Drepturi salariale ale personalului din justitie Sentinta civila nr. 1334 din data de 06.10.2009
pronunțată de Tribunalul Bacau

Prin cererea adresata acestei instante si inregistrata sub nr. 2108 din 02.04.09 reclamantii C.E., M.C.L., T.A., C.N., I.M., S.M. ,M.C. au chemat in judecata paratii Ministerul Justitiei si Libertatilor Cetatenesti, Curtea de Apel Bacau, Tribunalul Bacau, Ministerul Economiei si Finantelor si Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii, solicitand obligarea paratilor sa remunereze munca reclamantilor cu aceleasi drepturi salariale cu care este remunerata munca grefierilor de sedinta, a grefierilor documentaristi si a grefierilor statisticieni, incepand cu 01.01.2005 pana in prezent si pe viitor.
In motivarea actiunii s-a aratat ca in baza unei decizii a Curtii de Apel Bacau s-a dispus transformarea posturilor de arhivar - registrator in posturi de grefier – registrator sau grefier - arhivar incepand cu 01.01.2005.
Legea nr. 567/2004 reglementeaza statutul personalului auxiliar de specialitate al instantelor judecatoresti si al parchetelor de pe langa acestea, dispozitiile sale fiind, insa, discriminatorii sub mai multe aspecte:
Astfel, desi art. 70 nu distinge intre grefierii care participa la sedintele de judecata si cei care nu participa, acestia din urma (grefier documentarist, grefier statistician) beneficiaza de aceleasi drepturi salariale ca si grefierii de sedinta; o alta discriminare are in vedere aspectul absolventilor de studii juridice superioare carora li se acorda drepturi salariale mai mici decat cele cuvenite celor fara studii juridice superioare; la un volum de munca mult mai mare si la atributii mult mai numeroase, grefierii arhivari primesc o remuneratie mai mica decat cea a grefierului documentarist si a grefierului statistician.
Verificand discriminarea produsa sub aspectul muncii remunerate trebuie analizate atributiile de serviciu ale fiecarei categorii de grefieri, fiind necesar ca salariile sa fie stabilite si in functie de munca si atributiile fisei postului sau atributiile reglementate de actele normative, or, in cauza grefierii arhivari, respectiv grefierii registratori, au salarii mai mici decat grefierii de sedinta, desi actele normative care reglementeaza drepturile salariale nu fac asemenea distinctii.
Motivand in drept actiunea, reclamantii au invocat dipozitiile Legii nr. 567/2004, ale codului muncii, ale H. CSM nr. 387/2005 ale L50/1996 si ale O.G. 137/2000, dar si Pactul International cu privire la drepturile economice, sociale si culturale.
In dovedirea sustinerilor lor, reclamantii au depus la dosar inscrisuri (fila 5-36).
Formuland intampinare prin reprezentantii lor legali, Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii si Ministerul Finantelor Publice au invocat exceptia calitatii procesuale pasive a acestora (fl. 50-53, fl. 61-62) iar Ministerul Justitiei si Libertatilor Cetatenesti a invocat exceptia prescriptiei extinctive a dreptului material la actiune pentru drepturile care nu se incadreaza in termenul de 3 ani de la data introducerii actiunii, potrivit art. 1,3,7,8 din Decretul 167/1958 si art. 283 din Codul Muncii.
Se arata, de asemenea, in intampinarea formulata de Ministerul Justitiei si Libertatilor Cetatenesti, ca dispozitiile art. 1 si art. 21 alin.1 din O.G. nr. 137/2000 au fost declarate neconstitutionale, deciziile Curtii Constitutionale fiind definitive si obligatorii.
In alta ordine de idei, diferentierea de salarizare aplicata diferitelor categorii de salariati din cadrul personalului auxiliar de specialitate nu este arbitrara, ci are la baza criterii obiective privind pregatirea profesionala diferita, specializata precum si atributiile de serviciu concrete ale fiecarei categorii, atributiile de serviciu ale grefierului arhivar si registrator sunt diferite de cele ale grefierului de sedinta, grefierului statistician si informatician inclusiv sub aspectul complexitatii. Astfel, s-a cerut a se constata ca pretentiile reclamantilor nu au nici un temei legal, drepturile salariale ale acestora fiind stabilite in mod concret in conformitate cu continutul concret al atributiilor de serviciu si complexitatea acestora iar in ceea ce priveste plata si pentru viitor a drepturilor solicitate, s-a aratat ca aceasta cerere este prematura, dreptul putand fi invocat pentru fiecare prestatie in parte numai dupa prestarea activitatii si ajungerea la scadenta (fila 54-58).
La randul sau, Directia Generala a Finantelor Publice a formulat intampinare, invocand exceptia lipsei calitatii sale procesuale pasive cu motivarea ca intre MFP si reclamanti nu exista nici un raport juridic legal sau conventional de natura sa creeze in sarcina acestuia obligatia de a plati drepturile banesti in discutie, drepturi ce decurg dintr-un raport de munca in care MFP nu este parte. Pe fondul cauzei, a solicitat parata respingerea actiunii ca neintemeiata si a solicitat ca instanta sa tina cont de Ordinul comun nr.1859/C/2484/26650/131/3774/C/2008 precum si de decizia nr.838/27.05.2009 a curtii Constitutionale (f.61,62).
Examinand inscrisurile aflate la dosar, instanta retine urmatoarele:
Exceptia prescriptiei extinctive este intemeiata pentru drepturile salariale aferente perioadei 1.01.2005-2.04.2006, avand in vedere art.283 alin.1 lit.c) din Codul muncii, cererea vizand aceasta perioada urmand a fi respinsa ca fiind prescris dreptul la actiune.
Instanta va admite si exceptia lipsei calitatii procesuale pasive invocata de paratii CNCD si MFP avand in vedere faptul ca reclamantele au solicitat obligarea si a acestora la plata drepturilor salariale acordate grefierilor de sedinta, grefierilor documentaristi si celor statisticieni, desi intre reclamante si parati nu exista nici un raport juridic legal sau conventional, drepturile solicitate decurgand dintr-un raport specific dreptului muncii.
In ceea ce priveste fondul cauzei, instanta constata ca prin cererea dedusa judecatii, reclamantele au solicitat obligarea paratilor sa remunereze munca lor cu aceleasi drepturi salariale cu care este remunerata munca grefierilor de sedinta, a grefierilor documentaristi si a grefierilor statisticieni, invocand in sustinerea solicitarilor lor dispozitiile art.1 si 2 din OG 137/2000 prin raportare la dispozitiile art.18 alin.(1) din L.50/1996 si la art.70 din L.567/2004.
Prin deciziile nr.818-821/2008, insa, Curtea Constitutionala a constatat ca prevederile art. 1, art. 2 alin. (3) si art. 27 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare, republicata, sunt neconstitutionale, in masura in care din acestea se desprinde intelesul ca instantele judecatoresti au competenta sa anuleze ori sa refuze aplicarea unor acte normative cu putere de lege, considerand ca sunt discriminatorii si sa le inlocuiasca cu norme create pe cale judiciara sau cu prevederi cuprinse in alte acte normative.
Pe de alta parte, nu s-a facut dovada unei practici unitare la nivelul intregii tari in sensul admiterii unor cereri similare pentru a se putea vorbi de incidenta hotararii CEDO Beian impotriva Romaniei.
Admite exceptia prescriptiei extinctive a dreptului material la actiune si in consecinta respinge actiunea formulata pentru perioada 01.01.2005 – 02.04.2006.