Procedura civila - principiul disponibilitatii Decizie nr. 294 din data de 01.03.2012
pronunțată de Tribunalul Bacau

Prin cererea inregistrata sub nr. 182/199/27.02.2009 pe rolul Judecatoriei Buhusi reclamantul G.I.V. a chemat in judecata pe paratul P.V. pentru ca prin hotararea judecatoreasca sa fie obligat a-i lasa in deplina proprietate suprafata de 47 m.p. teren pe care-i ocupa in mod abuziv.
Ulterior si-a completat cererea, solicitand ca instanta sa stabileasca linia de hotar dintre cele doua proprietati, capat de cerere pe care l-a timbrat cu 19 lei taxa de timbru.
La termenul din 11.05.2009 paratul a aratat ca inscrisul depus la dosar este o cerere reconventionala prin care solicita ca reclamantul sa demoleze o streasina si o magazie.
Prin sentinta civila nr. 317/04.04.2011 pronuntata de Judecatoria Buhusi, in dosarul 182/199/2009 a fost admisa in parte actiunea principala asa cum a fost completata, a fost respinsa cererea reconventionala formulata de paratul P.V., a fost obligat paratul sa lase reclamantului in deplina proprietate si posesie suprafata de 6,86 m.p. teren situat in Buhusi, cu vecinii conform raportului de expertiza inginer C.P., s-a stabilit linia de hotar dintre cele doua proprietati pe aliniamentul punctelor 7-8, conform suplimentului la raportul de expertiza - inginer C.P. si a fost obligat paratul sa plateasca reclamantului suma de 2188,3 lei cu titlu de cheltuieli de judecata.
Pentru a pronunta sentinta civila de mai sus, instanta de fond a retinut urmatoarele:
Conform sentintei civile 834/18.11.2008 a Judecatoriei Buhusi, reclamantul este proprietarul suprafetei de 537 m.p. teren curti constructii (gasit la masuratori 490 m.p.) situat in Buhusi.
La randul sau paratul este proprietarul unei suprafete de 1536 m.p. teren curti constructii situat in Buhusi, conform contractului de vanzare cumparare autentificat sub nr. 14/04.01.1996 de B.N.P. A.G..
Actiunea in revendicare intemeiata pe dispozitiile art. 480 Cod civil, este acea actiune a proprietarului neposesor, indreptata impotriva posesorului neproprietar, prin care se solicita restituirea unui bun.
Raportul de expertiza ing. B.M. a concluzionat ca desi paratul stapaneste o suprafata mai mare decat cea inscrisa in contractul de vanzare-cumparare 14/1996, respectiv 1708 m.p. fata de 1536 m.p., paratul nu ocupa teren din proprietatea reclamantului, intrucat terenul reclamantului este delimitat de terenul paratului prin gard din lemn cu fundatie de beton iar acest gard este pe acelasi aliniament cu gardul dintre proprietatea paratului si cea a vecinului situat la est de proprietatea paratului.
Pe linia de hotar, nu sunt edificate constructii, iar constructiile edificate de parti respecta distanta legala fata de limita de proprietate.
Reclamantul a solicitat o contraexpertiza.Din concluziile raportului de expertiza ing. C.P., instanta de fond a retinut ca pretentia reclamantului este intemeiata in parte, astfel potrivit acestor concluzii, paratul stapaneste mai mult teren decat 1708 m.p. in loc de 1536 m.p. din actul de vanzare-cumparare cu 172 m.p. mai mult, care datorita gardului vechi cu P. D. nu se poate afirma de unde provine. Fundatia gardului construit de parat in curtea proprie are latimea totala inclusiv gardul de 25, 70 m si nu 25,50 cat este in schita anexa contractului de vanzare cumparare. Rezulta asadar, comparand cele doua latimi, ca paratul ocupa 6,86 m.p. din terenul reclamantului, insa aceasta nu acopera lipsa de 47 m.p. ai acestuia. A mai precizat expertul ca, „copertina” un perete vechi al constructiei reclamantului este langa gardul despartitor si se reazama de acesta.
Instanta a dispus efectuarea unui supliment la raportul de expertiza din care reiese ca linia de hotar este situata la 0,20 m. spre vest (proprietatea paratului) gardul paratului este construit pe terenul sau si a fost refacut de parat din lemn pe fundatie de beton (dar nu sunt urme ale vechiului gard care era din plasa cu stalpi din lemn).
Intrucat expertul nu a precizat pe terenul cui se afla gardul, pe ce aliniament se afla linia de hotar dintre proprietati si daca gardul este construit pe acelasi aliniament, instanta a solicitat expertului sa precizeze aceste aspecte avand in vedere obiectiunile reclamantului.
Expertul a concluzionat ca acest gard este amplasat pe terenul reclamantului, iar paratul detine cu 0,20 m. atat la Est cat si la Vest, conform schitei aliniamentul punctelor 7-8.
Cu privire la cererea reconventionala formulata de parat, instanta retine ca acea „copertina” a reclamantului care se sprijinea de gardul paratului a fost demolata.
In ceea ce priveste cealalta constructie, din relatarile martorului P.C. si concluziile expertizei, rezulta ca reclamantul nu are construita langa gard vreo anexa (magazie).
Impotriva sentintei civile nr. 317/14.04.2011 pronuntata de Judecatoria Buhusi, in dosarul 182/199/2009 a declarat apel, calificat ulterior de instanta, la termenul din data de 22.02.2012, ca fiind recurs, paratul P.V. solicitand admiterea recursului, modificarea in tot a sentintei civile recurata si respingerea actiunii reclamantului pentru lipsa calitatii procesuale pasive, iar pe fond respingerea actiunii.
In motivarea recursului se arata urmatoarele:
- sentinta atacata este nelegala fiind pronuntata impotriva unei parti care nu are calitate procesuala. Actiunea in granituire este o actiune petitorie, reala, imobiliara. Drept urmare, intr-o astfel de actiune calitatea procesuala nu poate apartine decat titularilor dreptului de proprietate asupra imobilelor cu privire la care s-a solicitat a fi stabilita linia de hotar. Ori, din actele de proprietate depuse la dosar rezulta ca recurentul chemat in judecata in calitate de parat, nu este unic proprietar al imobilului, acesta fiind bun comun in devalmasie.
- prima instanta nu prezinta motivele pentru care a inlaturat concluziile primei expertize (ing.B.), retinand concluziile celei de-a doua expertize, concluzii de altfel echivoce,incerte. Solutia instantei de fond a plecat de la premiza gresita ca daca reclamantului ii lipseste o suprafata de teren, iar paratul foloseste o suprafata mai mare decat in actul de proprietate acest excedent reprezinta terenul revendicat. Cu atat mai mult trebuia solutionata aceasta chestiune, cu cat ambele expertize ajung practic la aceeasi concluzie potrivit careia gardul dintre proprietati este pe acelasi aliniament cu gardul dintre parat si vecinul de la est,fiind practic in prelungire pe acelasi aliniament. Ambele expertize retin ca latimea proprietatilor la strada este cea din actele de proprietate (respectiv contractul de vanzare cumparare nr. 14/1996 pentru parat si sentinta civila nr.834/2008 pentru reclamant) . Este stabilit cu certitudine ca pentru reclamant latimea proprietatii la strada este de 14,70 m, astfel cum rezulta din sentinta civila de partaj pronuntata in dos.275/1999/2007 al Judecatoriei Buhusi- schita la raportul de expertiza ing .D., situatie necontestata de acesta la data pronuntarii; desi expertul C. din prezenta cauza gaseste la masuratoare aceasta latime, practic la insistenta instantei, in mod arbitrar si nelegal apreciaza ca deoarece reclamantul revendica la strada 15 m. latime, paratul ocupa din terenul reclamantului 6,86 mp, suprafata care potrivit concluziei aceluiasi expert nu recupereaza intreaga suprafata lipsa a reclamantului.
In drept s-au invocat dispozitiile art. 304 pct.9, art.3041, art. 312 alin.2 Cod de procedura civila.
In sustinerea recursului s-a depus la dosar copie dupa schita-plan de amplasament, din dosarul nr. 275/199/2007 si practica judiciara.
Intimatul-reclamant a depus intampinare prin care arata ca solicita respingerea recursului. In motivarea intampinare se arata ca paratul a dobandit in 1996 conform contractului de vanzare-cumparare 1536 mp, iar in momentul cand intabuleaza( fila 16 ) la data de 1.04.2009 i se gaseste la masuratoare 1550 mp. De la data intabularii 01.04.2009 cand apare cu 1550 mp fata de 1536 cat dobandise in momentul in care se face expertiza - expert B. - anul 2011 si expertiza C. i se gaseste 1708 mp, deci mai mult cu 172 mp decat cumparase. Fata de concluziile raportului de expertiza B., insusi paratul este de acord sa se faca o noua expertiza, precizand prin memoriul depus (fila 52) ca el nu stapaneste mai mult de 2,50 m atat la strada cat si la Nordul proprietatii sale. Prin expertiza C. se mentioneaza in mod expres ca paratul are o latime de 25,70 mp si nu 25,50 cat este prevazut in schita anexa la contractul de vanzare-cumparare. Paratul recurent solicita un supliment la raportul de expertiza C. pentru a se preciza expres daca gardul construit de el este pe terenul lui sau al reclamantului. Instanta in baza rolului activ ii admite suplimentul la raport, iar expertul C. arata in mod categoric ca „intrucat recurentul nu a respectat latimea prevazuta in schita anexa la contractul de vanzare-cumparare avand 25,70 in loc de 25,50 a construit gardul pe terenul reclamantului. in acest fel i-a luat din proprietate 6,86 mp. Mai mult si martorul audiat in fata Judecatoriei Buhusi arata aceiasi situatie.
Analizand actele si lucrarile dosarului, raportat la motivele de recurs invocate, Tribunalul retine urmatoarele:
Principiul disponibilitatii constituie un principiu specific procesului civil, Judecatorul nu poate solutiona un litigiu decat in baza cererii partii interesate si numai in limitele sesizarii. Reclamantul este cel care determina intinderea obiectului judecatii si persoana sau persoanele cu care se confrunta in instanta.
In speta de fata recurentul – parat este si el parte in contractul de vanzare-cumparare autentificat sub nr. 14/04.01.1996 de B.N.P. A.G., iar reclamantul a inteles sa se judece numai cu acest parat.
La instanta de fond, la termenul din data de 15.02.2010 paratul arata ca este de acord cu efectuarea unei contraexpertize si cu obiectiunile formulate de reclamant, iar noua expertiza a raspuns si la solicitarile formulate de parat la termenul din 05.07.2010.
De asemenea, in temeiul dispozitiilor art. 129 alin.5 Cod de procedura civila, instanta atunci cand considera ca nu este lamurita poate pune in discutia partilor efectuarea oricaror probe pe care le considera necesare, inclusiv efectuarea unui supliment la raportul de expertiza.
Conform raportului de expertiza si a suplimentului, efectuat la instanta de fond de catre expert C.P., rezulta ca gardul construit de parat este amplasat pe terenul reclamantului, iar latimea terenului paratului este cu 0,20 m mai mare decat in planul de situatie anexa la contractul de vanzare-cumparare nr. 14/04.01.1996, iar latimea terenului reclamantului este cu 0,3 m mai mica decat schita anexa la certificatul nr. 13/1962 si schita din dosarul nr. 275/199/2007-dosarul in care s-a pronuntat S.C. nr. 834/2008 pronuntata de Judecatoria Buhusi, prin care s-a dispus iesirea din indiviziune si s-a atribuit lot intimatului – reclamant din prezenta cauza. De altfel expertul a avut in vedere si inscrisurile si schitele depuse de parti la dosar. Cele aratate mai sus coroborate si cu schitele depuse in dosar( filele 4,37, 19 dosar fond) duc la concluzia ca recurentul - parat, prin construirea noului gard, a ocupat din terenul intimatului - reclamant suprafata de 6,86 mp.
De asemenea, se poate observa faptul ca prin contractul de vanzare-cumparare autentificat sub nr. 14/04.01.1996 de B.N.P. A.G. recurentul-parat a cumparat suprafata de 1536 mp, in anul 2009 in care s-a intocmit documentatia cadastrala pentru terenul recurentului-parat se masoara suprafata de 1550mp, iar expertul gaseste la masuratori in raportului de expertiza si a suplimentului, efectuat la instanta de fond suprafata de 1708 mp.
Fata de cele retinute mai sus Tribunalul, vazand si dispozitiile art. 312 alin.1 cod de procedura civila urmeaza sa respinga recursul ca nefondat.
In temeiul dispozitiilor art. 274 Cod de procedura civila urmeaza sa oblige recurentul-parat sa plateasca intimatului-reclamant suma de 700 lei cu titlu de cheltuieli de judecata, reprezentand onorariu de avocat conform chitantei nr. 89/2012 depusa la dosar.