Act administrativ. Necesitatea organului administrativ emitent al actelor administrative fiscale care au stat la baza actului administrativ contestat. Incalcarea dreptului la aparare al contestatoarei.
- art.161 din Legea nr.554/2004
- art.129 Cod procedura civila
In speta, instanta de fond nu a pus in discutia partilor si nu a introdus in cauza organul administrativ fiscal emitent al actelor administrative fiscale deduse controlului judecatoresc pe calea contenciosului administrativ odata cu actul administrativ contestat.
Din considerentele sentintei rezulta ca instanta de fond a analizat actele administrative contestate fara ca in proces sa figureze ca parte emitentul deciziei de impunere contestate.
(CURTEA DE APEL BUCURESTI - SECTIA A VIII A CONTENCIOS ADMINISTRATIV SI FISCAL, DECIZIA NR.2333/27.10.2008)
Asupra recursului de fata;
Prin sentinta civila nr.641 din data de 26.03.2008 pronuntata de Tribunalul Calarasi in dosarul nr.492/116/2008 s-a respins cererea de suspendare a executarii actelor administrativ fiscale contestate si s-a respins contestatia formulata de reclamanta PF C. M. I. Calarasi in contradictoriu cu parata DIRECTIA GENERALA A FINANTELOR PUBLICE CALARASI.
Pentru a se pronunta astfel instanta de fond a retinut ca prin atele admininstrativ fiscale contestate s-au stabilit in sarcina contestatoarei sume suplimentare de plata la TVA in suma de 4350 lei, calculandu-se si majorari de intarziere in suma de 3954 lei retinandu-se de organul de inspectie fiscala ca in perioada 9.09.2003-31.06.2005 contestoarea nu a declarat achizitiile si livrarile de bunuri si servicii supuse TVA prin nedepunerea decontarilor de TVA si faptul ca nu a prezentat evidentele complete si corecte ale operatiunilor supuse TVA.
S-a mai retinut ca actele atacate sunt legale deoarece in certificatul de inregistrare emis in data de 22.09.2003 de catre ORC de pe langa Tribunalul Calarasi, contestatoarea are inscris obiectul fiscal R, acesta atestand calitatea de platitor de TVA al contribuabilului.
A retinut incidenta prevederilor art. 158 Cod fiscal.
Urmare a respingerii contestatiei a respins si ceerea de suspendare a actelor adminstrativ fiscale contestate.
Impotriva acestei sentinte a declarat recurs reclamantul care a solicitat casarea sentinttei si trimiterea cauzei spre rejudecare.
Recurenta a invederat ca in nici una din deciziile de impunere anuale emise de DGFP Calarasi pentru anii 2004 si 2005 nu a aparut cu atributul "R" si prin urmare a solicitat de la ORC o copie de pe cererea de inregistrare in care a observat ca o alta persoana a completat in locul sau mentiunea " TVA - DA platitor".
Mentiunea a fost facuta ulterior de o alta persoana si nu a cunoscut faptul ca este platitor de TVA.
A mai invederat ca nu i s-a admis proba cu interogatoriu paratei si nici expertiza grafologica desi nu exista nicio dovada din care sa rezulte, daca, si la ce data s-a operat inscrierea in registrul de evidenta contribuabili ca platitor de TVA.
Se impune administrarea pobelor cu expertiza si interogatoriu, pentru a se stabili la ce data s-a efectuat inscrierea ca platitor de TVA.
In drept, au fost invocate dispozitiile art.304 si 3041 Cod procedura civila.
Recurentul a depus un set de inscrisuri.
La 16.09.2008 intimata a depus intampinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefodnat intrucat pe certificatul de inregistrare emis la 22.09.2003 de ORC de pe langa Tribunalul Calarasi are inscris atributul fiscal R, ce atesta calitatea de platitor de TVA.
Analizand actele si lucrarile dosarului, curtea constata ca recursul este intemeiat pentru urmatoarele considerente.
Prin cererea introductiva reclamanta a solicitat administrarea probei cu expertiza grafologica, iar in motivarea actiunii a aratat ca dupa ce a solicitat o copie de pe cererea de inscriere la ORC de pe langa Tribunalul Calarasi a observat ca o alta persoana a facut menttiunea "platitor de TVA".
Mai mult o perioada de 3-4 nu i s-a adus la cunostinta ca ar fi platitor de TVA.
La 19.03.2008 a fost depusa din nou solicitarea de administrarea probei cu inscrisuri, interogatoriu si expertiza grafologica in vederea stabilirii daca mentiunile din cererea de inscriere la ONRC Calarsi au fost completate sau nu de catre contestatoare.
La termenul din 19.03.2008 i s-a respins contestatoarei proba cu expertiza grafologica, ca nefiind utila solutionarii cauzei.
Se retine astfel ca instanta de fond a respins in mod nejustificat o proba care era singura in masura sa dovedeasca sustinerile contestatorului privind legalitatea inscrierii sale ca platitor de TVA.
Sustinerile recurentei nu erau total in contradictie cu probele administrate, deoarece se observa ca la rubricile referitoare la inregistrarea ca platitor de TVA, nu este bifata si nici completata nici o mentiune in afara celei contestate de recurenta si, de asemenea, in nici una din deciziile de impunere anterioare nu se face vreo mentiune privind inregistrarea ca platitor de TVA a contestatoarei.
Prin urmare, prin respingerea probei cu expertiza grafologica, instanta de fond a incalcat dreptul la aparare al contestatoarei.
De asemenea, se retine ca prin contestatia sa, recurenta a solicitat si anularea deciziei de impunere nr.28138/5.11.2007, iar aceasta decizie a fost emisa de Administratia Finantelor Publice a Municipiului Calarasi, care nu a figurat ca parte in proces, nefiind nici citata.
Potrivit art.129 Cod procedura civila si art.161 din Legea nr.554/2004 instanta de fond putea pune in discuttia partilor din oficiu introducerea in cauza a emitentului unuia din actele contestate.
Din considerentele sentintei reiese ca instanta de fond nu a analizat doar legalitatea si temeinicia deciziei emise de DGFP Calarasi ci "actele administrative contestate", astfel ca s-a pronuntat si pe decizia de impunere indicata mai sus, fara ca in proces sa figureze ca parte emitentul actului administrativ, decizie de impunere, contestat.
Fata de cele retinute mai sus se constata intemeiat recursul contestatoarei.
Prin urmare pentru a nu priva partile de un grad de jurisdictie si pentru ca in recurs nu poate fi administrata proba cu expertiza fata de dispozitiile art.305 Cod procedura civila si pentru ca se impune stabilirea cadrului procesual in functie de obiectul contestatiei se impune casarea cu trimitere a cauzei la aceeasi instanta.
Drept consecinta constata netemeinica si nelegala hotararea atacata si in baza a art.299 si urmatoarele, 304, 3041 Cod procedura civila, il va admite si va casa sentinta recurata si in baza art.312 al. 5 cod procedura civila va trimite cauza spre rejudecare la aceeasi instanta.