteliere, inchirieri temporare, rezervare hotel, motel, pensiuni, camping; cattering; clasa 44 - servicii medicale, veterinare, de igiena, de frumusete, pentru oameni si animale; servicii in agricultura, silvicultura, horticultura; saloane de coafura, cosmetica, bai, estetica chirurgicala, aromoterapie, consultanta in domeniul medical, farmaceutic.
Totodata, se mai sustine de catre apelanta ca s-a retinut in mod gresit de catre Comisie ca nu a precizat in mod clar domeniul de activitate in care intentiona sa foloseasca clasele de servicii si produse.
La data de 27.06.2007, prin adresa nr. 1019296 inaintata la OSIM, petenta a precizat expres ca va folosi inregistrarea pentru clasele 35 si 39 impreuna cu clasele 3, 43 si 44 pentru care a depus cererea completatoare M2007/05203/23.05.2007 pentru inregistrarea aceleasi marci VINOTERAPIA.
A aratat de asemenea, ca scopul avut in vedere de catre apelanta in legatura cu inregistrarea acestei marci, este acela de dezvolta wellness-ul bazat pe utilizarea produselor din struguri si vin pentru uzul extern.
Considera ca OSIM nu este o instanta morala care sa fie in masura sa respinga inregistrarea unei marci pentru alte motive decat cele prevazute de lege, air folosirea unei marci in alte scopuri decat cele prevazute de lege, poate fi sanctionata chiar penal.
Intrucat s-a renuntat in scris la singura clasa care ar fi putut sa induca in eroare publicul cu privire la natura produselor si serviciilor si anume clasa 33 (bauturi alcoolice), considera neintemeiata respingerea cererii de inregistrare a marcii VINOTERAPIA sub clasele 35 si 39.
La data de 29.01.2008, intimatul Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci, a formulat intampinare in temeiul art. 115 Cod procedura civila si a art. 82 din Legea 84/1998, prin care a solicitat respingerea apelului formulat de SC VINEXPERT SRL ca nefondat, mentinerea Hotararii OSIM nr. 117/02.07.2007, ca temeinica si legala.
Prin decizia civila nr. 317A/4.03.2008, Tribunalul Bucuresti, Sectia a IV-a civila a respins apelul ca nefondat.
Pentru a pronunta aceasta decizie, instanta de apel a retinut ca la 11.10.2005, apelanta a depus la OSIM cerere pentru inregistrarea marcii individuale, verbale VINOTERAPIA, inregistrata sub nr. 10562/2005, pentru clasele de produse si servicii 33, 35 si 39.
In urma examinarii in fond, a fost respinsa cererea de inregistrare a marcii cu motivatia ca marca este deceptiva, inducand in eroare consumatorul cu privire la natura serviciilor si a produselor.
In sustinerea cererii de inregistrare a marcii petenta a invederat ca intentioneaza sa utilizeze marca in domeniul wellness-ului, bazat pe rodul vitei de vie si a derivatelor existente, fara efectuarea insa a unor tratamente cu ajutorul vinului.
Pe parcursul derularii judecatii in fata Comisiei de reexaminare a OSIM, printr-o cerere adresata la data de 27.06.2007, apelanta contestatoare a aratat ca a renuntat in scris la inregistrarea marcii VINOTERAPIA in clasa 33, intelegand sa solicite inregistrarea doar pentru clasele 3, 43 si 44.
In acest context, tribunalul a apreciat ca in mod legal Comisia de Reexaminare a respins cererea contestatoarei, odata ce in procedura de contestare a hotararii de respingere a cererii initiale, petenta a renuntat la clasa de produse 33 (bauturi alcoolice), modificandu-si cererea.
Conform prevederilor art. 26 alin. 2 si 3 din Legea nr. 84/1998, modificarea cererii de inregistrare nu opereaza cand este de natura sa afecteze esential marca sau extinde lista de produse sau servicii. Extinderea listei de produse trebuie sa faca obiectul unei noi cereri de inregistrare a marcii. In aceste conditii, cererea ulterioara M 2007 05203 din 23.05.2007, de inregistrare a aceleiasi marci pentru clasele 01, 43 si 44, nu poate reprezenta o cerere completatoare a cererii anterioare M2005 10562, solicitata pentru clasele 35 si 39, si cu atat mai putin, nu poate reprezenta o dovada a folosirii.
Tribunalul a mai retinut ca marca VINOTERAPIA examinata in raport de clasele de servicii 35 si 39 este deceptiva, intrucat prin ea se sugereaza vinul terapeutic, existand riscul de a induce consumatorul in eroare cu privire la natura produselor sau serviciilor.
Asa cum in mod corect a sesizat si Comisia de Reexaminare, denumirea VINOTERAPIA sugereaza produse din vin cu efect terapeutic, iar inregistrarea acesteia pentru clasele de servicii 35 si 39 ridica probleme in perceptia consumatorului in conditiile in care acesta vede aceeasi marca pe un produs din vin, in timp ce pentru clasele de servicii, marca VINOTERAPIA nu sugereaza nicio caracteristica in legatura cu acestea.
In termen legal, impotriva acestei decizii, petenta SC VINEXPERT SRL a formulat recurs intemeiat pe dispozitiile art. 304 pct. 7 si 9 Cod procedura civila.
In dezvoltarea motivelor de recurs, recurenta a sustinut ca decizia atacata nu cuprinde motivele pe care se sprijina, instanta de apel reluand sustinerile intimatei din motivarea hotararii apelate, fara a face o analiza proprie a motivelor de apel invocate.
Asa cum s-a sustinut de catre recurenta, arata aceasta, singura justificare a refuzului de inregistrare a marcii o constituie indicarea art. 5 lit. f din Legea nr.84/1998, desi indicarea temeiului legal al respingerii unei cereri de inregistrare a unei marci nu inlatura insa obligatia autoritatii examinatoare sau a instantei de motivare a hotararii pronuntate.
Instanta de fond nu a tinut seama ca exprimarea "eliptica" a refuzului de inregistrare a marcii a guvernat intreaga procedura de examinare a cererii de inregistrare a marcii.
Astfel, din analiza dosarului OSIM inaintat instantei, precum si din toata corespondenta purtata cu OSIM, nu rezulta care a fost motivul concret al refuzului de inregistrare, ci eventual se pot deduce insinuari din care ar putea rezulta ca marca ar putea instiga publicul sa consume vin in mod necugetat, pentru calitatile curative ale acestuia.
Instanta nu a tinut seama nici de faptul ca in Decizia nr.232873/30.01.2007 prin care a fost respinsa inregistrarea marcii, este indicat tot art. 5 lit. f din Legea nr. 84/1998 fara a se preciza in concret motivul refuzului, stiut fiind ca orice decizie trebuie sa cuprinda atat o motivare in drept cat si in fapt.
Numai dupa depunerea dosarului dee examinare in instanta recurenta a putut constata ca nu solicitarea de inregistrare a marcii pentru clasa 33 a pus probleme inregistrarii acesteia, ci neprecizarea produselor pe care urmeaza sa le desfaca sub aceasta marca mai ales ca deja exista pe piata vinuri medicinale si vinuri cu efect terapeutic din salvie, afine etc.
Aceasta motivatie nu poate fundamenta insa respingerea cererii de inregistrare a marcii, mai ales ca recurenta a precizat se desfasoara activitati de cercetare a wellness-ului, bazat pe rodul vitei de vie si a derivatelor existente.
Pe de alta prte, mai precizeaza recurenta, in faza de examinare a cererii sale de inregistrare a marcii, nu erau inca realizate produse terapeutice pe care ar urma sa aplice etichete cu marca VINOTERAPIA, astfel incat nu putea la acel moment sa precizeze in concret produsele pentru care urma sa foloseasca semnul solicitat spre inregistrare, atata vreme cat acestea se aflau in faza de cercetare.
Este surprinzator faptul ca insusi examinatorul a depus la dosar dovezi privind terapiile prin vin desi, in toata corespondenta cu recurenta a indus sentimentul ca dezavueaza aceasta idee.
Mai mult decat atat, acelasi examinator depune o lista cu marcile inregistrate avand prefixul VINO, intre care o marca ce suna absolut deceptiv si chiar la limita legii: VINOMANIA inregistrata pentru clasa de produse 33 - bauturi alcoolice, imprejurare care, in opinia recurentei releva ca respingerea cererii sale este discretionara.
Recurenta in dezvoltarea motivului de recurs prevazut de art. 304 pct. 9 Cod procedura civila, arata ca decizia atacata a fost data cu incalcarea si aplicarea gresita a legii.
Astfel, in mod gresit se retine in hotarare ca serviciile aferente claselor 35 si 39 ar fi trebuit sa contina anumite precizari care sa delimiteze in mod clar domeniul de activitate.
Recurenta sustine ca din punct de vedere al Legii nr.84/1998 nu exista o astfel de obligatie, dar cu toate acestea, a precizat comisiei in scris ca de vreme ce a renuntat la clasa 33 de produse, am formulat ulterior o noua cerere de inregistrare a marcii VINOTERAPIA pentru inca 3 clase: 3, 43, 44 si ca va folosi aceasta marca pentru clasele 35 si 39, in legatura cu acestea din urma.
Atat Comisia OSIM cat si instanta de apel au dat o semnificatie gresita notiunii de cerere completatoare.
Se mai arata de catre recurenta ca a intitulat aceasta a doua cerere M2007/05203/23.05.2007 drept cerere completatoare, dar numai pentru ca ea a fost formulata de acelasi solicitant si in pentru aceeasi, utilizarea marcii urmand a avea loc in contextul tuturor claselor pentru care a solicitat inregistrarea, chiar daca cererea de inregistrare s-a realizat prin cereri succesive.
Astfel, recurenta nu a considerat a doua cerere ca fiind o modificare acelei dintai, ci ele sunt doua cerei distincte care se examineaza separat.
Totodata, recurenta mai sustine ca in mod gresit se retine in decizia recurata ca marca este deceptiva si risca sa induca publicul in eroare cu privire la natura produselor si a serviciilor.
Conform Legii nr.84/1998, inregistrarea marcilor se face sub una sau mai multe clase de servicii si produse strict determinate, iar utilizarea marcii pentru alte clase pentru care nu opereaza inregistrarea este interzisa si se sanctioneaza de lege.
Legea nu impune ca inregistrarea marcii pentru anumite clase de produse sau servicii sa fie facuta doar prin asociere cu alte clase de produse sau servicii, fiind responsabilitatea exclusiva a detinatorului marcii utilizarea acesteia. In acest sens, solicitarea de inregistrare a marcii VINOTERAPIA doar pentru clasele 35 si 39, urmata de o noua cerere pentru clasele 3, 43 si 44, nu este interzisa de lege.
Netemeinicia refuzului de inregistrare al marcii reiese cu prisosinta si din intampinarea formulata de OSIM unde, contrar opiniei examinatorului, se reia ideea vinului terapeutic care ar fi sugerata de marca, desi chiar examinatorul insusi a sustinut cu probe existenta pe piata a vinului terapeutic.
Conform art. 26 din Legea 84/1998 solicitantul poate in orice moment sa-si retraga cererea de inregistrare a marcii sau sa-si limiteze lista de produse sau servicii.
Ca o dovada a netemeiniciei respingerii inregistrarii marcii recurenta sustine ca face dovada inregistrarii unei marci similare in UE: DIWINE VINOTERAPIA care are in vedere tot wellness-ul bazat pe folosirea produselor din vin si struguri in industria cosmetica, asa cum ea insasi intentioneaza, dovada pe care insa nu a produs-o in cauza.
Intimatul a formulat intampinare la motivele de recurs, solicitand mentinerea deciziei instantei de apel.
In aceasta etapa procesuala nu s-au administrat alte probe de recurenta.
Recursul formulat este nefondat.
Analizand materialul probator administrat in cauza, vazand criticile formulate prin motivele de recurs si examinand decizia recurata pe baza acestoar, Curtea constata ca in cauza nu se verifica motivele de nelegalitate reglementate de art. 304 pct. 7 si 9 Cod procedura civila.
Asa cum a retinut si instanta de apel, la 11.10.2005 recurenta petenta SC VINEXPERT SRL a depus la OSIM cerere de inregistrare a marcii verbale, individuale VINOTERAPIA pentru clasele de produse si servicii 33 (bauturi alcoolice), 35 (publicitate, comercializare) si 39 (ambalare, depozitare si transport), ulterior recurenta renuntand la solicitarea protectiei pentru clasa de produse 33, mentinandu-si cererea doar pentru celelalte doua clase de servicii.
Totodata, prin precizarea depusa de aceasta in cadrul dosarului de examinare marca din 27.06.2006, aceasta a invederat ca din eroare a solicitat inregistrarea marcii pentru clasa de produse 33, in realitate, clasele 3, 43 si 44 fiind cele care corespund scopului urmarit in legatura cu acesta marca, scop tinand de dezvoltarea wellness-ului bazat utilizarea produselor din struguri si vin pentru uzul extern; s-a aratat in cuprinsul aceleiasi precizari de la fila 24 dosar apel, ca la 23.05.2005 a depus cerere de inregistrare a aceleiasi marci, pentru clasele mentionate, anume: clasa 3 - preparate pentru albit si alte substante pentru spalat; preparate pentru curatare, lustruire, degresare si slefuire; sapunuri, parfumerie, uleiuri esentiale; cosmetice, lotiuni pentru par, produse pentru ingrijirea dintilor; clasa 43 - servicii de alimentatie publica, servicii de cazare publica si clasa 44 - servicii medicale, servicii veterinare; servicii de igiena si de ingrijire a frumusetii pentru oameni sau pentru animale; servicii de agricultura, horticultura si silvicultura.
Aceeasi recurenta petenta a aratat in cuprinsul acestor precizari, ca va folosi marca ce face obiectul examinarii in legatura cu produsele ce fac obiectul solicitarii ulterioare de inregistrare de la 23.05.2007.
Comisia de Reexaminare Marci, solutionand contestatia formulata de petenta impotriva deciziei nr. 232873/30.01.2007 de respingerea a cererii de inregistrare a marcii pentru clasele de servicii 35 si 39, pentru confirmarea solutiei, a retinut incidenta art. 5 lit. f din Legea 84/1998.
S-a considerat ca serviciile aferente claselor 35 si 39 ar fi trebuit sa contina anumite precizari prin care sa se delimiteze in mod clar domeniul de activitate, cu concluzia caracterului deceptiv al marcii, deoarece ea risca sa induca in eroare publicul cu privire la natura serviciilor.
Aceasta motivare a fost insusita si de instanta de apel, si chiar daca aceasta nu este foarte elaborata, se constata ca ea contine o redare sintetica a motivului absolut de refuz al inregistrarii, anume, cel prevazut de art. 5 lit. f din lege, referitor la caracterul deceptiv al unei marci cerute la inregistrare, astfel incat nu se poate retine ca fiind intrunit motivul de nelegalitate prevazut de art. 304 pct. 7 Cod procedura civila.
Se constata caracterul nefondat si al criticilor dezvlotate din perspectiva dispozitiilor art. 304 pct. 9 Cod procedura civila, urmand a fi inlaturate pentru cele ce urmeaza.
Curtea constata ca recurenta pierde din vedere imprejurarea ca renuntand la solicitarea de inregistrare a marcii pentru clasa de produse 33, cererea sa urma sa fie examinata numai in legatura cu clasele de servicii 35 (publicitate si comercializare) si 39 (ambalare, depozitare si transport).
Din precizarea anterior redata, emanand de la recurenta, reiese insa cu claritate intentia acesteia de a solicita inregistrarea marcii VINOTERAPIA si pentru clasele de servicii, cum sunt cele din clasa 35 si 39 din cererea initiala (si supusa judecatii in prezenta cauza), ori pentru clasele ce fac obiectul cererii ulterior depuse la 23.05.2007, respectiv clasele de servicii 43 si 44, numai cu titlu de clase complementare fata de principalul sau obiect de interes (clasa 3, care din eroare, nu a fost ceruta la protectie prin cererea din 11.10.2005, ci s-a solicitat pentru clasa 33, la care s-a renuntat).
Totodata, aceeasi concluzie reiese si din motivele sale de recurs prin care precizeaza ca nici instanta de apel, ca de altfel nici CRM din cadrul OSIM, nu au luat in considerare precizarea sa ca va folosi marca inregistrata VINOTERAPIA pentru clasele 35 si 39, in directa corelare cu clasele pentru care a solicitat protectia prin cererea ulterioara, respectiv, clasele 3, 43 si 45.; de aici, reiese din nou cu evidenta, intentia sa de a obtine o protectie accesorie, complementara pentru clasele de servicii atat cele din prezenta cauza, cat si pentru cele din cererea de la data de 23.05.2007.
Or, recurenta petenta renuntand la obiectul principal al protectiei solicitate, din punct de vedere al claselor (care era clasa de produs, clasa 33, chiar daca solicitata eronat), a restrans cererea numai la clasele de servicii, ceea ce reprezenta accesoriul, clase de servicii pe care si prin motivele de recurs le pune in relatie cu protectia pe care se presupune ca o va obtine ulterior in baza depozitului national reglementar constituit la 23.05.2007; recuenta sustine asemenea argumente, ignorand faptul ca cererile nu se examineaza impreuna, conexat, concomitent.
Fiecare dintre cele doua cereri este supusa unei proceduri distincte, autonome de examinare, iar complementaritatea uneia sau a unora dintre clasele pentru care s-a cerut inregistrarea, este o chestiune care nu poate fi determinata decat in fiecare procedura in parte, iar nu pe baza unei proceduri care este anterior demarata, ea insasi nefinalizata cu obtinerea unui certificat de inregistrare a marcii.
O eventuala complementaritate ar putea fi retinuta pe baza unor elemente extrinseci examinarii unei cereri de inregistrare, doar in ipoteza in care titularul unei marci anterior inregistrate, solicita extinderea protectiei asupra aceluiasi semn pentru clase complementare celor pentru care detine deja un titlu; o asemenea extindere se cere pe calea unei cereri ulterioare, formulate cu respectarea acelorasi conditii de forma si de fond ca si pentru o cerere de inregistrare.
Astfel, potrivit celor aratate, rezulta ca instanta de apel ca si anterior, Comisia de Reexaminare Marci, au cercetat in mod legal cererea de inregistrare pentru clasele 35 si 39 precum o cerere principala, aplicand regulile prevazute de lege, in limitele acestei investiri, ignorand in mod corect sustinerile recurentei privind clasele de produse in legatura cu care petenta afirma ca va folosi aceasta marca si pentru care nu detine un titlu de protectie.
Asa fiind, in mod corect s-a retinut ca era necesar ca petenta sa circumstantieze in mod clar domeniul de activitate, cata vreme a precizat ca scopul urmarit in legatura cu acesta marca tine de dezvoltarea wellness-ului bazat utilizarea produselor din struguri si vin pentru uzul extern, ceea ce nu are nicio legatura individuala, proprie, autonoma cu serviciile de publicitate, comercializare (clasa 35), de ambabare, depozitare si transport (clasa 39), ci eventual subsidiara, dupa obtinerea obiectului principal al protectiei (clasa 3 si 44).
Paradoxul in cauza s-a nascut din gresita interpretare data de catre recurenta dispozitiilor art. 26 alin. 3 din Legea 84/1998, dupa ce aceasta a constatat eroarea savarsita cu privire la clasa de produs solicitata prin cerere (33, in loc de clasa 3), text care dispune: "Orice modificare ceruta de solicitant pana la inregistrare, care afecteaza substantial marca ori lista de produse sau servicii, trebuie sa faca obiectul unei noi cereri de inregistrarea a marcii."
Or, faptul ca recurenta a intentionat obtinerea protectiei pentru clasa 3 de produse, iar nu clasa 33, era o eroare care afecta substantial lista de produse, astfel ca aceasta trebuia sa formuleze o noua cerere, respectiv sa renunte la cerere in intregul ei, iar in cererea ulterioara sa fi reluat si solicitarea de acordare a protectiei si pentru clasele de servicii din prezenta cauza (35 si 39), daca intr-adevar are un real interes legat si de aceste clase de servicii.
Desi recurenta critica pretinsa gresita calificare a cererii ulterioare drept o modificare celei initiale, Curtea constata ca instanta de apel a facut o corecta evaluare a cauzei, apreciind motivul absolut de refuz in mod exclusiv si distinct prin raportare la cerere, astfel cum ea a fost restransa de petenta, fara a o plasa in vreo relatie cu cererea de inregistrare a aceleiasi marci din 23.05.2007, in timp ce intreaga aparare a recurentei a fost construita pe ipoteza falsa ca de vreme ce ambele cereri au acelasi titular si vizeaza aceeasi marca, ele ar putea fi examinate impreuna, total sau partial, ceea ce nu poate fi primit.
Fata de cele ce preced, Curtea va respinge recursul ca nefondat, in baza art. 312 alin. 1 Cod procedura civila.