Prin sentinta civila nr. 1709 din 14.03.2014 pronuntata de Judecatoria Bacau in dosarul nr. 15507/180/2010 s-a admis in parte actiunea avand ca obiect fond funciar ,s-a constatat nulitatea absoluta partiala a titlului de proprietate nr. 286551/2005 in ceea ce priveste suprafata de 1002 m.p., din T 30, P 929/55 identificata in raportul de expertiza G.M. – suplimentul nr. 3 pe aliniamentul punctelor 1-20-b-a-1.a fost respinsa cererea de interventie in interes propriu formulata de intervenientii F.E. si F.A. si au fost obligati paratii sa plateasca reclamantei suma de 300 de lei cu titlu de cheltuieli de judecata.
Pentru a pronunta hotararea precizata mai sus instanta de fond a retinut urmatoarele:
„La data de 12.05.1997 a fost emis titlul de proprietate nr. 172135 (fila 4) in favoarea mostenitorilor defunctei C.V. – F.M., C.P., C.M., C.I. si C.G. pentru suprafata de 2 ha 9195 m.p. teren situat pe raza com. F., in care este inclusa si suprafata de 6662 m.p. situata in T 30, P 929/2.
La data de 23.02.2005 a fost emis titlul de proprietate nr. 286551 in favoarea numitului F.S. pentru suprafata de 6341 m.p. teren situat pe raza com. F., in care este inclusa si suprafata de 4100 m.p. teren situat in T 30, P 929/55.
Din raportul de expertiza topo-cadastru efectuat in cauza (suplimentul nr. 3 la raportul G.M.) reiese ca intre cele doua suprafete exista o suprapunere de 1.002 m.p., identificata pe schita anexa pe punctele 1-20-b-a-1. Instanta va avea in vedere acest din urma raport, dat fiind ca se coroboreaza in ceea ce priveste latimea la DC 944 cu adresa nr. 3504/30.10.2012 a Primariei com. F. (fila 188 dosar) unde se precizeaza ca aceasta latime este, conform planului cadastral (extras al acestui plan aflandu-se atat la fila 103, la fila 189, cat si la fila 222 dosar) de 54 m. Totodata, instanta retine din acest ultim raport de expertiza ca latimea la drum a suprafetei de 4100 m.p. din T 30, P 929/55, inclusa in T.P. nr. 286551/2005 este de 20,66 m (4,86 + 15,80), astfel cum se retine si in contractul de vanzare-cumparare autentificat sub nr. 59/08.01.2009 la B.N.P. O.A.E. prin care F.S. a vandut intervenientilor F.E. si F.A. suprafata de 4100 m.p., si in documentatia cadastrala anexa a acestui contract ce a fost receptionata de O.C.P.I.
In aceasta situatie de suprapunere, instanta trebuie sa verifice indreptatirea partilor asupra suprafetei in litigiu, pentru a stabili daca vreunul din cele doua titluri care cuprind aceeasi suprafata a fost eliberat cu incalcarea dispozitiilor legale.
In raportul de expertiza G.M. se precizeaza ca initial suprafetele de teren reconstituite prin cele doua titluri de proprietate au facut parte din acelasi trup de teren, de cca. 2 ha, care a fost proprietatea defunctei C.V. si care se intindea de la drumul comunal (actual DC 944), traversa paraul „V.M.” si in continuare spre nord pana la drum. Reclamantii au recunoscut ca defuncta F.M., sotia paratului (in prezent decedat) F.S. a fost inzestrata cu suprafata de 5.000 m.p. din aceste 2 ha aflate in punctul „sub coserii vechi” si desi expertul precizeaza ca nu se poate stabili cu certitudine vechiul amplasament al suprafetei de 5.000 m.p., totusi avand in vedere ca acesta se intindea din DC 944 pana la D.e 911/811, atunci in T.P. nr. 286551/2005 trebuie sa figureze teren si in T 29, P 911/101, peste parau. Aceasta este si concluzia expertului S.V. care precizeaza ca potrivit rolului agricol, fila 104, perioada 1959-1961, F.M. a fost inzestrata cu suprafata de 5500 m.p. in punctele „coserii vechi”- 0,43 ha arabil si „coserii vechi” -0,12 ha neutil, ceea ce inseamna ca in titlul de proprietate emis in favoarea lui F.S. trebuiau incluse si terenuri slab productive aflate in T 29, nu numai terenuri productive din T 30. De altfel, este plauzibil ca defuncta C.V. sa fi avut in vedere o inzestrare a tuturor celor patru copii (P.M.M. si I.) de la sud la nord, pentru ca toti sa beneficieze de o suprafata egala nu numai ca intindere, ci si ca productivitate.
Potrivit art. III lit. a pct. ii din Legea nr. 169/1997 sunt lovite de nulitate absoluta actele de reconstituire si constituire in favoarea altor persoane asupra vechilor amplasamente ale fostilor proprietari, solicitate de catre acestia, in termen legal, libere la data solicitarii, in baza Legii nr. 18/199. In cauza, instanta a retinut ca suprafata de 1.002 m.p. identificata pe punctele 1-20-b-a-1 se afla la rolul agricol al defunctei C.V., astfel ca in mod corect aceasta suprafata a fost inclusa in titlul de proprietate emis in favoarea mostenitorilor acesteia. Instanta nu neaga dreptul de proprietate asupra suprafetei de 5.000 m.p. al numitului F.S. (de la sotia sa, F.M.), insa constata ca reconstituirea dreptului de proprietate in favoarea acestuia s-a facut cu incalcarea dispozitiilor legale, nu numai ca la data emiterii sale era deja emis un titlu de proprietate pentru suprafata in litigiu, dar reconstituirea vizeaza si un alt amplasament (pentru 1002 m.p.) decat cel stabilit la rolul agricol. Este posibil ca aceasta suprafata de 1.002 m.p. sa se regaseasca in titlul de proprietate nr. 172135/ 1997, insa cata vreme instanta nu a fost investita cu o cerere in acest sens, nu poate face astfel de verificari. E adevarat ca litigiul dinte parti s-ar putea solutiona si pe calea partajului, pentru ca si mostenitorii defunctei F.M. vin la succesiunea defunctei C.V. si sunt indreptatiti sa primeasca in natura terenuri din titlul de proprietate nr. 172135/12.05.1997, insa aceasta presupune o rezolvare amiabila a diferendului si nu impiedica instanta sa constate nelegalitatea emiterii titlului de proprietate.
Fata de aceste considerente, instanta va admite in parte actiunea formulata de reclamantele F.G. si C.M. si va constata nulitatea absoluta partiala a titlului de proprietate nr. 286551/2005 in ceea ce priveste suprafata de 1002 m.p., din T 30, P 929/55 identificata in raportul de expertiza G.M. – suplimentul nr. 3 pe aliniamentul punctelor 1-20-b-a-1.
In ceea ce priveste cererea de interventie in interes propriu, instanta retine ca reclamantele nu au solicitat si constatarea nulitatii absolute a contractului de vanzare-cumparare autentificat sub nr. 59/08.01.2009 la B.N.P. E.O.A. prin care F.S. a instrainat intervenientilor F.E. si F.A. suprafata de 4100 m.p. situat in sola 30, parcela 929/55 in care este inclus si terenul in litigiu, astfel ca acesta este considerat valabil si isi produce toate efectele, motiv pentru care instanta va respinge interventia in interes propriu, dreptul lor de proprietate nefiind contestat.”
Impotriva sentintei civile nr. 1709 din 14.03.2014 pronuntata de Judecatoria Bacau in dosarul nr. 15507/180/2010 a declarat recurs parata COMISIA JUDETEANA DE APLICARE A LG. 18/1991 BACAU solicitand admiterea recursului, casarea partiala a sentintei civile nr. 1709/14.03.2014 pronuntata de Judecatoria Bacau, in sensul res0pingerii cererii privind obligarea Comisiei Judetene pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor Bacau la plata cheltuielilor de judecata.
In motivarea recursului se arata ca, Comisia Judeteana Bacau nu are personalitate juridica si, pe cale de consecinta, patrimoniu si buget propriu, motiv pentru care nu poate achita cheltuielile de judecata. De asemenea Comisia Judeteana Bacau este autoritate administrativ-jurisdictionala, conform art. 52 alin.(1) din Legea nr. 18/1991, republicata cu modificarile si completarile ulterioare, avand competenta sa solutioneze contestatiile, sa valideze ori sa invalideze masurile stabilite de Comisiile locale si sa elibereze titlurile de proprietate in baza documentatiilor inaintate de catre Comisiile locale, aceste atributii fiind stabilite conform art. 6 din Regulamentul aprobat prin HG nr. 890/2005 cu modificarile si completarile ulterioare.
Componenta acestei Comisii este reglementata de art. 4 din acelasi act normativ, care stabileste ca din aceasta Comisie fac parte si reprezentanti ai O.C.P.I. Bacau, A.D.S., C.J. Bacau, D.S. Bacau, A.N.I.F. etc. Acesti membri ai Comisiei isi desfasoara activitatea in baza legii si realizeaza un serviciu public legat de procedura reconstituirii/constituirii dreptului de proprietate iar patrimoniul fiecarui membru al Comisiei ori al Institutiei din care fac parte nu poate fi „confundat” cu patrimoniu Comisiei Judetene.
De altfel, nu exista nicio dispozitie legala care sa atribuie Comisiei Judetene pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor un patrimoniu din care sa se poata, eventual, executa vreo obligatie de plata a acestor cheltuieli de judecata
Prin exceptie de la lipsa personalitatii juridice si, pe cale de consecinta a patrimoniului aferent, legea acorda acestei comisii doar calitate procesuala pasiva sau activa, dupa caz, conform art. 52 alin.(2) din Legea nr. 18/1991 republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.
In drept se invoca dispozitiile art. 52 din Legea nr. 18/1991 republicata, modificata si completata ulterior; art.4, art.6, art.36, din Regulament, aprobat prin HG nr. 890/2005, cu modificarile si completarile ulterioare; art. 247, art. 304 pct. 9 si art. 3041 din Codul de procedura civila.
Intimata F.G. a depus intampinare prin care arata ca este de acord cu recursul COMISIA JUDETEANA DE APLICARE A LG. 18/1991 BACAU si datorita faptului ca pe durata procesului F.S. nu decedat, nu considera ca ceilalti mostenitori: F.S., s.a. sa devina parati cu drept de plata a cheltuielilor de judecata deoarece ii considera victime ale fratelui lor F.E. si Comisiei locale F.. Solicita precizari dupa ce criterii s/au calculat cheltuielile de judecata in valoare de 300 lei pe care trebuia s/i recupereze de la parati daca a depus la dosar(prin posta) copii dupa chitantele pentru expertizele topocadastrala de 500 ron si 300 ron stiind ca doamna avocat D.M. la rugamintea ca a depus chitanta de 1000 ron reprezentand plata pentru onorariu avocat (in caz contrar solicita ca instanta sa ceara considerand ca are dreptul la recuperarea sumei integrale, adica 1000+500+300 =1800 ron). Depune la dosar dovada depunerii sumei de 500 lei la CEC Bank.
Ceilalti intimati nu au depus intampinare la dosar.
Analizand actele si lucrarile dosarului instanta retine urmatoarele:
In ceea ce priveste obligarea Comisia judetene de aplicare a legilor fondului funciar Bacau la plata cheltuielilor de judecata comisia locala are in limitele competentei lor si prin derogare de la dispozitiile Codului de procedura civila, conform dispozitiilor art. 52.alin.1 din Legea nr. 18/1991, calitate procesuala pasiva si, cand este cazul, activa, fiind reprezentata legal prin primar,sau pe baza unui mandat conventional, de catre unul dintre membri, nefiind obligatorie asistarea prin avocat. Alineatul 3 al aceluiasi articol stabileste ca prevederile art. 274 din Codul de procedura civila sunt aplicabile. Aceste dispozitii legale nu pot ramane fara aplicabilitate doar pentru ca nu exista niste dispozitii legale care sa prevada in mod expres cum se recupereaza aceste cheltuieli in conditiile in care comisiile de fond funciar nu au patrimoniu propriu, avand in vedere ca potrivit art.3 Cod civil judecatorul care va refuza de a judeca, sub cuvant ca legea nu prevede, sau ca este intunecata sau neindestulatoare, va putea fi urmarit ca culpabil de denegare de dreptate.
Potrivit art. 6 din H.G. 890/2005 „ Comisiile judetene si a municipiului Bucuresti au urmatoarele atributii principale:
…………
c) verifica legalitatea propunerilor inaintate de comisiile comunale, orasenesti si municipale, in special existenta actelor doveditoare, pertinenta, verosimilitatea, autenticitatea si concludenta acestora;
…………
e) valideaza sau invalideaza propunerile comisiilor comunale, orasenesti sau municipale, impreuna cu proiectele de delimitare si parcelare;
f) emit titlurile de proprietate pentru cererile validate;
……….”
In consecinta instanta de fond a retinut in mod corect o culpa procesuala in sarcina Comisiei judetene pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, intrucat aceasta are atributii de verificare a legalitatii propunerilor inaintate de comisiile comunale si in functie de aceste verificari valideaza sau invalideaza propunerile comisiilor comunale, emitand titlurile de proprietate pentru cererile validate.
Cele solicitate prin intampinare de catre intimata urmeaza a nu fi analizate Ceea ce invoca intimata F.G. sunt critici ce ar fi putut fi analizate de catre instanta de recurs daca parata ar fi inteles sa declare recurs criticand sentinta instantei de fond cu privire la aspectele prezentate in intampinare.
Fata de cele retinute mai sus Tribunalul, avand in vedere si dispozitiile art.312 alin1 Cod de procedura civila, urmeaza sa respinga recursul ca nefondat.