DREPT CIVIL.
CONTRACT DE VANZARE INCHEIAT CU ELUDAREA PREVEDERILOR LEGII NR. 112/1995.
INSTRAINAREA ULTERIOARA A IMOBILULUI CU NESOCOTIREA INTERDICTIEI IMPUSE DE ART. 48 ALIN. 1 INDICE 1 DIN LEGEA NR. 10/2001 MODIFICATA SI COMPLETATA PRIN LEGEA NR. 247/2005.
Actul de vanzare cumparare atacat s-a intemeiat pe o declaratie ce nu corespunde realitatii, el avand o cauza ilicita, iar potrivit dispozitiilor art. 966 din Codul civil obligatia ilicita nu poate crea nici un efect.
Lovit de nulitate absoluta este si actul translativ de proprietate incheiat ulterior de cumparator cu o terta persoana, fiind incalcata interdictia instituita de art. 48 alin. 1 indice 1 din Legea nr. 10/2001, modificata si completata prin Legea nr. 247/2005, astfel s-a procedat la instrainarea unui imobil fara a se fi finalizat demersul initiat de fostul proprietar in scopul restituirii in natura a acestuia, iar prin textul de lege citat mai sus se interzice instrainarea in orice mod a imobilelor vandute in baza Legii nr. 112/1995 pana la solutionarea actiunilor formulate de fostii proprietari si mostenitorii lor.
DECIZIA CIVILA NR. 178/28.01.2010-R
(dosar nr. 883/35/2009)
Prin sentinta civila nr. 23/2007, pronuntata de Judecatoria Beius, s-a admis actiunea formulata de reclamantul F A, impotriva paratilor SC E SA B, Primaria municipiului B, Comisia de aplicare a L 10/2001, reprezentata prin Primarul Mun. B, D B si D A V si in consecinta, s-a dispus anularea contractului de vanzare-cumparare nr. 1/14.01.1998 incheiat intre SC E SA B si D A V, a incheierii de intabulare nr. 457/25.01.2006 si a inscriptiei de sub B14 din CF 1126 B, cu restabilirea situatiei anterioare de CF privind apartamentul nr. 1 din imobilul nr. top 2112, anularea contractului de intretinere autentificat cu nr. 400/2006 din 8.02.2006 de BNP M A din S, a incheierii de intabulare nr. 797/09.02.2006, a inscriptiilor de sub B16 si C16 din CF 1126 B cu privire la apartamentul nr. 1, cu restabilirea situatiei anterioare de CF, intabularea in CF 1126 B al dreptului de proprietate al reclamantului asupra imobilelor restituite in baza Dispozitiei nr. 49/23.03.2006 a Primariei municipiului B, s-a respins exceptia prescriptiei dreptului la actiune invocata de paratul D B, exceptiile lipsei calitatii procesuale pasive a Primariei municipiului B si a Comisiei de Aplicare a Legii nr. 10/2001, exceptia insuficientei timbrari a actiunii si a prescriptiei dreptului la actiune invocate de paratele Primaria municipiului B si Comisia de Aplicare a Legii nr. 10/2001, iar paratii au fot obligati sa plateasca reclamantului suma de 584,30 RON cheltuieli de judecata.
Pentru a pronunta aceasta hotarare, instanta de fond a constatat urmatoarea stare de fapt:
Imobilul nr. top 2112 reprezentand in natura teren si casa cu 2 apartamente a constituit proprietatea lui F I si R B, dreptul lor fiind inscris sub B1-2, in CF 1126 Beius.
Cota de proprietate a lui F I, a trecut in proprietatea lui F E, cu titlu de mostenire, iar cealalta parte din imobil apartinand titularei F B, nascuta R a fost dobandita, in baza contractului de vanzare-cumparare autentificat cu nr. 327/1965 de Notariatul de Stat B, de D Z C si parata D A V, dreptul lor fiind intabulat sub B7-8 in CF.
La data de 13 nov. 1968 Statul Roman si-a intabulat dreptul de proprietate in CF sub B9 asupra portiunii de proprietate a lui F E cu titlu de "bun abandonat si fara stapan".
Ulterior, la 9 ianuarie 1997, in baza sentintei civile nr. 210/1973 a Judecatoriei B s-a notat in CF existenta a 2 apartamente nr.1 si nr. 2, care compun imobilul respectiv, apartamentul nr. 1 constituind proprietatea Statului Roman, iar apartamentul nr.2 proprietatea numitei D Z C si paratei D A V.
Apartamentul nr. 1 din acest imobil a facut obiectul contractului de vanzare-cumparare nr. 1/1998, in baza caruia paratul SC E SA B l-a vandut paratei D A V, aceasta insa nu si-a intabulat dreptul de proprietate in CF decat la data de 25.01.2006.
Prin contractul de intretinere autentificat sub nr. 400/2006 de BNP M A S parata D A V a instrainat acest apartament paratului D B, dreptul acestuia s-a intabulat prin incheierea de intabularea nr. 797/09.02.2006, sub B16 in CF 1126 Beius.
La data de 25.10.2001, dupa intrarea in vigoare a L 10/2001, reclamantul a notificat Primaria Beius, solicitand despagubiri pentru cota de 1/2 parte din imobilul nr. top 2112 din Cf 1126 B, aflat in proprietate Statului Roman, fara sa primeasca un raspuns la notificarea sa.
La data de 20.09.2005, dupa adoptarea Legii nr. 247/2005, reclamantul a notificat din nou Primaria municipiului B solicitand restituirea in natura a aceleiasi cote din imobil aflata si la aceasta data in proprietatea Statului Roman, intrucat desi cumparata in anul 1998 de parata D A V, acesta nu si-a inscris dreptul de proprietate in CF decat la data de 25.01.2006.
Prin dispozitia nr. 49/23.03.2006 (fila 8) Primaria municipiului B a propus restituirea in natura a imobilului solicitat de reclamant in calitate de mostenitor al fostului proprietar CF cu motivarea expresa ca spatiul este liber si poate fi restituit in natura.
In baza acestei dispozitii reclamantul a solicitat inscrierea dreptului sau de proprietate in CF, dar acest drept a fost inscris numai cu privire la terenul aferent cotei de 1/2 parte din imobil nu si cu privire la constructii asupra carora intre timp parata D A V si-a inscris dreptul de proprietate in CF.
Dobandirea de catre parata a dreptului de proprietate asupra acestui apartament contravine spiritului si literei Legii nr. 112/1995 care in art. 9 reglementeaza in favoarea chiriasilor titulari de contract de inchiriere posibilitatea cumpararii apartamentelor ce nu s-au restituit in natura fostilor proprietari sau mostenitorilor acestora.
La data adoptarii Legii nr. 112/1995, parata nu era titulara unui contract de inchiriere, ea nu a putut face dovada existentei vreunui astfel de contract decat cel incheiat la 13.XI.1996, care poarta mentiunea ca ar fi reinnoirea unui contract anterior, insa nici parata si nici paratul SC E SA B nu au putut proba existenta unui contract anterior.
Instanta de fond a retinut ca parata impreuna cu sora sa D Z C, erau deja proprietare a apartamentului nr. 2 din acelasi imobil, iar legea nr. 112/1995 a reglementat posibilitatea cumpararii apartamentelor doar de catre chiriasii acestora care nu avea in proprietate alta locuinta.
Prin urmare, a apreciat ca contractul de vanzare-cumparare nr. 1/1998, incheiat in baza unei declaratii ce nu corespunde adevarului, cu nesocotirea dispozitiilor legii, este lovit de nulitate si nu poate sa produca efecte, tot astfel cum nu pot produce efecte nici inscrierile de carte funciara operate in baza acestuia.
Instanta de fond a mai retinut ca parata a nesocotit dispozitiile Legii nr. 112/1995, nu numai prin faptul ca a cumparat apartamentul in conditiile aratate, dar si prin faptul ca a instrainat acest apartament prin contractul de intretinere autentificat sub nr. 400/2006, din 08.02.2006, incalcand interdictia expresa din art. 9, al.8 din Legea nr. 112/1995, conform caruia apartamentele dobandite in conditiile legii nu pot fi instrainate 10 ani de la data cumpararii, astfel ca si acest contract este sanctionat cu nulitatea.
S-a considerat ca cele 2 contracte incheiate de parata cu privire la acest apartament sunt lipsite de efecte si pentru faptul ca reclamantul a initiat prin notificari si a obtinut prin dispozitia nr. 49/23.03.2006 restituirea apartamentului, avand in vedere situatia de CF din anul 2001 (fila70-71), cand apartamentul se afla in proprietatea Statului Roman, situatie de CF pe care a avut-o in vedere si Primaria municipiului B si in baza careia a facut mentiunea din dispozitia respectiva ca "spatiul este liber si poate fi restituit in natura".
Reclamantului, a apreciat instanta de fond, nu-i pot fi opuse cele 2 contracte, intrucat parata nu si-a inscris dreptul de proprietate in CF atunci cand acesta a inceput demersurile in vederea restituirii apartamentului, fiind terta persoana fata de contracte, iar potrivit art. 27 din L 7/1996, inscrierile in CF devin opozabile fata de terti de la data inregistrarii cererii, data cand se naste dreptul sau la actiune in instanta in vederea anularii acelor acte ce sunt sanctionate cu nulitatea relativa, potrivit art. 1, 3 si 7 din Decret nr. 167/1958.
Cu referire la exceptia prescriptiei dreptului la actiune al reclamantului invocata de paratul D B, cat si de paratii Primaria B si Comisia pt. aplicarea L10/2001, instanta a retinut ca reclamantul a formulat in termen legal actiunea, termenul de prescriptie de 3 ani curgand de la data inregistrarii cererii sale la CF.
Privitor la exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a Primariei municipiului B si a Comisiei de Aplicare a L nr. 10/2001, invocata de acestea in intampinare, instanta a constatat ca nu a fost dovedita, Primaria B avand calitate procesuala prin chiar inscrisurile de la dosar, ce au fost opuse reclamantului de paratii D B si D A V, respectiv adresa nr. 2715/14.XI.1996, (fila 74) prin care comunica paratei ca imobilul in cauza nu a fost revendicat de fostul proprietar sau urmasii acestuia, apoi dispozitia nr.49/23.03.2006 de restituire a imobilului catre reclamant, cat si inscrisurile in baza carora a purtat corespondenta cu reclamantul anterior emiterii dispozitiei (fila 21).
S-a retinut ca actiunea reclamantului este timbrata corespunzator, exceptia insuficientei timbrari invocata de Primaria B si Comisia pt. aplicarea L10/2001, nefiind intemeiata.
Impotriva acestei hotarari au declarat apel Primaria Mun. B, reprezentata prin Primar si Comisia de aplicare a Legii 10/2001, solicitand admiterea apelului, modificarea in parte a sentintei atacate in sensul respingerii actiunii fata de Primaria municipiului B si Comisia Locala de Aplicare a Legii 10/2001 B, cu cheltuieli de judecata.
Impotriva acestei sentinte au declarat apel si apelantii D B si D A V, solicitand admiterea apelului,modificarea sentintei in sensul respingerii actiunii reclamantului, cu cheltuieli de judecata.
Prin decizia civila nr. 81/A din data de 13.03.2009, pronuntata in dosar nr. 1686./187/2006, Tribunalul Bihor a admis ca fondate apelurile civile formulate de apelantii Primaria B, Comisia Locala de Aplicare a L.10/2001 B, D B si D A V, ambii dom. B, str. A. S, nr.3, jud. B, in contradictoriu cu intimatii F A, cu domiciliul ales in B, str. A, nr.2, jud. B si SC E SA B, cu sediul in B, str. H, nr.9, jud. B, impotriva sentintei civile nr.23 din 10 ian.2007, pronuntata de Judecatoria B, pe care o schimba in parte, dupa cum urmeaza:
A admis exceptia lipsei calitatii procesuale pasive invocata de paratele Primaria B si Comisia Locala de Aplicare a Legii nr.10/2001 si in consecinta respinge actiunea formulata de reclamantul F A, in contradictoriu cu paratele Primaria B si Comisia Locala de Aplicare a Legii nr.10/2001, ca fiind indreptata impotriva unor persoane fara calitate procesuala pasiva.
A respins actiunea formulata de reclamantul F A, in contradictoriu cu paratii D B, D A V si SC E SA B.
A mentinut solutia de respingere a exceptiei de prescriere a dreptului la actiune si a insuficientei timbrari actiunii.
A obligat intimatul F A sa achite recurentei Primaria Mun. B suma de 48 lei cu titlu cheltuieli de judecata in apel.
Pentru a pronunta aceasta hotarare, instanta de apel a avut in vedere urmatoarele considerente:
Solutia de respingere a exceptiilor lipsei calitatii procesuale pasive a paratelor Primaria Mun. B si Comisia de aplicare a Legii 10/2001 este gresita.
Calitate procesuala pasiva presupune existenta unei identitati intre parat si cel obligat in acelasi raport juridic. Cum litigiul are ca obiect anularea contractului de vanzare cumparare nr. 1/14.01.1998 incheiat intre SC E SA B in calitate de vanzator si D A V in calitate de cumparator, rezulta ca doar aceste parti, semnatare ale contractului pot avea calitatea de parati. Imprejurarea ca Primaria Municipiului B a emis o anumita adeverinta, prin care indica starea de fapt a apartamentului si a purtat corespondenta cu partile, nu-i confera calitatea de parte in proces de vreme ce, astfel cum am amintit deja, nu este obligata in raportul juridic obligational dedus judecatii. Aceeasi este si situatia Comisiei de aplicare a Legii 10/2001, care la fel ca Primaria Municipiului O nu are calitate procesuala pasiva in cauza pentru aceleasi considerente.
Comisia de Aplicare a Legii nr. 10/2001 ar fi avut calitate procesuala in situatia in care reclamantul ar fi contestat in baza legii 10/2001 decizia de solutionare a notificarii sale.
Cat priveste fondul actiunii, Tribunalul a constatat ca si solutia de admitere a actiunii reclamantului este gresita, fiind bazata pe o interpretare eronata a probelor.
S-a solicitat anularea contractului de vanzare cumparare nr. 1/14.01.1998 pe motiv ca a fost incheiat cu fraudarea legii. Intrucat contractul a fost incheiat in baza L. 112/1995, pentru aprecierea validitatii acestuia, se impunea a se verifica strict si punctual indeplinirea tuturor conditiilor cerute de legea sub imperiul careia a fost incheiat.
Potrivit art. 9 din L. 112/1995 (1)Chiriasii titulari de contract ai apartamentelor ce nu se restituie in natura fostilor proprietari sau mostenitorilor acestora pot opta, dupa expirarea termenului prevazut la art. 14, pentru cumpararea acestor apartamente cu plata integrala sau in rate a pretului. (2)De prevederile alineatului precedent beneficiaza si chiriasii care ocupa spatii locative realizate prin extinderea spatiului initial construit...(7) Fac exceptie de la prevederile alin. 1 chiriasii titulari sau membrii familiei lor - sot, sotie, copii minori - care au dobandit sau au instrainat o locuinta proprietate personala dupa 1 ianuarie 1990, in localitatea de domiciliu...(9)Apartamentele dobandite in conditiile alin. 1 nu pot fi instrainate 10 ani de la data cumpararii.
La dosar s-a depus de catre parati contractul de inchiriere nr. 787/13.11.1996, incheiat intre SC E SA B in calitate de titular al dreptului de administrare privind fondul locativ de locuinte proprietate de stat si D A, care prin mentiune expresa confirma ca reinnoieste contractul nr. 122/02.03.1989. Prin urmare nu se poate sustine ca in absenta contractului de inchiriere initial incheiat, cu nr. 122/02.03.1989, contractul care practic il prelungeste, nu face dovada existentei locatiunii.
Cat priveste obligatia de a nu detine in proprietate o alta locuinta este necesar a observa ca textul face mentiunea expresa ca constituie exceptie de la aliniatul 1, deci nu pot cumpara chiriasii care personal, sau membrii familiei lor care au dobandit sau au instrainat o locuinta proprietate personala, dupa 1 ianuarie 1990. Or, D A V impreuna cu sa D Z C au dobandit proprietatea asupra apartamentului cu nr. 2 din imobilul inscris sub nr. top. 2112 B in anul 1965, prin cumparare, conform inscrierilor de sub B7,8 si 11, 12 din CF 1126 Beius. Prin urmare nu face parte din categoria exceptata expres de al. 7 al art. 9 din L. 112/1995.
De asemenea este esential a observa ca la momentul incheierii contractului de vanzare cumparare al imobilului, nr. 1 din data de 14.01.1998 reclamantul nu depusese cerere pentru restituirea in natura a apartamentului, pentru a beneficia de masurile reparatorii stabilite prin L. 112/1995. Prima notificare a fost formulata de reclamant in anul 2001, prin care de altfel nici nu a solicitat restituirea in natura a apartamentului, ci doar despagubiri, iar a doua in anul 2005, prin aceasta de abia solicitand restituirea in natura.
Avand in vedere ca la momentul incheierii contractului de vanzare cumparare parata D A V avea calitatea de chirias al imobilului, nu facea parte din categoria persoanelor exceptate de la prevederile art. 9 al. 1 din L. 112/1995 si nu se formulase cerere de restituire din partea mostenitorului fostului proprietar, s-a apreciat ca nu s-au incalcat dispozitiile legale imperative impuse prin L. 112/1995, astfel ca, contractul de vanzare cumparare a fost in mod valabil incheiat, iar capatul de cerere principal, de anulare a contractului de vanzare cumparare nr. 1/04.01.1998 se impune a fi respins ca neintemeiat. Fata de solutia de respingere a capatului de cerere principal, de care depinde solutionarea capetelor accesorii, cererea de anulare a incheierii de intabulare se impune a fi respinsa la randul sau.
Tot raportat la solutia ce se impune pentru primul capat de cerere, cererea de anulare a contractului de intretinere autentificat sub nr. 400/08.02.2006, apare ca fiind lipsita de interes, de vreme ce reclamantul nu poate dobandi nici un folos practic prin anularea acestui contract.
Pentru toate aceste considerente, instanta de apel a admis ca fondate apelurile civile formulate de apelantii Primaria B, Comisia Locala de Aplicare a L.10/2001 B, D B si D A V, impotriva sentintei civile nr.23 din 10 ian.2007, pronuntata de Judecatoria B, pe care a schimbat-o in parte.
A admis exceptia lipsei calitatii procesuale pasive invocata de paratele Primaria B si Comisia Locala de Aplicare a Legii nr.10/2001 si in consecinta va respinge actiunea formulata de reclamantul F A, in contradictoriu cu paratele Primaria B si Comisia Locala de Aplicare a Legii nr.10/2001, ca fiind indreptata impotriva unor persoane fara calitate procesuala pasiva.
A respins actiunea formulata de reclamantul F A, in contradictoriu cu paratii D B, D A V si SC E SA B.
A mentinut solutia de respingere a exceptiei de prescriere a dreptului la actiune si a insuficientei timbrari actiunii.
A obligat intimatul sa achite recurentei Primaria Mun. B suma de 48 lei cu titlu cheltuieli de judecata in apel, reprezentand taxa de timbru achitata pentru exercitarea caii de atac.
Nu s-au acordat cheltuielile de judecata solicitate de apelantii D B, D A V intrucat acestea nu au fost dovedite.
Impotriva acestei decizii a declarat recurs F A solicitand admitere recursului, modificarea in tot a deciziei recurate si in urma rejudecarii pricinii sa fie confirmata in intregime sentinta pronuntata de Judecatoria Beius.
In motivarea cererii de recurs, sunt invederate urmatoarele:
- recurentului nu-i pot fi opuse contractele atacate, intrucat intimatii nu si-au inscris drepturile la CF in momentul initierii procedurilor la Legea nr. 10/2001, el fiind terta persoana fata de acel contract;
- numai prin desfiintarea celor doua contracte se asigura posibilitatea legala pentru valorificarea dispozitiei de restituire, recurentul neavand posibilitatea formularii altei actiuni;
- tribunalul nu a luat in analiza teza covarsitoarei rele-credinte, coniventa si fraudarea evidenta a legii de catre intimatii D si SC E B, astfel, mult prea usor s-a acreditat teza contractului de inchiriere valabil incheiat la 13.11.1996, desi nu a existat un alt contract anterior, din moment ce intimatele erau proprietare asupra unuia din apartamente, iar celalalt spatiu a fost ocupat prin extindere;
- in mod gresit a fost inlaturata calitatea procesuala pasiva a celor doua parate, din moment ce exista culpa acestora in ceea ce priveste situatia in care a ajuns recurentul;
- nejustificat tribunalul a refuzat analizarea titlurilor detinute de recurent pe de o parte si partea intimata, contract in care, pornind de la jurisprudenta CEDO, in cadrul unei analize comparative a titlurilor este de preferat titlul fostului proprietar;
- prin hotararea recurata a fost mentinuta o constanta si continua valoare a dreptului de proprietate a recurentului, el fiind pus in imposibilitatea de a-si recupera bunul de care antecesorii sai au fost abuziv deposedati.
In drept sunt invocate dispozitiile art. 304 pct. 7, 8, 9 si urm. Cod procedura civila, art. 129, 130 Cod procedura civila, art. 480 si urm.. 948 si urm., 962, 963, 966 Cod civil, art. 27 si urm. din Legea nr. 115/1938 si Legea nr. 7/1996, art. 2 ( 1) pct. e, art. 2 (2), art. 43 (1) si (2), art. 45 (1), (2) si (3), art. 47 din Legea nr. 10/2001, modificata prin Legea nr. 74/26.04.2007, Pactele si conventiile internationale la care Romania este parte cosemnatara, dispozitiile Conventie Europene a Drepturilor Omului.
Prin intampinare, intimatele Primaria Municipiului B si Comisia Locala de Aplicare a Legii nr. 10/2001 B au solicitat respingerea recursului ca neintemeiat, cu motivarea ca obiectul cauzei consta in anularea contractului de vanzare cumparare nr. 1/14.01.1998 incheiat intre SC E SA si D A, ca atare doar aceste parti pot avea calitatea de parati sau intimati in cauza, iar pe de alta parte Primaria Mun. B nu poate avea calitate procesuala pasiva avand in vedere dispozitiile art. 21 alin. 1 din Legea nr. 215/2001 republicata.
Examinand decizia recurata prin prisma motivelor de recurs cat si din oficiu, instanta retine urmatoarele:
Prin Dispozitia nr. 49 din 23.03.2006 emisa de Primaria Municipiului B s-a aprobat restituirea in natura a cotei de 1/2 parte din imobilul situat in B, str. A S, nr. , inscris in cartea funciara nr. 1126 Beius, cu nr. top. 2112, catre F A.
In baza actului mai sus indicat, la data de 11 aprilie 2006, sub B 17 a fost efectuata inscrierea dreptului de proprietate asupra cotei de 1/2 parte din teren cu titlu de restituire in natura in favoarea lui F A.
Este de subliniat ca dispozitia de restituire aflata in discutie ( fila 8 din dosarul tribunalului) viza cota de 1/2 din intregul imobil descris anterior, iar acesta este compus din doua apartamente, astfel cum rezulta din notatiunea efectuata sub B.10. Unul dintre apartamente - respectiv apartamentul nr. 2 - a facut obiectul contractului de vanzare-cumparare autentificat sub nr. 327/1965 din 29 martie 1965 de fostul Notariat de Stat al Raionului B, dreptul de proprietate asupra acestuia fiind intabulat cu titlu de cumparare si partaj in favoarea numitelor D Z C si D A V, drept dobandit de la fosta proprietara inscrisa sub B.2, F B, nascuta R. Ulterior, D A V a dobandit prin cumparare si celalalt apartament din imobil, sens in care a fost incheiat contractul de vanzare cumparare nr. 1/1998 cu SC E B, acesta vizand apartamentul nr. 1, asupra caruia anterior fusese intabulat dreptul de proprietate in favoarea Statului Roman, acesta din urma preluand imobilul, potrivit inscrierii de sub B.9, in baza Decretului nr. 111/1951.
Aspectele relevate anterior pun in evidenta faptul ca in momentul incheierii contractului de vanzare cumparare nr. 1/1998, D A avea in proprietate apartamentul nr. 2 din imobil, si in pofida acestui fapt, in scopul achizitionarii apartamentului conform Legii nr. 112/1995, a declarat prin actul autentificat sub nr. 3184 din 13.11.1996 la Biroul Notarului Public I T ( fila 92 din dosarul judecatoriei) ca nu a dobandit si nici instrainat locuinta proprietate personala in orasul B, ea declarand ca este doar chiriasa a cotei de 1/2 din locuinta, si aceasta in conditiile in care era proprietar tabular a unei cote parti din imobil.
Procedandu-se astfel, fara indoiala ca au fost eludate prevederile Legii nr. 112/1995, astfel nu numai ca, la dosarul cauzei, nu exista contractul privind inchirierea apartamentului nr. 1 pe perioada anterioara survenientei contractului incheiat la data de 13.11.1996, dar este de retinut ca actul de vanzare cumparare atacat s-a intemeiat pe o declaratie ce nu corespunde realitatii, el avand astfel o cauza ilicita, iar potrivit disp. art. 966 din Codul civil obligatia nelicita nu poate crea nici un efect. Mai mult, au fost nesocotite si dispozitiile art. 9 alin. 8 din lege, in conditiile in care la data de 8 februarie 2006, intimata parata a instrainat apartamentul cumparat de la Stat, sens in care a incheiat cu intimatul D B contractul de intretinere autentificat sub nr. 400/2006, fiind incalcata interdictia impusa expres in textul anterior indicat. Acest ultim act translativ este lovit de nulitate si din perspectiva prevederilor art. 48 alin. 1 indice 1 din Legea nr. 10/2001, modificata si completata prin Legea nr. 247/2005, care interzice instrainarea in orice mod a imobilelor vandute in baza Legii nr. 112/1995 pana la solutionarea definitiva si irevocabila a actiunilor formulate de fostii proprietari si mostenitorii lor, iar in speta demersul recurentului reclamant in scopul restituirii in natura a fost rezolvat abia in 23 martie 2006.
Exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a primit o rezolvare corecta din partea judecatoriei, avand in vedere ca una dintre cererile cu judecarea carora a fost sesizata instanta rezida in obtinerea unei solutii de rectificare si restabilire a situatiei anterioare de CF de sub B 10 - pozitie sub care apare inscris dreptul de proprietate al Statului Roman -, si respectiv de autorizare a intabularii dreptului de proprietate al reclamantului asupra apartamentului nr. 1 in baza dispozitiei nr. 49 din 23.03.2006 emisa de Primarul Mun. B in temeiul Legii nr. 10/2001, prin urmare nu poate fi tagaduita calitatea procesuala pasiva a celor doua parti parate, in conditiile in care conflictul judiciar vizeaza si aducerea reclamantului in imposibilitatea valorificarii dreptului conferit acestuia prin actul despre care s-a facut vorbire mai sus, date fiind operatiunile efectuate in cartea funciara.
Legala se dovedeste a fi si solutia data de instanta de fond exceptiei privind prescrierea dreptului la actiune in conditiile in care acest drept s-a nascut odata cu inscrierea in cartea funciara a dreptului de proprietate in favoarea intimatei cu titlu de vanzare cumparare sub B 14 in temeiul contractului nr. 1/1998, a carui desfiintare se cere in prezentul proces, problema de altfel dezlegata in mod irevocabil prin decizia civila nr. 699/2008 -R a Curtii de Apel Oradea.
Cat priveste hotararea Katz pronuntata de catre Curtea Europeana a Drepturilor Omului, este de retinut ca prin aceasta hotarare, Curtea a constatat incalcarea prevederilor Conventiei in situatia existentei a doua titluri de proprietate validate in justitie pentru acelasi bun, situatie care nu este identica si nici macar asemanatoare cu cea existenta in speta de fata.
Fata de considerentele ce preced, instanta, in baza dispozitiilor art. 312 alin. 1 si 3 din Codul de procedura civila, a admis recursul, a modificat in intregime decizia, in sensul ca a respins apelurile, pastrand in totalitate sentinta judecatoriei.
In baza disp. art. 274 din Codul de procedura civila, partile intimate au fost obligate in solidar la plata sumei de 1900 lei cu titlu de cheltuieli de judecata in apel si respectiv in recurs.