Legea nr. 272/2004 - aprecierea interesului suprem al copilului Decizie nr. 145 din data de 09.04.2012
pronunțată de Tribunalul Bacau

Prin sentinta civila nr. 4582/26.05.2011 Judecatoria Bacau a respins exceptia lipsei de interes.
A respins actiunea formulata de reclamantul I.C. impotriva paratei B.R.E..
A respins cererile partilor de obligare la plata cheltuielilor de judecata.
Pentru a pronunta aceasta sentinta prima instanta a retinut urmatoarele:
Exceptia lipsei de interes invocata de parata la data de 9 septembrie 2010 a fost unita de instanta cu fondul cauzei.
Instanta retine ca prin interes se intelege folosul material sau moral pe care-l urmareste cel ce porneste actiunea sau savarseste un act procedural. Interesul trebuie sa fie legitim (in legatura cu pretentia formulata), personal si direct (folosul practic trebuie sa-l vizeze pe cel care recurge la forma procedurala), nascut si actual (partea s-ar expune la un prejudiciu daca nu ar recurge in acel moment la actiune).
Exceptia lipsei de interes este o exceptie de fond absoluta si peremptorie, care vizeaza fie inexistenta interesului, fie neindeplinirea cerintelor de mai sus.
Analizand cererea formulata instanta constata faptul ca reclamantul, in grija caruia se afla minorul in prezent, a justificat un folosul moral (respectiv facila adaptare a copilului sau la un nou mediu), interesul fiind nascut, actual, legitim si direct (prin prisma exercitarii drepturilor si indatoririlor parintesti).
In consecinta, avand in vedere cele anterior precizate instanta va respinge exceptia lipsei de interes.
Din relatia de concubinaj a partilor a rezultat minorul I.A., nascut la data de 09.09.2004.
Prin sentinta civila nr. 1031/09.02.2007 pronuntata de Judecatoria Sector 2 Bucuresti in dosarul nr. 1237/300/2007 a fost admisa cererea formulata de B.R.E. (in calitate de reclamanta) in contradictoriu cu I.C. (in calitate de parat) si s-a dispus incredintarea minorului I.A., nascut la data de 09.09.2004 mamei spre crestere si educare pana la solutionarea in mod definitiv a cauzei inregistrate sub numarul 18727/300/2006 avand ca obiect „incredintare minor”. Cererea formulata de I.C. (in calitate de reclamant) in contradictoriu cu B.R.E. (in calitate de parat) pe calea ordonantei presedintiale, prin care a solicitat incredintarea minorului sus amintit, a fost respinsa prin sentinta civila nr. 3552 din 03.05.2007 pronuntata de Judecatoria Sector 2 Bucuresti in dosarul nr. 2567/300/2007.
Intrucat ulterior pronuntarii sentintei civile nr. 1031/09.02.2007 de catre Judecatoria Sector 2 Bucuresti in dosarul nr. 1237/300/2007, respectiv in perioada februarie 2007 - octombrie 2007, reclamantul l-a retinut pe minorul I.A. contrar ordonantei presedintiale sus amintite, Parchetul de pe langa Judecatoria Sector 2 Bucuresti, in dosarul nr. 5335/P/2007 (conexat cu 2828/P/2007), a dispus scoaterea acestuia de sub urmarire penala pentru fapta prev de art 307 al 1 cod pen si aplicare a unei sanctiuni cu caracter administrativ, respectiv amenda in cuantum de 1 000 RON.
Prin decizia civila nr. 1531 din 03.11.2008 pronuntata de Curea de Apel Bucuresti - Sectia a III-a Civila si pentru cauze cu Minori si de Familie in dosarul nr. 18727/300/2006 (246/2008) a fost admis recursul formulat de B.R.E. (in calitate de recurenta - reclamanta - parata ) in contradictoriu cu I.C. (in calitate de intimat - parat - reclamant), a fost modificata decizia recurata, a fost admis apelul, a schimbat in tot sentinta apelata si s-a dispus in mod irevocabil incredintarea minorului I.A. mamei spre crestere si educare. (desi anterior prin sentinta civila nr. 1390 din 22.02.2007 pronuntata de Judecatoria Sector 2 Bucuresti in dosarul nr. 18727/ 300 / 2006 si prin decizia nr. A 1106 din 01.10.2007 a Tribunalului Bucuresti - Sectia a IV-a civila se dispusese incredintarea minorului catre tata spre crestere si educare).
Ulterior pronuntarii de catre Curtea de Apel Bucuresti civile a deciziei sus amintite, parata a incercat - in vederea punerii in executare a acesteia - sa contacteze reclamantul si prin intermediul DGASPC Sector 3 Bucuresti, demersurile sale neavand rezultatul scontat. Sunt in acest sens dovada inscrisurile aflate in dosarul 83/300/2009 al Tribunalului Bucuresti (fl 23 - 29) care atesta faptul ca in perioada ianuarie - iunie 2009, desi a fost contactat telefonic de catre reprezentantii DGASPC Sector 3 Bucuresti, reclamantul nu a dorit sa comunice adresa la care se afla copilul (conform mentiunilor din referatul anexat adresei nr. 44743 din 04.06.2009, fl 27) si nu a prezentat minorul pentru efectuarea unei evaluari psihologice, impunand unilateral conditii imposibil de asigurat de institutia in cauza (conform mentiunilor din adresa nr. 48370 din 17.06.2009, fl 29).
In conditiile in care decizia civila a Curtii de Apel Bucuresti nu a fost pusa in executare de buna voie parata a pornit executarea silita care a facut obiectul dosarului nr. 368/2008 al BEJ R.G..
In cadrul procedurii de executare silita, pentru solutionarea dosarului nr. 2085/301/2009 al Judecatoriei Sector 3 Bucuresti (fl 35), a fost intocmit la data de 11.12.2009 un proces verbal de cercetare la fata locului din al carui continut rezulta ca la acel moment „minorul era atasat de tata, avea foarte multe jucarii in camera sa, ceea ce dovedea si explica relatia speciala de atasament dintre tata si copil si ca asculta de tatal sau, parerea acestuia fiind foarte importanta pentru copil, acesta fiind singurul care poate determina fiul s sa petreaca timpul liber impreuna cu mama sa, sa locuiasca impreuna cu acesta si noua familie, fara ca sa se simta abandonat sau frustrat.”
Prin incheierea de sedinta din 14 ianuarie 2010 pronuntata de Judecatoria Sector 3 Bucuresti in dosarul sus amintit (fl 15) in baza art 242 pct 1 cod proc civ a fost suspendata judecarea contestatiei la executare privind pe I.C. (contestator) si pe B.R.E. si Autoritatile Tutelare Sector 3 Bucuresti si Primaria Bacau ( in calitate de intimati ) in baza acordului scris al partilor, cu mentiunea in dispozitiv ca judecata poate fi reluata oricand la cererea oricarei parti, s-a incuviintat pe perioada suspendarii solutionarii contestatiei, luand act de acordul intimatei, suspendarea executarii silite in dosarul 368/2008 al BEJ R.G., s-a consemnat ca pe perioada suspendarii partile se obliga sa urmeze cu minorul un program de consiliere psihologica (minim doua sedinte saptamanal a cate doua ore fiecare) avand ca scop preluarea minorului de catre mama, a fost desemnat ca psiholog d-a N.E. si a fost instiintata DGASPC cu privire la masura anterior precizata. Acordul scris al partilor pe care s-a intemeiat instanta (fl 36) atesta faptul ca acestea s-au inteles in privinta programului de consiliere psihologica, perioada maxima cu care intimata a fost de acord fiind de trei luni .
Practic, prin incheierea de sedinta anterior mentionata s-a dat partilor posibilitatea partilor fie de a urma programul de consiliere psihologica la care s-au obligat, fie de a relua oricand judecata cauzei suspendate la cerere. Instanta nu a analizat pe fond oportunitatea programului de consiliere psihologica a minorului, ci s-a intemeiat, atunci cand a pronuntat incheierea, pe acordul intimatei B.R. (fl 36 dosar) coroborat cu cel al reclamantului I.C..
La data de 08.10.2010 reclamanta a solicitat repunerea pe rol a cauzei nr. 2085/301/2009 cu motivarea ca nu a avut succes consilierea psihologica, tatal refuzand in continuare sa se supuna masurilor privind incredintarea minorului, apreciind ca singurul remediul in constituie continuarea judecatii. Contestatia la executare a fost respinsa.
Cu adresa nr. 63675 din 08.10.2010 (fl 79 - 81) DGASPC Sector 3 Bucuresti a informat instanta de judecata in legatura cu faptul ca - in urma pronuntarii incheierii de sedinta din data de 14 ianuarie 2010 a Judecatoriei Sector 3 Bucuresti (dosar 2085/301/2009) - sedintele de consiliere au inceput in data de 23.02.2010 printr-o intalnire cu cei doi parinti, fara copil, pentru a se pune la curent cu relatia existenta intre cei implicati, ca ulterior au existat doua intalniri la care au participat ambii parinti si copilul I.A. in cadrul cabinetului psihologic din incinta DGASPC Sector 3 Bucuresti, ca din cauza tensiunilor dintre cei doi parinti - atmosfera dintre acestia fiind de regula tensionata si practica parentala neconsensuala - s-a solicitat ca urmatoarea intalnire sa se desfasoare in absenta copilului, ca in cadrul acestei intalniri le-a fost pus la dispozitie parcursul consilierii - la care nu au facut obiectii, ca s-a stabilit ca urmatoarele intalniri sa aiba loc in afara Cabinetului Psihologic si / sau spatiului de locuit al domnului Ignat (in datele de 23.03.2010 si 25.03.2010) si ca ambii parinti s-au prezentat la intalnirea din 25.03.2010, ocazie cu care minorul a fost preluat in forta de catre mama sa. La data inaintarii adresei s-a mai comunicat instantei ca pe rolul Tribunalului Bucuresti, Sectia a V-a Civila se afla dosarul nr. 34247/3/2010 avand ca obiect ordonanta presedintiala prin care DGASPC Sector 3 Bucuresti a solicitat instantei sa dispuna masura plasamentului in regim de urgenta avand in vedere ca tatal minorului nu a respectat dreptul copilului de a dezvolta si mentine legaturi personale si contacte directe cu mama sa dar si cu familia extinsa din partea mamei dar si datorita modului agresiv in care cei doi parinti au luat copilul unul de la celalalt (in datele de 25.03.2010 si 30.05.2010).
Cu ocazia derularii sedintei de consiliere psihologica din data de 25.03.2010, conform mentiunilor din adresa nr. 63675 din 08.10.2010 a DGASPC Sector 3 Bucuresti (fl 79 - 81) copilul a fost preluat in forta de catre mama sa.
Cu adresa nr. 4146/RG/18.08.2010 DGASPC Bacau a informat instanta ca in data de 26.03.2010 parata a solicitat includerea minorului intr-un program de consiliere in scopul refacerii legaturilor dintre copil si mama si dintre mama si tata, ca la randul sau reclamantul in cursul lunii aprilie 2010 a facut mai multe sesizari prin care a solicitat includerea fiului sau intr-un program de consiliere doar in prezenta sa, ca in urma evaluarii cazului specialistii respectivei institutii au constat ca minorul I.A. se afla intr-o perioada de acomodare in noua familie si ca parintii au fost informati inscris in sensul ca nu este necesara suprasolicitarea acestuia, intrucat institutia de invatamant prescolar unde este inscris dispune de serviciile unui psihopedagog care urmareste evolutia copiilor.
In plus, reprezentantii D.G.A.S.P.C. Bacau, cu adresa nr. 1818/RG/26.04.2010 (ca raspuns la solicitarea paratei nr. 1818/26.03.2010) (fl 132 - 133) i-au comunicat acesteia punctul de vedere al specialistilor conform caruia „reteaua familiala si comunitara au resursele necesare de a oferi copilului modele pentru dezvoltarea unei imagini de sine pozitiva si exprimarea trairilor afective si sentimentelor” si, intrucat „in ultimii ani minorul A. a fost nevoit sa isi vada parintii doar prin intermediul reprezentantilor unor institutii, este importanta evitarea unor suprasolicitari a copilului, care ar putea ingreuna procesul de adaptare al acestuia”.
Pe de alta parte, din continutul anchetei psiho - sociale privind situatia familiei copilului I.A., nr. 7822/14.04.2010 intocmita de Serviciul Public de Asistenta Sociala - Biroul pentru Protectia Copilului Bacau (fl 52 - 53) s-a constatat ca la momentul efectuarii minorul locuia alaturi de mama, sotul mamei si sora sa T. intr-o locuinta amplasata pe str. I.care respecta normele igienico - sanitare, ca familia dispunea de un spatiu de joaca special amenajat pentru copii si gradina, ca minorul urma cursurile unei gradinite si era luat in evidentele medicului de familie - dr. M.R. si ca pe parcursul intrevederii copilul a avut o atitudine deschisa fata de mama si familia acesteia si un comportament corespunzator.
La data de 18.05.2010 reprezentantii Serviciului Public de Asistenta Sociala - Biroul pentru Protectia Copilului Bacau - au efectuat o vizita privind monitorizarea minorului I.A., la domiciliul paratei, in cuprinsul raportului nr. 12483 / 03.06.2010 (fl 51) stipulandu-se ca la momentul respectiv copilul avea un aspect ingrijit, nu prezenta urme ale unui abuz fizic, avea o atitudine mult mai deschisa fata de persoanele adulte si adecvata varstei, concluzionandu-se ca minorul era integrat in familia mamei si beneficia de conditiile si mediul necesar unei dezvoltari normale.
Conform adresei inaintate instantei al solicitarea acesteia de catre Scoala cu Clasele I - VII „M.C.” Bacau (fl 83) incepand cu luna martie 2010 minorul I.A. a beneficiat de consiliere in cadrul scolii, sedintele demarand la cererea mamei care a dorit sa inscrie copilul in clasa I incepand cu anul scolar 2010 - 2011 si pentru facilitarea adaptarii acestuia la noile schimbari.
Conform raportului de evaluare periodica intocmit de catre doamna psihopedagog M.M. la data de 6 mai 2010 (fl 85) minorul a beneficiat de consiliere in cadrul scolii incepand cu data de 26 martie 2010. S-a aratat in continutul acestuia ca „prima sedinta de consiliere a avut loc in prezenta mamei, relatia dintre acestia fiind placuta,armonioasa, copilul manifestand in schimb o rezerva crescuta fata de alti adulti,refuzand sa raspunda la intrebari legate de el si de situatia sa anterioara”, afirmand ca „el trebuie sa se ascunda, ca lucrurile sale trebuie ascunse”, ca in sedintele urmatoare acest comportament a disparut, ca introducand copilul intr-un grup mic de prescolari a observat o deschidere fata de toti copiii si ca in ultimele trei saptamani, in prezenta altor copii, a inceput sa deseneze, aratand drept spatiu in care doreste sa locuiasca ultima casa, cea in care locuia la momentul respectiv , indicand drept adulti pe care ii doreste in preajma pe mama si sotul acesteia. S-a concluzionat in acest raport faptul ca evolutia uimitoare a copilului arata ca se simtea bine in mediul sau.
Conform raportului de evaluare periodica intocmit de catre doamna psihopedagog M.M. la data de 25 mai 2010 (fl 86) starea copilului din punct de vedre psiho-emotional era buna, copilul afirmand ca isi iubeste ambii parinti, fiind in continuare rezervat in legatura cu intrebarile directe despre el si trecutul lui. Recomandarea facuta mamei a fost in sensul amanarii inscrierii copilului in clasa I in anul scolar 2010 - 2011.
La data de 30.05.2010 copilul a fost preluat de catre tata in conditii de forta si fara consimtamantul mamei, din acel moment ramanand in custodia acestuia.
Ulterior acestui moment reclamantul a solicitat DGASPC Sector 3 Bucuresti includerea minorului si a parintilor intr-un program de evaluare si consiliere psihologica (fl 68), intemeindu-si cererea pe dispozitiile incheierii de sedinta din data de din 14 ianuarie 2010 pronuntata de Judecatoria Sector 3 Bucuresti in dosarul 2085/301/2009.
La data de 15.06.2010 a fost incheiat de catre reprezentantii DGASPC Sector 3 Bucuresti un proces verbal (fl 66), in urma unei deplasari determinata de inaintarea unui memoriu de catre reclamant, in cuprinsul caruia s-a mentionat ca minorul a socializat cu reprezentantii institutiei intr-un mod corespunzator.
Prin sentinta civila nr. 1557/09.02.2011 pronuntata de Judecatoria Sector 3 Bucuresti in dosarul nr. 37546/301/2010 a fost admisa cererea formulata de B.R.E. (in calitate de reclamanta) in contradictoriu cu I.C. (in calitate de parat) pe cale de ordonanta presedintiala (fl 169 - 172) si s-a dispus inapoierea minorului I.A. catre reclamanta.
Conform adresei nr. BC/108558 din 27.10.2010 a Sectiei 2 de Politie Bacau (fl 95) impotriva reclamantului I.C. a fost inceputa la data de 06.09.2010 urmarirea penala pentru savarsirea infractiunilor prevazute de art 307 al 1 si 180 al 2 cod pen, pana la momentul inaintarii raspunsului nefiind identificata locatia in care se afla copilul.
Pronuntandu-se asupra cererii reconventionale formulata de parata B.R.E. in cadrul dosarului nr. 34247/3/2010 al Tribunalului Bucuresti - Sectia Civila (in sensul de obligare a DGASPC Bacau si Sector 3 Bucuresti de a elabora un plan de servicii, in baza caruia sa acorde serviciile si prestatiile prevazute de lege, prin consiliere, terapie si mediere) prin sentinta civila nr. 1636 din 08.12.2010 (fl 161 - 165), Tribunalul a apreciat-o ca neintemeiata in considerarea faptului ca in cazul minorului A. „un remediu eficient nu il constituie in mod necesar participarea la sedinte de terapie, ce pot avea numai rol ajutator, cat indeosebi surmontarea disensiunilor dintre parinti si aplanarea starii conflictuale in care au angrenat copilul”. In plus, a fost respinsa solicitarea de instituire a masurii plasamentului in regim de urgenta.
Precizandu-si pozitia la termenul de judecata din 12.05.2011 reclamantul prin aparator a solicitat obligarea paratei la respectarea programului de consiliere psihologica, program stabilit de DGASPC Sector 3 Bucuresti in vederea realizarii unui transfer de la familia tatalui la familia mamei careia i-a fost incredintat.
Reclamantul si-a intemeiat prezentul demers in principal pe continutul incheierii de sedinta din data de 14 ianuarie 2010 pronuntata de Judecatoria Sector 3 Bucuresti in dosarul 2085/301/2009 si pe „Parcursul de consiliere” elaborat de Reprezentantii DGASPC Sector 3 Bucuresti (inregistrat sub nr. 19430 din 18.03.2010), solicitand insa sa fie luate in considerare si continutul fisei de evaluare psihologica intocmita de doamna psiholog C.S. precum si al raportului de evaluare psihologica intocmit de psiholog L.P..
Raspunzand la intrebarea nr. 11 din interogatoriul luat de parata reclamantul si-a justificat demersul pe langa dorinta fiului sau de a nu se intoarce in Bacau si pe convingerea sa ca dansul ii poate oferi conditii mai bune.
Sub aspectul evaluarii intocmite de doamna psiholog C.S. la data de 19.11.2008 (fl 34, 35 dos 82/300/2009) contestata de parata, instanta retine ca psihologul anterior mentionat a fost sanctionat de colegiul Psihologilor din Romania pentru modalitatea efectuarii evaluarii, realizata prin efectuarea unui singur test proiectiv, intr-o singura sedinta fara a se preciza limitele evaluarii facute, aspect rezultat din continutul adresei nr. 108/82 din 29.07.2009 (fl 130).
Conform unei alte evaluari psihologice intocmite la data de 13.07.2009 de catre d-na psiholog L.P. (nedepusa la dosar dar necontestata de parata si analizata de instanta pe baza mentiunilor din sentinta civila nr. 4364 din 19 mai 2011 a Judecatoriei Bacau) principala persoana de atasament pentru copil era reprezentata de tatal acestuia, relatia cu acest parinte fiind una securizanta, insa pe de alta parte, pentru o dezvoltare psihoafectiva normala a minorului se constata faptul ca se impunea si o relatie pozitiva normala cu mama sa, la acel moment fiind remarcate simptome de anxietate in privinta legaturilor cu parata care era nu perceputa ca o sursa de stabilitate si de confort.
Temeiul de drept indicat de reclamant in constituie art 1 al 4 si 5 codul fam in conformitate cu care „in exercitiul drepturilor fata de copii barbatul si femeia au drepturi egale” si „drepturile parintesti se exercita numai in interesul copiilor”, precum si art 2 si art 5 al 2 din Legea 272/2004, ambele vizand interesul superior al copilului.
Pornind de la temeiul de drept invocat de reclamant instanta retine ca legea 272/2004 a instituit un principiu de natura a garanta respectarea drepturilor copilului respectiv cel al interesului superior al copilului, principiu ce este impus inclusiv in legatura cu drepturile si obligatiile ce revin parintilor acestuia, altor reprezentanti legali ai sai, precum si oricaror persoane carora copilul le poate fi dat in plasament (art. 2 din lege).
Protectia interesului superior al copilului reprezinta fundamentul oricarei masuri in legatura cu minorul, insa aplicarea principiului nu trebuie realizata astfel incat sa se anuleze alte drepturi ale acestuia.
Acest principiu trebuie sa prevaleze in toate demersurile si deciziile care privesc pe copii intreprinse de autoritatile publice si de organismele private autorizate, precum si in cauzele solutionate de instantele judecatoresti. Imperativul isi pastreaza viabilitatea in toate ipostazele care vizeaza cresterea, educarea, supravegherea si influentarea viitorului individ matur, urmarindu-se evitarea tuturor circumstantelor care si-ar putea pune amprenta negativa asupra formarii acestuia.
In cauza de fata instanta este chemata sa analizeze daca este sau nu in interesul superior al minorului parcurgerea unui program de consiliere psihologica astfel cum a fost stabilit prin incheierea de sedinta din data de 14 ianuarie 2010 pronuntata de Judecatoria Sector 3 Bucuresti in dosarul 2085/301/2009 urmata de „Parcursul de consiliere” elaborat de Reprezentantii DGASPC Sector 3 Bucuresti (inregistrat sub nr. 19430 din 18.03.2010).
Sub acest aspect instanta retine in primul rand faptul ca prin incheierea de sedinta sus amintita instanta a stabilit pentru parti posibilitatea fie de a urma programul de consiliere psihologica la care s-au obligat, fie de a relua oricand judecata cauzei suspendate la cerere, fara a analiza pe fond oportunitatea instituirii unui program de consiliere psihologica a minorului, intemeindu-se pe acordul intimatei B.R. - limitat in timp, pentru o perioada de maxim 3 luni (fl 36 dosar) - coroborat cu cel al reclamantului I.C..
Conform cererii de repunere pe rol formulata de intimata Brandabur Rodica, confirmata de mentiunile extrasului de pe Portalul Instantelor de Judecata, cauza inregistrata la Judecatoria Sector 3 Bucuresti sub numarul 2085/301/2009 a fost repusa pe rol, solutia pe fondul contestatiei de executare fiind in sensul respingerii ( in data de 10.05.2011 ).
Practic intimata din cauza respectiva - parata in prezenta - si-a exercitat dreptul acordat de instanta de cere reluarea judecatii - cu motivarea ineficientei sedintelor de consiliere psihologica si refuzului tatalui de a se supune masurilor privind incredintarea minorului - astfel incat in urma repunerii pe rol a fost solutionat fondul cauzei.
In consecinta, nu poate fi primita solicitarea reclamantului de obligare a paratei la respectarea unui program de consiliere psihologica incuviintat de o instanta prin incheiere, doar pe baza acordului partilor si cu posibilitatea alternativa de a cere reluarea judecatii, in conditiile solutionarii pe fond a cauzei.
Instanta are insa posibilitatea de a aprecia daca un program de consiliere psihologica similar celui stabilit de parti la momentul respectiv corespunde interesului superior actual al minorului.
In acest scop, analizand modalitatea in care s-au desfasurat in mod efectiv sedintele de consiliere psihologica consimtite de parti instanta remarca lipsa de eficienta a acestora in conditiile in care - dupa cum a subliniat chiar DGASPC Sector 3 Bucuresti in adresa nr. 63675 din 08.10.2010 (fl 79 - 81) - atmosfera dintre parinti era de regula tensionata si practica parentala neconsensuala, iar conduita ulterioara a acestora de preluare a minorului in mod agresiv precum si a tatalui de nerespectare a dreptului copilului de a dezvolta si mentine legaturi personale si contacte directe cu mama sa dar si cu familia extinsa din partea acesteia a determinat reprezentantii acestei institutii sa solicite Tribunalului Bucuresti instituirea masurii plasamentului in regim de urgenta.
Pe de alta parte, deosebita importanta prezinta si analiza perioadei de sedere a copilului alaturi de parata (25.03.2010 - 30.05.2010) intrucat releva natura relatiei mama copil si posibilitatile efective ale minorului de integrare in noul mediu.
Pe baza inscrisurilor depuse la dosar instanta retine ca incepand cu 26.03.2011 minorul s-a aflat sub monitorizarea DGASPC Bacau si SPAS Bacau.
Cu prilejul intocmirii anchetei psiho-sociale privind situatia familiei copilului I.A. (nr. 7822/14.04.2010 intocmita de Serviciul Public de Asistenta Sociala - Biroul pentru Protectia Copilului Bacau - fl 52 - 53) s-a constatat ca pe parcursul intrevederii copilul a avut o atitudine deschisa fata de mama si familia acesteia si un comportament corespunzator, in acelasi sens fiind si mentiunile din cuprinsul raportului nr. 12483 / 03.06.2010 (fl 51) intocmit de aceeasi institutie in data de 18.05.2010, cu prilejul unei vizite de monitorizare, retinandu-se ca minorul „avea o atitudine mult mai deschisa fata de persoanele adulte si adecvata varstei” concluzionandu-se ca acesta „era integrat in familia mamei si beneficia de conditiile si mediul necesar unei dezvoltari normale”.
De altfel si reprezentantii DGASPC Bacau, cu adresa nr. 1818/RG/26.04.2010 (ca raspuns la solicitarea paratei nr. 1818/26.03.2010) (fl 132 - 133) i-au comunicat acesteia punctul de vedere al specialistilor conform caruia „reteaua familiala si comunitara au resursele necesare de a oferi copilului modele pentru dezvoltarea unei imagini de sine pozitiva si exprimarea trairilor afective si sentimentelor” si, intrucat „ in ultimii ani minorul A. a fost nevoit sa isi vada parintii doar prin intermediul reprezentantilor unor institutii, ..este importanta evitarea unor suprasolicitari a copilului, care ar putea ingreuna procesul de adaptare al acestuia”.
Instanta urmeaza a analiza si a da eficienta - in masura coroborarii cu restul probatoriului administrat - si rapoartele de evaluare periodica intocmite de doamna psihopedagog M.M.. Este adevarat ca reclamantul contesta actele anterior mentionate, ca a formulat o plangere penala impotriva doamnei consilier si ca a depus in sprijinul punctului sau de vedere extrase din acte normative, insa, nefiind investita cu solutionarea unei cereri prin care sa se stabileasca valabilitatea rapoartelor de evaluare periodica si in conditiile inexistentei undei decizii provenind de la institutii competente care sa infirme actele sus amintite, instanta va analiza puterea doveditoare a acestora ca si inscrisuri.
Practic, cele doua rapoarte de evaluare periodica, din 6 mai 2010 (fl 85) si din 25 mai 2010 (fl 86) vin sa confirme cele retinute de DGASPC Bacau si de SPAS Bacau, evidentiind inca de la inceput o relatie placuta, armonioasa a mamei cu fiul sau, insa initial rezervata fata de alti adulti, comportament care a disparut ulterior, copilul evoluand, semnificatie a faptului ca se simtea bine in mediul sau. Cel de-al doilea raport de evaluare periodica, din 25 mai 2010 a retinut o buna stare psiho - emotionala a copilului, rezerve ramanand in continuare legat de intrebarile despre el si trecutul lui.
Dupa preluarea copilului de catre tata, conform procesului verbal incheiat la data de 15.06.2010 de catre reprezentantii DGASPC Sector 3 Bucuresti (fl 66), minorul a socializat cu reprezentantii institutiei intr-un mod corespunzator.
Pe de alta parte, raportul de evaluare psihologica intocmit de doamna psiholog C.S. la data de 19.11.2008 pe langa faptul ca a fost sanctionat de catre Colegiul Psihologilor din Romania vizeaza o evaluare de la nivelul anului 2008, infirmata de evenimentele ce s-au succedat.
Consilierea psihologica este o forma de interventie psihologica care se adreseaza persoanelor sanatoase aflate in situatie de impas cu privire la rezolvarea unor situatii de criza sociale, profesionale sau familiale, in scopul gestionarii acesteia si solutionarii problemei cu care se confrunta. In speta, prin consiliere se urmareste realizarea unui transfer de la familia tatalui la familia mamei, respectiv adaptarea copilului la noul mediu.
Probatoriul administrat in cauza nu justifica interventia psihologica anterior amintita in scopul realizarii transferului de la tata la mama, acesta cu atat mai mult cu cat s-a demonstrat deja faptul ca minorul s-a acomodat in locuinta paratei in perioada in care s-a aflat in grija acesteia, fara a-i fi prejudiciata sanatatea si dezvoltarea si ca realiza progrese.
In schimb, se remarca dificultati in privinta consensului dintre parinti sub aspectul modalitatii de punere in executare a deciziei civile nr. 1531 din 03.11.2008 pronuntata de Curea de Apel Bucuresti - Sectia a III-a Civila si pentru cauze cu Minori si de Familie in dosarul nr. 18727/300/2006 (246/ 2008), acestea trebuind a fi depasite tocmai in ideea de respectare a principiului interesului superior al minorului.
Este necesar ca partile sa inteleaga ca demersurile lor unitare reprezinta principalul sprijin pe care il pot acorda fiului lor in scopul unei facile adaptari la orice schimbare din viata acestuia. A suprasolicita copilul , supunandu-l unor sedinte de consiliere destinate in fapt sa rezolve problemele parintilor, este in dezacord tocmai cu interesul superior al acestuia.
Ambele parti trebuie sa respecte autoritatea de lucru judecat a deciziei civile nr. 1531 din 03.11.2008 pronuntata de Curea de Apel Bucuresti - Sectia a III-a Civila dincolo de propriile convingeri, sa adopte conduite de natura a mentine stabilitatea afectiva si emotionala a minorului si sa mentina sau sa permita mentinerea unor legaturi personale firesti cu acesta, pentru a nu dezechilibra emotional copilul.
In considerarea celor anterior expuse, intrucat interesul superior al minorului nu reclama participarea acestuia la sedinte de consiliere psihologica in scopul readaptarii la mediul de viata oferit de mama, instanta va respinge actiunea reclamantului, inclusiv in privinta obligarii paratei la plata cheltuielilor de judecata
In baza art. 274 cod proc. civ. va respinge si cererea paratei de obligare a reclamantului la cheltuielilor de judecata, nefacandu-se dovada acestora.
Impotriva sentintei a declarat apel reclamantul I.C. pentru urmatoarele considerente:
- instanta a apreciat in mod gresit ca minorul nu are nevoie de consiliere psihologica ci ca parintii trebuie sa faca eforturi pentru a-si schimba pozitiile de ostilitate pe care le au unul fata de celalalt, fara a avea in vedere ca in situatia concreta a minorului I.A. ceea ce trebuie sa primeze este situatia de atasament categoric fata de tata.
- nu s-au avut in vedere concluziile raportului de evaluare psihologica din anul 2009 din care rezulta ca atitudinea baiatului fata de mama este de respingere, manifestata constient si inconstient, cu prezenta conflictelor psihoafective profunde legate de imaginea materna, recomandarea psihologului fiind aceea de consiliere psihologica a copilului impreuna cu parintii in prima etapa, pentru a se ameliora anxietatea copilului data cel putin de absenta unei relatii constante cu mama pentru o perioada lunga de timp.
- instanta a dat eficienta raportului intocmit de un psihopedagog, care nu are competentele instituite de lege, aratand ca nu exista nici o hotarare care sa constate nulitatea acestui raport dar nu face aceeasi apreciere si in legatura cu rapoartele intocmite de psihologi autorizati.
- programul de consiliere a minorului de catre institutiile abilitate din Bacau, doar in prezenta mamei, nu poate avea un rezultat benefic deoarece aceasta consiliere trebuie facuta in prezenta si cu acordul celuilalt parinte.
- parata este responsabila de esecul programului de consiliere stabilit de DGASPC Sector 3 Bucuresti, avand in vedere ca desi a luat minorul cu forta de la reclamant nu si-a manifestat dorinta de a realiza un program de consiliere cu minorul, aratand ca atunci cand a acceptat programul de consiliere nu a vrut decat sa-si vada copilul.
- in conditiile in care parata si-a manifestat intentia de a realiza transferul minorului dintr-o familie in alta pe calea executarii silite, pentru ca acesta sa nu fie afectat se impune consilierea psihologica.
Intimata-parata a depus la dosar adresele inaintate prin avocat catre Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului si Scoala cu clasele I-VIII „A.B.” Bacau si raspunsurile comunicate de aceste institutii.
Analizand actele si lucrarile dosarului retine urmatoarele:
Solutia de respingere a actiunii reclamantului se intemeiaza pe o corecta apreciere a interesului superior al copilului, raportat la situatia concreta a acestuia, configurata de atasamentul fata de tata, de starea de divergenta evidenta in care se afla parintii in legatura cu procedura de punere in executare a deciziei civile nr. 1531/03.11.2008 a Curtii de Apel Bucuresti, prin care minorul I.A. a fost incredintat spre crestere si educare mamei dar si de faptul ca, astfel cum rezulta din probe, in perioada in care s-a aflat in grija mamei minorul s-a acomodat la noile conditii si a evoluat, realizand progrese in cristalizarea legaturii firesti care trebuie sa se dezvolte intre mama si copil.
Cererea de chemare in judecata este intemeiata pe dispozitiile Legii nr. 272/2004, act normativ care este bazat pe principiul responsabilizarii parintilor cu privire la exercitarea drepturilor si indeplinirea obligatiilor parintesti. Din considerentele sentintei apelate rezulta ca argumentele formulate de parti au fost analizate prin prisma echilibrului care trebuie sa existe intre interesul superior al copilului si primordialitatea responsabilitatii parintilor cu privire la respectarea si garantarea drepturilor copilului, fiind justa concluzia primei instante in sensul ca sedintele de consiliere sunt in dezacord cu interesul superior al copilului, fiind destinate in fapt sa rezolve problemele parintilor sub aspectul modalitatii de punere in executare a deciziei civile nr. 1531/03.11.2008 a Curtii de Apel Bucuresti.
In aceste sens urmeaza a avea in vedere ca apelantul-reclamant invoca responsabilitatea intimatei-parate in legatura cu esecul consilierii dar nu face nici o referire la propria culpa, astfel cum rezulta din adresa nr. 63675/08.10.2010 inaintata la dosar de DGASPC Sector 3 Bucuresti, in cuprinsul careia se arata ca: din cauza tensiunilor existente intre parinti, atmosfera dintre acestia fiind de regula tensionata si practica parentala neconsensuala, s-a solicitat ca urmatoarea intalnire sa se desfasoare in absenta copilului; s-a formulat actiune in instanta pentru ca pe cale de ordonanta presedintiala sa se dispuna plasamentul in regim de urgenta al minorului I.A. deoarece tatal minorului nu a respectat dreptul acestuia de a dezvolta si mentine legaturi personale cu mama sa si familia extinsa din partea mamei dar si din cauza modului agresiv in care cei doi parinti au preluat copilul unul de la celalalt.
Criticile formulate de apelantul-reclamant nu sunt intemeiate nici in ceea ce priveste aprecierea rapoartelor de evaluare.
Din raportul efectuat de psiholog L.P., ca urmare a solicitarii nr. 52874/03.07.2009 a Judecatoriei Sectorului 3 Bucuresti, rezulta intr-adevar ca principala figura de atasament pentru copil este reprezentata de tatal acestuia, ca s-au remarcat simptome de anxietate in privinta legaturilor cu mama, astfel cum a sustinut apelantul reclamant dar si faptul ca pentru dezvoltarea psihoafectiva normala se impune o relatie pozitiva normala cu mama iar prima instanta a luat in consideratie aceasta evaluare cu privire la toate concluziile, nu numai sub aspectul celor precizate de catre apelantul reclamant.
Raportul de evaluare intocmit de psiholog C.S. a fost inlaturat si pentru considerente care nu pot constitui termen de comparatie pentru aprecierea rapoartelor de evaluare intocmite de psihopedagogul M.M., referitoare la faptul ca vizeaza o evaluare efectuata la nivelul anului 2008, infirmata de evenimentele care s-au succedat si care nu au facut obiectul criticilor formulate de apelantul-reclamant.
In ceea ce priveste evaluarea efectuata de consilierul psihopedagogic M.M., aceasta a fost contestata de catre reclamant insa din actele dosarului nu rezulta ca evaluarile intocmite de psihopedagog in intervalul de timp in care minorul s-a aflat in grija paratei ar fi fost infirmate de institutii competente in acest sens. Pe de alta parte cele doua rapoarte intocmite de consilierul psihopedagogic, din care rezulta ca minorul este stabil din punct de vedere psiho-emotional iar evolutia acestuia arata ca se simte bine in noul mediu, familia mamei oferindu-i acestuia stabilitatea de care are nevoie se coroboreaza cu actele emise in acelasi interval de timp de SPAS Bacau si de DGASPC Bacau, in cuprinsul carora este evidentiat faptul ca minorul este integrat in familia mamei si beneficiaza de conditiile si mediul necesare unei dezvoltari normale.
Apelantul-reclamant a pretins ca programul de consiliere a minorului de catre institutiile abilitate din Bacau, doar in prezenta mamei, este lipsit de eficienta dar nu a administrat dovezi care sa infirme concluziile formulate de specialistii din cadrul SPAS Bacau si DGASPC Bacau in sensul ca minorul are o evolutie buna in noul mediu socio-familial , care are resursele necesare pentru a oferi acestuia modele pentru a putea dezvolta o imagine de sine pozitiva si a-si exprima trairile afective.
Contrar sustinerilor apelantului reclamant, care in motivarea cererii de apel a aratat ca intimata-parata nu si-a manifestat dorinta de a realiza un program de consiliere cu minorul in vederea evitarii circumstantelor care ar putea influenta negativ adaptarea acestuia la noul mediu ca urmare a transferului din familia tatalui in familia mamei, din actele depuse la dosar in apel (adresa nr. 14/16.01.2012 emisa de Scoala cu clasele I-VIII „A.B.” Bacau) rezulta ca intimata-parata a facut demersuri in acest sens si a solicitat consilierea psihopedagogica a copilului din data de 10.10.2011, ca in prezent consilierea este in desfasurare, urmand ca raportul sa fie intocmit la sfarsitul anului scolar 2011-2012.
Fata de cele ce preced, vazand si dispozitiile art. 296 Cod procedura civila, va mentine hotararea primei instante, urmand a respinge apelul ca nefondat.