Plangeri prealabile

Sentinta penala nr. 289 din data de 17.09.2013 pronunțată de Tribunalul Bacau

Prin plangerea formulata la data de 5.07.2013, petenta SC M. B SRL Bacau a contestat rezolutia procurorului de la Parchetul de pe langa Tribunalul Bacau nr. 455/P/2011 din 1.03.2013.
In motivarea plangerii, petenta arata ca organele de urmarire penala, au preluat date din raportul de expertiza contabila efectuata in cauza, fara sa le coroboreze cu celelalte mijloace de proba administrate si fara sa tina cont de concluziile suplimentului la raportul de expertiza.
In motivarea ordonantei se arata ca nu au fost decontate un numar de 87 B.O. cu o valoare insumata de 387.376 lei refuzate la plata din lipsa de disponibilitati.
In realitate, petenta detine, in fapt, un numar de 97 B.O. in valoare de aproximativ 590.000 lei.
Tot in raportul de expertiza se arata faptul ca, la finele perioadei debitorul datora suma de 590.331 lei.
Ca atare, din analiza acestor date, se poate concluziona faptul ca, pentru diferenta de la 387.376 lei pana la 590.331 lei nu s-ar fi emis B.O., cu toate ca, in realitate, pentru intregul debit de aproximativ 590.000 lei au fost emise B.O. Aceste aspecte evidentiaza modul subiectiv si evaziv in care a fost efectuata expertiza contabila, iar organele de urmarire penala i-au dat o valoare probanta insemnata.
De asemenea, se mai arata faptul ca, intimatul isi manifesta disponibilitatea de a stinge litigiul si, de asemenea, acesta nu a avut intentia de a insela partea vatamata.
Daca intimatul isi manifesta intentia de a indestula partea vatamata, cu siguranta, nu ar fi indisponibilizat, imediat ce s-a trecut la executarea B.O., singurele bunuri aflate in patrimoniul S.C. P. S.R.L., in valoare de aproximativ 190.000 lei.
Aspectele care evidentiaza intentia frauduloasa a faptuitorului nu au fost luate in considerare in adoptarea solutiei asa cum ar fi fost necesar.
Astfel ca, nu s-a luat in considerare concluziile din suplimentul raportului de expertiza contabila si anume, faptul ca „daca S.C. S. S.R.L. si S.C. S. D. S.R.L. (societati administrate de invinuit) isi achita datoria in valoare de 814.324 lei catre S.C. P. S.R.L., acesta putea sa-si achite la randul lui datoriile catre creditori. "
De asemenea, din raportul privind cauzele si imprejurarile care au determinat aparitia starii de insolventa a S.C. P. S.R.L. se arata fatul ca „din activitatea economico-financiara se poate observa faptul ca activitatea debitoarei s-a caracterizat, in mare parte a perioadei analizate, printr-o „evolutie doar aparent favorabila." Societatea nu a recuperat creantele fata de societatile din acelasi grup, cauza care a adus la aparitia starii de insolventa o constituie rezultatul unei activitati derulate in interesul altor societati in care asociatul U.T.C. detine parti sociale. Practic, in activitatea derulata prin S.C. P. S.R.L. era una de intermediere in scopul aprovizionarii firmelor din grup aflate deja in criza de lichidati si ocolita de furnizori.
Ca atare, se impunea verificarea volumului relatiilor comerciale si, dintre S.C. S. D. S.R.L si S.C. P. S.R.L. si, de asemenea, verificarea destinatiilor sumelor de bani care reprezentau contravaloarea marfurilor achizitionate de cele doua entitati de la partea vatamata.
Avand in vedere valoarea mare a prejudiciului produs, organele de urmarire penala ar fi trebuit sa dea eficienta principiului rolului activ si sa ia masuri operative in vederea lamuririi cauzei sub toate aspectele, in practica, in situatii similare, organele de urmarire penala ridica actele contabile de la sediul societatii debitoare pentru a inlatura orice posibilitate de distrugere a probelor.
in cauza de fata, era imperios necesar sa se fi verificat toate actele contabile ale celor trei societatii patronate de intimatul U.T.C., si sa se stabileasca volumul tranzactiilor, destinatia banilor, precum si care era rationamentul economic pentru care invinuitul achizitiona materia prima pe societatea S.C. P. S.R.L. si nu in mod direct pe societatiile beneficiare.
Desi, existau indicii cu privire la savarsirea faptei prevazute de dispozitiile art.9 din Legea nr.241/2005, organele de urmarire penala nu au facut niciun fel de cercetari sub acest aspect si nici nu s-au pronuntat asupra acestei cereri (aceasta cerere a fost expediata prin posta, in acest sens depunem dovada expedierii).
Din adresa furnizata de catre S.C. S.Q. S.P.R.L - lichidator al S.C. P.. S.R.L. - rezulta faptul ca facturile fiscale prin care s-au indisponibilizat, singurele bunuri din patrimoniul S.C. P. S.R.L., nu au fost inregistrate in contabilitate si, ca atare, nu au fost supuse fiscalizarii.
Chiar daca cererea petentei de extindere a urmaririi penale nu a ajuns la dosarul cauzei, organele de urmarire penala, avand in vedere existenta indiciilor cu privire la savarsirea faptei de evaziune fiscala, ar fi trebuit sa se sesizeze din oficiu, si sa dispuna extinderea urmaririi penale si sub aspectul savarsirii infractiunii prevazute de art.9 din Legea nr.241/2005.
Motivarea data acestei chestiuni, precum ca se poate formula o plangere penala si pentru aceasta fapta, nu este una care sa fie in concordanta cu principiul oficialitatii si a rolului activ al organelor de urmarire penala. Aceste principii impun organelor de urmarire penala, ca din oficiu sa stranga toate probele necesare aflarii adevarului si lamurirea cauzei sub toate aspectele.
Solutia data este neintemeiata intrucat, pana in acest moment, exista probe care dovedesc fapta de inselaciune prevazuta si pedepsita de dispozitiile art.215 alin. 1,3,5 din Codul Penal, fapta savarsita de intimatul U.T.C.
Desi intimatul cunostea situatia financiara a celor doua beneficiare ai S.C. P. S.R.L. respectiv, S.C. S. D. S.R.L. si S.C. S. S.R.L.,. niciodata in perioada desfasurarii relatiilor contractuale dintre cele doua entitati, invinuitul nu a adus la cunostinta partii vatamate faptul ca ar avea dificultati financiare, iar intentia de a prejudicia petenta este evidenta, acesta prezentand partii vatamate o situatie economica a societatilor pe care le administra aparent favorabila, acest aspect rezulta si din declaratia martorului audiat.
Partea vatamata a desfasurat relatii contractuale cu S.C. P. S.R.L., societate verificata de aceasta, si nu cu S.C. S. D. si cu S.C. S. S.R.L.
Intreaga cantitate de marfa achizitionata de S.C. P. S.R.L a fost revanduta celor doua societati, asa cum rezulta din expertizele contabile. Avand in vedere faptul ca produsele achizitionate de la partea vatamata au fost revandute catre societatile administrate de catre invinuit, societati care aveau dificultati financiare, nu se poate afirma faptul ca intimatul nu a actionat cu intentie in conditiile in care acesta era constient de faptul ca, contravaloarea acestor marfuri nu va fi achitata societatii S.C. P. S.R.L. si, in consecinta, nici contravaloarea produselor achizitionate de la partea vatamata. Mai mult decat atat, intimatul in permanenta a asigurat reprezentanta partii vatamate ca nu intampina dificultati financiare majore care sa nu-i permita achitarea contravalorii acestor produse si, eventualele intarzierile cu privire la plata acestor produse se datoreaza in principal achitarii cu prioritate a contravalorii facturilor catre furnizorii de energie electrica, s.a..
Pentru a intari convingerea partii vatamate cu privire la siguranta cu care se vor desfasura relatiile comerciale, la data de 01.01.2011 intimatul a incheiat Contractul de vanzare-cumparare, prin care se obliga sa achite contravaloarea marfurilor facturate in termen de 90 zile calendaristice de la data intocmirii facturii eliberate la livrarea marfii, cu unul din mijloacele de plata: C.E.C., B.O., O.P.
In perioada derularii relatiilor contractuale intimatul nu a facut altceva decat, prin manopere dolosive, sa induca partea vatamata in eroare convingand-o, de fiecare data, sa-i livreze in continuare produse, asigurand-o in permanenta ca societatea S.C. P. S.R.L. este solvabila si intarzierile la plata sunt datorate unor cheltuieli mai stringente (scadenta facturilor la utilitati). In suplimentul la raportul de expertiza se concluzioneaza la Obiectivul nr.2 faptul ca:" imposibilitatea de plata in care se afla S.C. P. S.R.L. se datoreaza neincasarii creantelor de la S.C. S. D. S.R.L. si S.C. S. S.R.L., clienti care apartin aceluiasi grup." Mai mult decat atat, toate biletele la ordin sunt avalizate de catre invinuit, tocmai pentru a-i intari convingerea partii vatamate, inca o data, ca nu exista niciun risc in privinta recuperarii debitelor.
Cu ocazia procedurii de executare silita s-a dovedit faptul ca nici societatea debitoare si nici avalistul nu detineau bunuri in patrimoniile lor.
S-a atasat la prezenta cauza dosarul de urmarire penala nr. 455/P/2011 al Parchetului de pe langa Tribunalul Bacau.
Analizand actele de urmarire penala, precum si plangerea petentei, instanta retine urmatoarele:
Prin ordonanta procurorului de la Parchetul de pe langa Tribunalul Bacau nr. 455/P/2011 din 1.03.2013 s-a dispus scoaterea de sub urmarire penala a intimatului U.T.C. pentru comiterea infractiunii de inselaciune prev. de art. 215 al. 1,3,5 cod penal intrucat fapta nu este prev. de legea penala si neinceperea urm. penale fata de SC P. SRL Onesti, cercetata pentru comiterea infractiunii de inselaciune prev. de art. 215 al. 1,3,5 cod penal deoarece fapta nu e prevazuta de legea penala.
Ordonanta procurorului a fost comunicata petentei la data de 6.03.2013 conform borderoului de corespondenta al Parchetului de pe langa Tribunalul Bacau depus la dosar.
Impotriva acestei ordonante, petenta a formulat la data de 22.05.2013 (data postei) plangere la primul procuror al Parchetului de pe langa Tribunalul Bacau.
Prin Ordonanta nr. 401/II/2/2013 din 10.06.2013 primul procuror al Parchetului de pe langa Tribunalul Bacau a respins ca nefondata plangerea petentei. Solutia corecta ar fi fost respingerea plangerii ca atare formulata si nu ca nefondata deoarece a fost introdusa dupa expirarea termenului legal de 20 zile prevazute de art. 278 al. 3 cod pr. penala.
Practica judiciara a statuat ca plangerea in fata judecatorului impotriva rezolutiilor sau ordonantelor procurorului de netrimitere in judecata, intemeiata pe prevederile art. 278/1 cod pr. penala, este inadmisibila, daca plangerea contra rezolutiei sau ordonantei de netrimitere in judecata a fost introdusa la conducatorul parchetului ori, dupa caz, la procurorul ierarhic superior dupa expirarea termenului de 20 de zile prevazut de art. 278 alin. (3) cod pr. penala, intrucat, in conformitate cu dispozitiile art. 185 din acelasi cod, in cazul in care pentru exercitarea unui drept procesual legea prevede un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decaderea din exercitiul dreptului si nulitatea actului facut este termen si, prin urmare, nerespectarea termenului prevazut de art. 278 alin. (3) cod pr. penala atrage decadere din exercitiul dreptului de a cere judecatorului controlul rezolutiei sau ordonantei procurorului in procedura prev. de art. 278/1 cod pr. penala (a se vedea D.P. nr. 1186/26.03.2010 a I.C.C.J).
Potrivit art. 278/1 cod pr. penala, dupa respingerea plangerii facute conform art. 275-278 impotriva rezolutiei de neincepere a urmaririi penale, data de procuror, persoana vatamata poate face plangere in termen de 20 de zile de la comunicare de catre procuror a modului de rezolvare, potrivit art. 277 si 278, la judecatorul de la instanta careia i-ar reveni, potrivit legii, competenta sa judece cauza in prima instanta.
Din examinarea textului mai sus mentionat rezulta ca pentru exercitarea dreptului procesual reglementat in art. 278/1 cod pr. penala legea prevede termene si conditii.
Prima conditie inscrisa in text este ca o astfel de plangere impotriva rezolutiei de neurmarire poate fi facuta doar „dupa respingerea plangerii facute conform art. 275-278 impotriva rezolutiei de neincepere a urmaririi penale”.
Or, potrivit art. 278 alin. (3) cod penala, in cazul rezolutiei de neincepere a urmaririi penale, plangerea se face in termen de 20 de zile de la comunicare copiei de pe rezolutie persoanelor interesate.
Pe de alta parte, potrivit art. 185 cod pr. penala, cand pentru exercitarea unui drept procesual legea prevede un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decaderea din exercitiul dreptului si nulitatea actului peste termen.
Ori in prezenta cauza, ordonanta procurorului de scoatere de sub urm. penala si neincepere a urmaririi penale a fost comunicata petentei pe data de 6.03.2013, iar plangerea a fost formulata la primul procuror la data de 22.05.2013 cu mult timp dupa implinirea termenului legal de 20 zile prevazut de art. 278 al. 3 cod pr. penala.
In consecinta, instanta in baza art. 278/1 al. 1 lit. a cod pr. penala va respinge ca inadmisibila plangerea formulata de petenta SC M. B SRL Bacau impotriva rezolutiei procurorului de la Parchetul de pe langa Tribunalul Bacau nr. 455/P/2013 din 1.03.2013.
Se va mentine rezolutia atacata.
Constatand culpa procesuala a petentei, aceasta va fi obligata conform art. 192 al. 2 cod pr. penala sa plateasca statului suma de 70 lei cheltuieli judiciare.

Sursa: Portal.just.ro