RECURS CONTENCIOS ADMINISTRATIV. FUNCTIONARI PUBLICI - INDEMNIZATIE DE DISPOZITIV.
Functionarii publici din cadrul autoritatii administratiei publice locale constituita la nivel judetean nu beneficiaza de indemnizatia de dispozitiv deoarece nu se incadreaza in categoriile vizate de art.47 raportat la art.1 din Legea 138/1999; de recunoasterea dreptului la indemnizatia de dispozitiv beneficiaza doar personalul civil ce-si desfasoara activitatea in domeniul administratiei publice in actiunile de ordine si siguranta publica.
- art. 1, 3, 47 din Legea 138/1999;
- art. 75 - 76 din Legea 24/2000;
Prin sentinta nr.1111/CAF din 11 septembrie 2008, Tribunalul Alba a respins actiunea in contencios administrativ formulata de reclamantul M.I., impotriva paratei D.P..C.E.P.s ALBA.
Pentru a pronunta aceasta hotarare, instanta de fond a retinut urmatoarele:
Reclamantul M.I. este functionar public in cadrul D.P.C.E.P. Alba, raportul sau de serviciu desfasurandu-se neintrerupt incepand cu data de 01.03.2005. In aceasta calitate el are dreptul la salariul de baza, sporuri, premii, stimulente si alte drepturi reglementate in principal in Legea nr.188/1999 dar si in alte acte normative speciale.
In ceea ce priveste indemnizatia e dispozitiv s-a constatat urmatoarele:
Sediul legal al acestui drept de natura salariala se regaseste in cuprinsul Legii nr.138 din 20.07.1999.
Astfel art.13 prevede ca "cadrele militare in activitate, militarii angajati pe baza de contract si salariatii civili beneficiaza de o indemnizatie de dispozitiv lunara de 25% din solda de functie, solda de grad, solda de merit, indemnizatia de comanda si gradatii, respectiv din salariul de baza".
Pe de alta parte, art.47 stabileste ca "Personalul civil din ministerele si institutiile centrale prevazute la art.1 beneficiaza de drepturile salariale reglementate in legislatia aplicabila in sectorul bugetar si de unele drepturi salariale prevazute in prezenta lege".
Institutiile la care face trimitere textul anterior, respectiv cele prevazute in art.1 sunt "M.A.N., M.I., S.R.I., S.I.E., S.P.P., S.T.S.M.J.".
Odata cu reorganizarea ministerelor si infiintarea M.A.I., functionarii publici din administratie au trecut in subordinea acestui minister, conform Ordonantei de Urgenta nr.63 din 28.06.2003.
Incepand cu data de 15 aprilie 2007, se infiinteaza M.I.R.A. prin reorganizarea M.A.I., care isi inceteaza activitatea, conform art.2 din O.U.G. nr.24/2007, iar conform art.18 alin.3 din O.U.G. nr.30/2007 "Personalul M.I.R.A. beneficiaza de drepturile dobandite anterior, conform legislatiei, precum si, cu exceptia personalului preluat potrivit prevederilor Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr.25/2007, privind stabilirea unor masuri pentru reorganizarea aparatului de lucru al Guvernului, in limita bugetului aprobat, de indemnizatii si sporuri specifice institutiilor din sistemul de aparare, ordine publica si siguranta nationala".
Drepturile salariale au fost armonizate prin Ordinul MAI nr.496/2003 care modifica si completeaza Ordinul MI nr.275/2002, ocazie cu care s-a stabilit prin pct.9.2 ca "Indemnizatia de dispozitiv se acorda si personalului civil ce-si desfasoara activitatea in domeniul administratiei publice".
Notiunea de personal civil a fost lamurita de pct.31.1 conform caruia "Prin personal civil, in sensul prezentului ordin, se intelege functionarii publici si personalul contractual din Ministerul Administratiei si Internelor.
Personalul civil din MAI beneficiaza de drepturile stabilite prin prezenta lege, cu exceptia celor din domeniul administratiei publice care beneficiaza doar de dreptul prevazut la art.13 din lege, precum si de cele prevazute in reglementarile in vigoare aplicabile salariatilor omologi din sectorul bugetar".
Coroborand aceste prevederi, s-a constatat ca, de indemnizatia de dispozitiv pot beneficia doar functionari publici prevazuti in anexa 6 a legi, care sunt definiti ca personal civil din cadrul institutiilor expres prevazute la art.1, 47 si 49, fara a exista vreo modificare a acestor prevederi pe perioada in litigiu.
Ordinele MAI nr.275/2002 si nr.496/2003 cuprind norme de aplicare a legii, avand o forta juridica inferioara acesteia, astfel ca pot explicita prevederile legii doar in sensul legii, fara insa a adauga la lege.
Din acest motiv, definitia notiunii de personal civil data prin pct.31.1 din Ordinul nr.496/2003 cu privire la art.47 din lege trebuie interpretate raportat la prevederile legii, la sfera de aplicare a acesteia.
Sintagma "personalul civil din administratia publica" trebuie interpretata ca fiind administratia publica centrala a MAI.
Este de necontestat faptul ca D.P.C.E.P. Alba este subordonata si MAI, insa conform art.6 alin.1 si 3 din O.G. nr.84/2001 ea este institutie publica de interes judetean, cu personalitate juridica, infiintata in subordinea C.J. Alba. Ca urmare, in mod evident ea nu face parte din administratia centrala.
Fata de aceasta imprejurarea, sa retinut ca, se justifica interpretarea conform careia functionarii publici din administratia publica locala nu beneficiaza de sporul de dispozitiv, sens in care cererea reclamantului a fost respinsa.
Impotriva acestei sentinte, in termen si scutit de plata taxelor de timbru, a declarat recurs reclamantul M.I., solicitand admiterea acestuia, modificarea sentintei atacate, iar pe cale de consecinta admiterea actiunii sale, fara cheltuieli de judecata.
In motivarea recursului, s-a aratat ca, instanta de fond a retinut ca temeiul de drept al actiunii reclamantului, invocat in principal si regasit in ordinul MAI nr.496/2003 nu este aplicabil situatiei sale, acest ordin fiind aplicabil numai angajatilor care-si desfasoara activitatea in institutiile si autoritatile prevazute in art.1 din Legea nr.138/1999 si respectiv sa-si desfasoare activitatea intr-un dispozitiv cu caracter militar.
Considera ca, solutia instantei de fond este netemeinica si nelegala, intrucat sub un prim aspect, a invocat in sprijinul actiunii sale argumentul potrivit caruia, raportat la dispozitiile art.2 din OUG nr.84/2001, intimata D.P.C.E.P. Alba este coordonata si controlata in activitatea sa de catre Inspectoratul National pentru evidenta Persoanelor, institutie care la randul sau este subordonata, conform art.11 din OUG nr.63/2003, direct MAI. In aceasta situatie, avand in vedere subordonarea institutiei lor fata de o institutie subordonata si integrata in structura Ministerului de Interne, dispozitiile Ordinului MAI nr.496/2003, privind acordarea sporului de dispozitiv, nu mai pot fi interpretate in sensul neaplicarii situatiei recurentului.
Sub un alt aspect, arata recurentul ca, a invocat in sprijinul actiunii sale acel Ordin al MAI nr.496/2003, potrivit dispozitiilor caruia personalul din subordinea acestui minister beneficiaza de un spor de dispozitiv in cuantum de 25%.
Din dispozitiile art.9.2 din Ordinul MAI nr.496/2003, reiese ca "Indemnizatia de dispozitiv se acorda si personalului civil ce-si desfasoara activitatea in domeniul administratiei publice", personal definit ca functionari publici si personal contractual din M.A.I.
Din analiza dispozitiilor cuprinse in ordinul mai sus mentionat, reiese, asa cum retine instanta de fond, ca acesta ar avea o sfera de aplicabilitate limitata doar la personalul din anumite institutii cu caracter militar.
Tocmai emitentul ordinului, respectiv MAI - actualmente MIRA; arata recurentul, a dispus acordarea acestui spor de dispozitiv si personalului din aparatul Prefectului, care beneficiaza de dispozitiile ordinului in cauza.
Astfel, arata recurentul, nu exista nici o diferenta care sa justifice aceasta discriminare salariala, motiv pentru care sustine ca solutia adoptata si masura respectiva este discriminatorie si incalca dispozitiile art.39 alin.1 lit.d din Codul muncii si art.1 alin.2 lit.e din OG nr.137/2000, privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare, care consacra principiul egalitatii intre cetateni, excluderea privilegiilor si discriminarilor fiind garantate in exercitarea drepturilor economice.
In transpunerea in practica a acestui principiu, se arata ca orice autoritate publica are obligatia legala de a reglementa, asigura si realiza egalitatea de tratament si de sanse. In acest sens recurentul a facut referire la prevederile : Directivei Uniunii Europene nr.2000/EC/78; art.7 si art.23 din Declaratia Universala a Drepturilor Omului; art.7 din Pactul International cu privire la drepturile economice, sociale, culturale, ratificat de Romania prin Decretul nr.212/1974; art.14 din CEDO; art.1 din Protocolul nr.12 la Conventia pentru apararea drepturilor Omului si a libertatilor fundamentale; art.4 din Carta Sociala Europeana, revizuita; art.16 din Constitutia Romaniei; art.20 alin.1 din Constitutia Romaniei si prevederile Legii nr.188/1999 privind salarizarea functionarilor publici, coroborate cu prevederile art.5, art.6 alin.1, art.18, art.39 alin.1 lit.a, art.155 din Legea nr.53/2003.
Concluzioneaza ca numai prin acordarea acestui spor tuturor salariatilor din unitatea angajatorului se realizeaza principiul constitutional al egalitatii cetatenilor care-si desfasoara activitatea in domeniul administratiei publice.
Prin intampinarea depusa la dosar, intimata Directia Publica Comunitara de Evidenta a Persoanelor Alba, a solicitat respingerea ca nefondat a recursului si mentinerea sentintei atacate ca fiind legala si temeinica.
Examinand sentinta atacata, prin prisma motivelor de recurs invocate, precum si sub toate aspectele, in baza prevederilor art.304/1 Cod procedura civila, instanta a apreciat recursul declarat de reclamantul M.I. ca fiind nefondat, pentru urmatoarele considerente:
Reglementarea indemnizatiei de dispozitiv s-a realizat prin dispozitiile art.3 din Legea nr.138/1999 ca o componenta a soldei lunare cuvenite initial cadrelor militare si militarilor angajati pe baza de contract, precum si salariatilor civili din cadrul M.A.N.M.I., S.R.I., S.I.E., S.P.P., S.T.S.M.J. .
Ordinul Ministrului de Interne nr.275/05.06.2002 a fost dat in aplicarea dispozitiilor legale referitoare la salarizarea personalului militar si civil din Ministerul de Interne, avand in vedere prevederile Legii nr.138/1999, privind salarizarea si alte drepturi ale personalului militar din institutiile publice de aparare nationala, ordine publica si siguranta nationala, precum si acordarea unor drepturi salariale personalului civil din aceste institutii, stabilind la pct.9.1 ca, beneficiaza de indemnizatia de dispozitiv si studentii care au obtinut gradul de sublocotenent dupa absolvirea anului IV la Academia de Politie "Alexandru Ioan Cuza" sau alte institutii militare de invatamant superior.
Prin Ordinul M.A.I. nr.496/28.07.2003, a fost modificat si completat Ordinul nr.275/2002. Astfel, dupa pct.9.1, a fost introdus pct.9.2 care statua dreptul la indemnizatia de dispozitiv si in favoarea personalului civil care-si desfasura activitatea in domeniul administratiei publice, prin personal civil intelegandu-se functionarii publici si personalul contractual din M.A.I., potrivit pct.31 din ordinul nr.275/2002, modificat prin ordinul nr.496/2003.
Limitele de aplicare a Ordinului nr.275/2002 cu modificarile si completarile aduse de Ordinul nr.496/2003 sunt circumscrise de categoriile de personal ce compuneau MAI dupa reorganizarea reglementata de dispozitiile O.U.G. nr.63/2003, precum si de cele avute in vedere de dispozitiile Legii nr.138/1999, ca beneficiare a indemnizatiei de dispozitiv.
In acest context, prin dispozitiile art.11 din OUG nr.63/2002, anterioare Ordinului nr.496/2003, au fost reglementate institutiile publice, organele de specialitate ale administratiei publice centrale, structurile de ordine si siguranta publica din subordinea M.A.I. , in functie de domeniile de activitate, respectiv administratie publica si ordine si siguranta publica.
Pe de alta parte, din perspectiva categoriilor de personal prin dispozitiile art.16 din O.U.G. nr.63/2003 a fost reglementata componenta MAI ca fiind reprezentata de functionari publici, functionari publici cu statut special, politisti, cadre militare in activitatea, personal contractual, militari, jandarmi si politisti de frontiera angajati pe baza de contract.
In acest cadru legislativ, ratiunea legiuitorului de a recunoaste dreptul la indemnizatia de dispozitiv categoriilor avute in vedere de prevederile Legii nr.138/1999 a fost materializata prin aplicarea dispozitiilor din aceasta materie si personalului civil ce-si desfasoara activitatea in domeniul administratiei publice cu atributii cu ordine si siguranta publica, avand in vedere anumite structuri de ordine si siguranta publica au fost demilitarizate, personalul acestora dobandind statut de functionar public, precum politistii (prin Legea nr.360/2002), politistii de frontiera (prin O.U.G. nr.104/2001).
Desi au fost abrogate dispozitiile aratate din O.U.G. nr.63/2003, sunt reluate de prevederile art.13 din O.G. nr.30/2007.
Avand in vedere regulile de tehnica legislativa stabilite de dispozitiile art.75, 76 ale Legii nr.24/2000, Ordinele nr.275/2002 si 496/2003 nu pot fi interpretate si aplicate decat in limitele cadrului stabilit de legile, hotararile si ordonantele Guvernului pe baza si in executarea carora au fost admise.
In consecinta, de recunoasterea dreptului la indemnizatia de dispozitiv beneficiaza doar personalul civil ce-si desfasoara activitatea in domeniul administratiei publice in structurile de ordine si siguranta publica, avute in vedere de dispozitiile Legii nr.138/1999.
Mai mult decat atat, prin dispozitiile art.11 alin.1 din O.U.G. nr.63/2003, in domeniul administratiei publice din subordinea Ministerului Administratiei si Internelor au fost stabilite anumite institutii si organe de specialitate ale administratiei publice centrale referitor la administratia publica din unitatile administrativ teritoriale, fiind incident principiul descentralizarii, autonomiei locale si deconcentrarii serviciilor publice, consacrate de dispozitiile art.120 - 123 din Constitutia Romaniei, respectiv de prevederile art.2 din Legea nr.215/2001, republicata, cu completarile si modificarile ulterioare.
Cum reclamantul din cauza este functionar public in cadrul D.P.C.E.P. Alba, autoritate a administratiei publice locale, constituita la nivel judetean si subordonata C.J. Alba, acesta nu se incadreaza in categoriile vizate de dispozitiile art.47 coroborate cu art.1 din Legea nr.138/1999.
Invocarea de catre reclamant a unei situatii discriminatori ce se impune a fi inlaturata de instanta de judecata, nu a fost justificata in acest context, criteriile in functie de care se poate constata o asemenea situatie nefiind incidente in cauza, nesubzistand conditiile de egalitate, avand in vedere statutul socio-profesional, cariera profesionala, indatoririle de serviciu si raspunderile diferite.
In cauza, a recunoaste reclamantului dreptul la indemnizatia de dispozitiv echivaleaza cu refuzul aplicarii dispozitiilor legale aplicabile categoriei din care face parte si inlocuirea acestora cu prevederile Legii nr.138/1999.
De asemenea, sustinerile reclamantului cu privire la interpretarea data de instanta de fond dispozitiilor Ordinului nr.275/2002 completat si modificat prin Ordinul nr.496/2003, care ar fi contradictorie Constitutiei, normelor interne, Conventiei Europene a Drepturilor Omului si Cartei Sociale Europene, au fost neintemeiate cata vreme scopul declarat al reclamantului - acela de a elimina deosebirile existente cu privire la salarizarea personalului din serviciile administratiei publice locale - nu poate fi atins pe cale judiciara, caci judecatorului nu ii este permis sa extinda, peste ceea ce legea ii ingaduie, dispozitii dintr-o lege speciala aplicabila anumitor subiecte de drept, considerandu-le aplicabile si altor subiecte de drept pe care le considera discriminate.
In consecinta, in baza considerentelor expuse, in temeiul prevederilor art.312 Cod procedura civila, instanta a respins ca nefondat recursul declarat de recurentul M.I.
(Decizia nr.213/CA/9.04.2009 a Curtii de Apel Oradea - Sectia comerciala si de contencios administrativ si fiscal).