Asigurari sociale. Revizuirea pensiilor personalului Curtii de Conturi prin raportare la decizia 297/2012 a Curtii Constitutionale. Sentinta civila nr. 2177 din data de 01.10.2012
pronunțată de Tribunalul Bacau

Prin cererea inregistrata sub nr. 4334/110/2011 la tribunalul Bacau, contestatoarea U.G. a solicitat in contradictoriu cu intimata CASA C.J.P. BACAU, anularea deciziei de revizuire a pensiei nr. 182031/22.07.2011 si mentinerea in plata a pensiei de serviciu acordata legal prin decizia nr. 182031/11.03.2009 cu plata diferentelor de drepturi aferente lunilor in care decizia de revizuire a produs efecte , la acre se va adauga si dobanda legala.
In motivarea actiunii, contestatoarea a aratat ca i s-a acordat pensie de serviciu potrivit Legii 94/1992 modificata, recunoscandu-se astfel statutul personalului de specialitate a Curtii de Conturi, un statut asimilat magistratilor sub aspectul incompatibilitatilor, riscurilor si suprasolicitarii neuropsihice. In ciuda acestui fapt, s-a procedat prin Legea nr. 119/2010 la reclacularea drepturilor de pensie , iar ulterior, in baza OUG 59/2011, s-a procedat la revizuirea pensiei, desi practic legea 19/2000, Legea 94/1992 si Legea 119/2010 nu au fost abrogate, coexistand mai multe legi de reglementare a aceluiasi drept de pensie.
A aratat contestatoarea ca, prin diminuarea pensiei intr-un procent de 65%, ii este incalcat dreptul de proprietate, fiind incalcat astfel art. 1 Protocolul nr. 1.
Totodata, s-a incalcat principiul neretroactivitatii legii, noile legi de stabilire a pensiilor putand fi aplicabile doar pensiilor ce urmeaza a se deschide sub imperiul lor, nu si celor care s-au deschis in temeiul legilor vechi, in acest pronuntandu-se si Curtea Constitutionala.
S-a incalcat si principiul drepturilor castigate consacrat de Curtea de Justitie a Uniunii Europene, contestatoarea fiind indreptatita la plata drepturilor anterioare , cuantumul acestora fiindu-i favorabil.
Prin revizuire s-a incalcat principiul egalitatii in drepturi si si nediscriminarii, raportat la alte categorii de functionari carora li s-au mentinut pensiile de serviciu.
Prin precizarile depuse la dosar (fila 17) contestatoarea a aratat ca dispunerea recalcularii in temeiul principiului contributivitatii reprezinta o ingerinta in exercitiul unui drept legal dobandit, nu corespunde unui interes de ordin general deoarece Legea 119/2010 nu contine nici o motivare in acest sens , si nu corespunde nici criteriului proportionalitatii. Dreptul la pensia de serviciu face parte din Pilonul I al Uniunii Europene si prin recalculare se incalca dispozitiile Tratatului privind functionarea Uniunii Europene, aceste dispozitii comunitare stabilind clar faptul ca dreptul comunitar se aplica prioritar, judecatorul national fiind obligat la aceasta aplicare prioritara atunci cand constata ca exista neconcordante intre legislatia europeana si cea nationala.
In sustinerea actiunii s-au depus inscrisuri.
Intimata a formulat intampinare prin care a solicitat respingerea contestatiei, intrucat, initial, contestatoarei i s-a recalculat pensia in baza Legii 119/2010 si apoi, prin intrarea in vigoare a OUG 59/2011, pensia a fost supusa revizuirii, fiind emisa decizia nr. 182031/22.07.2011, iar cuantumul a fost stabilit in considerarea acestor dispozitii legale pe care C.J.P. e obligata sa le aplice.
Intimata a depus documentatia aferenta deciziei contestate.
Analizand actele si lucrarile dosarului, tribunalul retine:
Contestatoarea si-a desfasurat activitatea in cadrul Directiei de Control organizata la nivelul Curtii de Conturi Bacau, ca auditor public - controlor financiar, fiind pensionata in anul 2009, potrivit deciziei nr. 182031/11.03.2009, cuantumul pensiei fiind stabilit la 5.126 lei , din care 1.664 lei pensie de asigurari sociale.
In urma revizuirii dispuse prin OUG nr. 59/2011 s-a emis decizia nr. 182031/22.07.2011, decizie contestata in cauza, prin care s-a revizuit pensia la un cuantum de 1.766 lei.
Privitor la criticile aduse sub aspectul incalcarii principiului neretroactivitatii legii, tribunalul retine ca acestea u sunt intemeiate deoarece dispozitiile OUG 59/2011 au dispus revizuirea drepturilor de pensie, pentru viitor, ceea ce presupune plata pensiei in cuantumul revizuit, pentru viitor, contestatoarei nefiindu-i stabilita pensia, retroactiv, la cuantumul rezultat in urma revizuirii ceea ce ar presupune restituirea diferentelor de sume primite. Dispozitiile OUG 59/2011, urmeaza a se aplica pentru viitor, astfel cum rezulta din cuprinsul deciziei in care se mentioneaza ca plata drepturilor revizuite se face incepand cu 01.08.2011. Revizuirea cuantumului pensiei nu inseamna o stabilire retroactiva a pensiei, astfel cum sustine contestatoarea.
In ceea ce priveste incalcarea dreptului de proprietate si invocarea art. 1 din Protocolul aditional nr. 1 la Conventia Europeana a Drepturilor omului, tribunalul retine ca, prin cauza Frimu contra Romaniei, CEDO a aratat ca art. 1 Protocolul nr. 1 garanteaza dreptul la prestatii sociale si nu dreptul la un cuantum determinat al pensiei. Contestatoarei i s-a respectat dreptul la pensie raportat la cuantumul rezultat din stabilirea pensiei in functie de contributia achitata la bugetul asigurarilor sociale, contestatoarea pierzand doar diferenta care era suportata de la bugetul asigurarilor sociale de stat si care i s-a acordat pana la momentul recalcularii, respectiv revizuirii, ca o compensatia a inconvenientelor rezultate din statutul pe care l-a avut. S-a aratat ca aceasta compensatie tine de politica statului in domeniul asigurarilor sociale si nu se subsumeaza dreptului constitutional la pensie, nefiind un element constitutiv al acesteia.
Fiind un supliment, marja de apreciere a statului in acordarea lui este mult mai larga si avand in vedere contextul economic si necesitatea reformarii intregului sistem de asigurari sociale prin corectarea unor deficiente nejustificate intre sistemele de pensie, nu se poate retine ca ingerinta are un caracter excesiv, ea avand o justificare legitima.
Avand in vedere ca respectivei contestatoare i s-a acordat in cuantum revizuit o pensie ce corespunde contributiilor achitate la bugetul asigurarilor sociale, avand in vedere ca acest cuantum este peste pensia medie lunara, raportul de proportionalitate nu a fost compromis, chiar daca procentul de reducere este unul semnificativ.
In ceea ce priveste incalcarea drepturilor castigate, tribunalul, asa cum s-a aratat si anterior, constata ca nu se poate retine indreptatirea contestatoarei la plata unui anumit cuantum a pensiei , suplimentul din pensie acordat la momentul stabilirii pensiei speciale peste cuantumul rezultat din plata contributiei , neavand caracterul unui drept de pensie rezultat din plata contributiilor.
Raportat la incalcarea principiului egalitatii, si nediscriminarii, tribunalul retine ca de asemenea nu se poate vorbi de o incalcare a acestui principiu in conditiile in care calculul pensiilor este aplicabil tuturor pensionarilor ce cad sub incidenta legii de revizuire si putem vorbi de o discriminare in conditiile in care persoane aflate in situatii similare si carora li se aplica aceleasi dispozitii legale, ajung sa li se stabileasca drepturi diferite, fara o justificare rezonabila si intemeiata pe lege.
Imprejurarea ca s-au mentinut pensiile de serviciu pentru magistrati, reprezinta un atribut al legiuitorului care a fost si supus controlului de constitutionalitate , iar in ceea ce priveste situatia functionarilor publici parlamentari, raportat la m OUG 59/2011 si art.1 lit. e din Legea 119/2011 si pensiile acestora au fost revizuite.
Legat de coexistenta unor legi cu continut diferit ce reglementeaza sistemul de pensii , tribunalul retine ca aspectul invocat de contestatoare tine de aplicarea legii in timp si nu reprezinta un conflict de legi contradictorii. Legea 19/2000 a fost abrogata expres de art. 196 (a) din Legea 263/2010, iar Legea 94/ 1992 a fost modificata si ea de Legea 263/2010, art. 196 lit.j din Legea 263 abrogand expres art. 49, alin. 4 si art. 51 din Legea 94/1992. Dispozitiile legii 119/2010 se aplica prin raportare la OUG 59/2011 si OUG nr.1/2011, aceste din urma acte normative facand trimitere la dispozitiile legii 119/2010.
Sub aspectul aplicarii obligatorii a Deciziei 297/27.03.2012 a Curtii Constitutionale care s-a pronuntat in sensul neconstitutionalitatii dispozitiilor art. 1 lit. h din Legea 119/2010 si art. 196, lit.j din Legea 263/2010, tribunalul retine ca , prin decizia respectiva s-a constatat neconstitutionalitatea dispozitiilor legale sus-mentionate, in ceea ce-i priveste pe consilierii de conturi. S-a aratat ca membrii Curtii de Conturi, consilierii de conturi au un statut constitutional si legal asimilabil magistratilor si in ceea ce-i priveste dispozitiile Legii 119/2010 (art. 1 lit. h) si legii 263/2010 (art. 196, lit. j) sunt neconstitutionale.
Contestatoarea in cauza a avut functia de auditor public (si nu de consilier de conturi) si situatia recalcularii pensiilor acestor pensionari a fost analizata , sub aspectul constitutionalitatii, prin decizia nr. 871/2010 si decizia 1283/2011 ale Curtii Constitutionale, or exceptia de neconstitutionalitate a fost respinsa raportat la situatia personalului Curtii de Conturi ce a indeplinit functia de auditor public extern.
In chiar cuprinsul deciziei 297/2010 a Curtii Constitutionale, invocate de contestatoare, se arata ca deciziile 871/2010, nr. 873/2010 si decizia 1283/2011 isi mentin valabilitatea.
In consecinta, vazand dispozitiile OUG 59/2011 raportat la art. 1, lit.h din Legea 119/2011, tribunalul va respinge contestatia , ca nefondata.