Prin decizia civila nr. 96/R din 23.01.2012, pronuntata de Tribunalul Bacau in dosarul nr. 18164/180/2008 a fost respins recursul civil promovat impotriva sentintei civile nr. 814 din data de 02.02.2010 pronuntata de Judecatoria Bacau in dosarul nr. 18164/180/2008 ca nefundat, au fost obligate recurentele sa plateasca intimatului Z.C. 1000 lei cheltuieli de judecata. Cu opinia separata a doamnei judecator P.M.M. in sensul admiterii recursului, modificarii sentintei recurate sub aspectul lotizarii si atribuirea lotului 2 din varianta I din expertiza G. M. recurentei A.I. (teren-contructii).
Pentru a pronunta decizia civila de mai sus instanta a retinut urmatoarele:
„Prin sent.civ.nr. 814/02.02.2011 a Judecatoriei Bacau s-a admis actiunea de partaj succesoral formulata de reclamantul Z.C. in contradictoriu cu paratii Z.T., B.M., M.C., A.I. si B.E.
Totodata, s-a respins, ca neintemeiata, cererea reconventionala formulata de paratii-reclamanti B.M., M.C. si A.I..
S-a constatat deschisa succesiunea de pe urma defunctei Z.M. decedata la data de 08.01.2004, cu ultimul domiciliu in comuna S., jud. Bacau, si ca mostenitori legali cu vocatie la succesiunea ramasa de pe urma defunctei Z.M. sunt reclamantul Z.C., in calitate de sot supravietuitor , si paratii Z.T., B.M., M.C., A.I. si B.E.
De asemenea, s-a constatat ca masa succesorala se compune de 1/2 casa cu 3 camere si hol, construita din chirpici, bucatarie, magazie si 1/2 din suprafata de 1000 mp teren intravilan, toate situate in comuna S., jud. Bacau.
A mai hotarat instanta de fond ca partilor li se cuvin din masa bunurilor de impartit urmatoarele cote: 3/5 pentru reclamantul Z.C. si cate 3/40 pentru fiecare dintre paratii Z.T., B.M., M.C., A.I. si B.E.
S-a dispus sistarea starii de indiviziune si s-au atribuit bunurile astfel :
reclamantului Z.C. in deplina proprietate si pasnica posesie urmatoarele bunuri imobile, in valoare totala de 34947 lei:
- suprafata de 625 mp teren intravilan situat pe raza satului S., com. S., jud. Bacau, conform variantei II, lotul 1 din suplimentul la raportul de expertiza cu schita intocmit de expert judiciar G. M.;
- imobilul casa de locuit compus din trei camere, doua debarale si doua holuri identificat in raportul de expertiza cu schita, lotul 1, varianta a.III-a, intocmit de expert judiciar N.C.;
paratului Z.T. in deplina proprietate si pasnica posesie urmatoarele bunuri imobile, in valoare totala de 15435 lei:
- suprafata de 375 mp teren intravilan situat pe raza satului S., com. S., jud. Bacau, conform variantei II, lotul 2 din suplimentul la raportul de expertiza cu schita intocmit de expert judiciar G. M.;
- anexe gospodaresti si cotet identificat in raportul de expertiza cu schita, lotul 2, varianta a.III-a, intocmit de expert judiciar N.C.;
Pentru egalizarea loturilor, partile au fost obligate la plata de sulte:
Reclamantul Z.C. plateste sulta:
- catre parata B.M. plateste sulta in valoare de 3778,65 lei;
- catre parata M.C. plateste sulta in valoare de 939,15 lei.
Paratul Z.T. plateste sulta:
- catre parata M.C. plateste sulta in valoare de 3679,50 lei.
- catre parata A.I. plateste sulta in valoare de 3778,65 lei;
- catre parata B.E plateste sulta in valoare de 3778,65 lei.
In considerentele sentintei, instanta de fond a retinut ca, in cauza, la data de 10.02.2010, in temeiul dispozitiilor art. 673 indice 6 C. pr. civ., s-a pronuntat o incheiere de admitere in principiu, prin care s-a admis in principiu actiunea de partaj formulata de reclamant, s-a constatat deschisa succesiunea de pe urma defunctei Z.M., decedata la data de 08.01.2004, cu ultimul domiciliu in comuna S., jud. Bacau, s-a constatat ca mostenitori legali cu vocatie la succesiunea ramasa de pe urma defunctei sunt: reclamantul Z.C., in calitate de sot supravietuitor, cu o cota de ¼ din masa succesorala, si paratii Z.T., B.M., M.C., A.I. si B.E, avand cote de cate 3/20 din masa succesorala.
De asemenea, s-au stabilit bunurile care alcatuiesc masa succesorala si cotele succesorale care se cuvin fiecareia dintre parti.
Prin aceeasi incheiere, s-a dispus efectuarea unei expertize in specialitatea constructii si a unei expertize in specialitatea topocadastru.
Totodata, instanta a respins cererea paratelor reclamante B.M., M.C. si A.I. de aducere la masa de partaj a suprafetei de teren din TP 130338/20.09.1995 intrucat titlul de proprietate amintit este eliberat pe numele defunctului P.G., cu mostenitori P.C. si Z.M. Or, prezenta cauza are ca obiect iesirea din indiviziune privitor la masa succesorala ramasa de pe urma defunctei Z.M. si nu s-a facut dovada identitatii intre Z.M si Z.M..
A fost respinsa si cererea paratelor reclamante B.M., M.C. si A.I. de aducere la masa de partaj a unui cazan de tuica de 200 l si a 5 butoaie din lemn – doua de 350 l, unul de 500 l si doua de 400 l, intrucat acestea nu au fost dovedite ca existand in masa succesorala.
Potrivit concluziilor celor doua rapoarte de expertiza, valoarea masei bunurilor de impartit este de 50382 lei, iar valoarea lotului ce se cuvine reclamantului Z.C. este de 30229,2 lei si valoarea loturilor ce se cuvin fiecaruia dintre paratii Z.T., B.M., M.C., A.I. si B.E este de 3778,65 lei.
S-a dispus iesirea partilor din starea de indiviziune.
La atribuirea bunurilor care alcatuiesc masa de partaj, prima instanta s-a raportat la posesia si optiunea partilor, la concluziile raportului de expertiza specialitatea constructii, care a aratat ca imobilul casa nu este comod partajabil, iar reclamantul se afla in posesia lui neavand posibilitatea de a locui in alta parte .In plus, reclamantul a precizat ca cel care il sustine si il ajuta la treburile gospodaresti este paratul Z.T., fiul sau. Mai mult, din depozitia martorului T.N., instanta a retinut ca intre reclamant si parate exista o stare conflictuala, astfel ca acestea nu ar putea convietui in liniste cu reclamantul. Potrivit depozitiei martorei R.M., paratul Z.T. locuieste impreuna cu reclamantul, aspect ce indreptateste instanta de judecata sa ii atribuie acestuia o parte din imobilele constructii, mai exact anexele gospodaresti si cotetul.
De altfel, pozitia procesuala a partilor, atitudinea pe care acestea au avut-o pe parcursul desfasurarii prezentei cauze au format convingerea instantei in sensul ca exista o stare tensionata intre parate si reclamant, stare care s-ar perpetua daca instanta ar da curs cererii paratelor de atribuire catre acestea a unei parti din imobilul constructii.
De asemenea, la impartirea bunurilor succesorale instanta a avut in vedere si faptul ca atribuirea in lotul paratului Z.T. a unei parti din imobile este de natura sa impovareze mai putin pe reclamant cu plata sultelor.
In considerarea prevederilor art. 673indice 9 Cod procedura civila, a hotarat atribuirea in deplina proprietate si posesie a bunurilor respective potrivit variantei a.III-a a raportului de expertiza, intocmit de expert judiciar N.C. si a variantei a II-a a suplimentului la raportul de expertiza specialitatea topocadastru, intocmit de expert judiciar G. M..
In cauza au declarat recurs paratele B.M., M.C., A.I. si B.E., care au criticat sentinta sub urmatoarele aspecte:
In mod gresit nu au fost retinute la partaj 5 butoaie din lemn si un cazan de tuica de 200 l, desi martorii R.M. si N.C. au declarat ca defuncta si sotul acesteia produceau si comercializau vin si tuica, activitate continuata de sotul supravietuitor.
Un alt motiv de recurs se refera la atribuirea bunurilor imobile: desi paratul Z.T. nu a solicitat, i s-au atribuit acestuia anexele gospodaresti, cu toate ca recurentele-parate formulasera o asemenea solicitare in sensul de a li se atribui anexele in indiviziune sau sa fie atribuite paratei- recurente A.I..
Au aratat recurentele ca aceasta s-a ocupat de ingrijirea defunctei in ultimii 3 ani de viata, locuind efectiv cu aceasta, ambii parinti exprimandu-se in sensul ca imobilele sa ramana recurentei, toti ceilalti descendenti fiind de acord. Intre parti nu exista o stare tensionata, considerentele retinute de instanta de fond in acest sens fiind contrare probelor existente.
Au mai sustinut recurentele ca atribuirea anexelor, in indiviziune, catre acestea, ar fi reprezentat o solutie morala si legala.
Analizand recursul, Tribunalul constata urmatoarele:
Solutia instantei de fond in ceea ce priveste neincluderea la masa de partaj a unui cazan de tuica de 200 l si a 5 butoaie din lemn este temeinica.
Intr-adevar, din nicio proba administrata in cauza nu rezulta ca la data deschiderii succesiunii, aceste bunuri existau in patrimoniul succesoral.
Declaratia singurului martor care a aratat ca avea cunostinta de aceste bunuri, N.C., nu poate fi primita de catre instanta, relatarea nefiind concludenta, in conditiile in care martorul a afirmat ca reclamantul ar fi dus aceste bunuri la o vecina, dar nu a putut identifica persoana respectiva.
Or, intrucat recurentele-parate au formulat aceasta solicitare, era sarcina acestora sa dovedeasca existenta bunurilor.
Si in ceea ce priveste lotizarea, sentinta este legala si temeinica.
Conform art. 673^9 din Codul de procedura civila, “La formarea si atribuirea loturilor, instanta va tine seama, dupa caz, si de acordul partilor, marimea cotei-parti ce se cuvine fiecareia ori masa bunurilor de impartit, natura bunurilor, domiciliul si ocupatia partilor, faptul ca unii dintre coproprietari, inainte de a se cere imparteala, au facut constructii, imbunatatiri cu acordul coproprietarilor sau altele asemenea.”
Aceste criterii au caracter exemplificativ, instanta putand sa aprecieze modalitatea de impartire a bunurilor si in raport de alte elemente asemanatoare.
In speta, atunci cand a hotarat sa atribuie anexele gospodaresti catre intimatul Z.T., corect a retinut instanta ca o atare solutie se impune fata de faptul ca acesta locuieste efectiv impreuna cu reclamantul – intimat in imobile si avand in vedere si starea conflictuala existenta intre reclamant si recurentele-parate.
Aceasta situatie de fapt reiese din declaratiile martorilor audiati.
Intrucat imobil-casa a fost atribuit reclamantului, pentru ca acesta sa-si poata exercita corespunzator dreptul de proprietate cu privire la imobil, in mod corect s-a avut in vedere situatia tensionata dintre acesta si recurente.
Avand in vedere ca imobilul pe care l-au solicitat recurentele reprezinta anexe ale casei atribuite reclamantului, instanta apreciaza ca atribuirea acestor constructii conform dorintei recurentelor ar fi reprezentat o solutie necorespunzatoare finalitatii unui partaj, perpetuand o stare tensionata si conflictuala intre parti.
Pe de alta parte, ar fi insemnat sa nu se tina cont nici de faptul ca paratul Z.T. locuieste, efectiv, impreuna cu reclamantul, in aceste imobile si sa i se schimbe situatia locativa din prezent, fara ca acesta sa aiba o alta locuinta.
Fata de considerentele expuse, instanta, cu majoritate, constata ca recursul este nefondat si, in consecinta, il va respinge.
In temeiul art.274 din Codul de procedura civila, le va oblige pe recurente sa plateasca intimatului Z.C. cheltuieli de judecata reprezentand onorar de avocat conform chitantei de la dosar.
Opinie separata
Consider ca solutia corecta este cea de admitere a recursului si de modificare a sentintei recurate in sensul atribuirii lotului nr.2 din varianta I a raportului de expertiza intocmit de domnul expert M. G. recurentei A.I., lot cuprinzand atat constructiile cat si terenul aferent acestora) pentru urmatoarele considerente:
Potrivit art.6735 alin.(2) si 6739 Cpc, instanta investita cu solutionarea unei cereri de iesire din indiviziune va face imparteala in natura, la formarea si atribuirea loturilor, urmand a tine seama, dupa caz, si de acordul partilor, marimea cotei-parti ce se cuvine fiecareia ori masa bunurilor de impartit, natura bunurilor, domiciliul si ocupatia partilor, faptul ca unii dintre coproprietari, inainte de a se cere imparteala, au facut constructii, imbunatatiri cu acordul coproprietarilor sau altele asemenea.
Prin urmare, varianta 1 propusa de expert G. M., varianta in care lotul nr.1 a revenit domnului Z.C. iar lotul nr.2 doamnei I.A. respecta atat principiul partajarii in natura a bunurilor dar si vointa exprimata de majoritatea partilor din cauza, cele patru parate solicitand primei instante atribuirea acestui lot in indiviziune iar in recurs manifestandu-si vointa in sensul atribuirii bunurilor catre A. I. care, potrivit adeverintei nr.10825/14.11.2011 eliberata de Primaria comunei S., nu detine locuinta proprietate personala (f.50), in timp ce domnul T.Z. caruia judecatoria i-a atribuit bunurile in discutie, locuieste impreuna cu tatal sau, reclamantul Z.C., avand, deci, locuinta asigurata.”
Impotriva deciziei civile nr. 96/R din 23.01.2012, pronuntata de Tribunalul Bacau in dosarul nr. 18164/180/2008 a formulat contestatie in anulare contestatorii B.M., A.I., B.E solicitand modificarea sentintei civile recurate in sensul atribuirii lotului nr.2 din varianta 1 din raportulul de expertiza G., recurentei A..
In motivarea contestatiei in anulare se arata ca solutia data in recurs este rezultatul unei greseli materiale in sensul ca membrii completului de judecata au facut o analiza sumara a probelor si a dat o interpretare contradictorie probelor existente la dosarul de fond si in recurs.
Cererea a fost legal timbrata cu 10 lei taxa judiciara de timbru si 0,3 lei timbru judiciar.
Intimatii nu au depus intampinare la dosar in ceea ce priveste admisibilitatea cererii.
In contestatia in anulare nu s-au administrat probe noi.
Analizand actele si lucrarile dosarului raportat la motivele contestatiei in anulare, instanta retine urmatoarele:
Potrivit dispozitiilor art. 318 Cod de procedura civila:
„ Hotararile instantelor de recurs mai pot fi atacate cu contestatie cand dezlegarea data este rezultatul unei greseli materiale sau cand instanta, respingand recursul sau admitandu-l numai in parte, a omis din greseala sa cerceteze vreunul dintre motivele de modificare sau de casare.”
Contestatia in anulare, cale extraordinara de atac de retractare, este deschisa exclusiv pentru situatiile de la art. 317 si art. 318 Cod de procedura civila. Motivele contestatiei in anulare au un caracter limitativ si de stricta interpretare.
Or, ceea ce invoca contestatoarea prin motivele de contestatie nu se incadreaza in dispozitiile art. 318 Cod de procedura civila, ci ceea ce invoca este o eventuala greseala de judecata.
Notiunea de greseala materiala la care face referire art.318 Cod procedura civila nu are in vedere eventuale erori de judecata, de interpretare a faptelor si de apreciere a probelor de catre instanta. Textul mentionat nu deschide pentru parti posibilitatea schimbarii unei decizii irevocabile pentru nemultumiri legate de modalitatea solutionarii pe fond a cauzei, ci constituie o cale de exceptie ,in care, pentru situatii restranse la aspecte formale ale judecatii, se pot indrepta anumite erori legate de procedura care au dus la pronuntarea unei solutii gresite.
Insa in motivarea contestatiei in anulare se invoca eventuale greseli de judecata, transformandu-se in mod nepermis o cale extraordinara de atac intr-una ordinara, neprevazuta de lege.
Fata de cele mai sus aratate si avand in vedere ca in cauza nu sunt intrunite prevederile 318 Cod procedura civila contestatia in anulare va fi respinsa ca inadmisibila.