SENTINTA PENALA NR.230/05.03.2009
Deliberand asupra cauzei penale de fata constata urmatoarele:
Prin rechizitoriul nr. 818/P/2008 din data de 29.01.2008, intocmit de catre Parchetul de pe langa Tribunalul Tulcea si inregistrat pe rolul acestei instante la data de 30.01.2009 sub nr.658/327/2009, s-a dispus punerea in miscare a actiunii penale si trimiterea in judecata a inculpatului __, arestat in alta cauza, sub aspectul savarsirii infractiunii prevazute de art.293 alin.1 C.pen
Situatia de fapt retinuta in rechizitoriu se probeaza cu urmatoarele mijloace de proba: declaratia martorului __ (f 17-18), fotografia preluata de martor si actul de identitate al numitului __ cu care s-a legitimat inculpatul.
In cursul urmaririi penale inculpatul nu a dorit sa dea declaratie.
In cursul cercetarii judecatoresti instanta a audiat inculpatul, declaratia acestuia fiind consemnata si atasata la dosarul cauzei (fila 11 dosar instanta) si in sedinta publica din 26.02.2009 a audiat martorul __, a carui declaratie a fost consemnata si atasata la dosarul cauzei.
In fapt, in baza probelor administrate in cursul urmaririi penale si al cercetarii judecatoresti, instanta retine urmatoarele:
La data de 18.09.2006 inculpatul s-a prezentat la ghiseul de lucru cu publicul din cadrul Serviciului Public Comunitar pentru Eliberarea si Evidenta Pasapoartelor Simple Tulcea pentru a i se elibera un pasaport pe numele fratelui sau, __.
Acesta s-a prezentat la ghiseu pentru a fi fotografiat, desi functionarul strigase numele numitului __.
Procedand la verificarea documentelor depuse in prealabil, martorul __ a constatat diferente intre fizionomia inculpatului si actul de identitate prezentat, solicitandu-i acestuia sa-i spuna al cui este actul.
Inculpatul a continuat sa afirme ca el este cel din fotografie si ca se numeste __, desi functionarul ii adusese la cunostiinta ca va raspunde penal pentru fals in declaratii in cazul unor afirmatii neadevarate.
Inculpatul a fost fotografiat, iar ulterior, neregulile constatate au fost aduse la cunostiinta superiorilor.
Instanta retine aceasta situatie de fapt in baza declaratiei inculpatului data in cursul cercetarii judecatoresti, coroborata cu declaratia martorului __, copia cartii de identitate a numitului __ si fotografia inculpatului (f 7-8).
In drept:
Fapta inculpatului __, care la data de 18.09.2006 s-a prezentat la ghiseul de lucru cu publicul din cadrul Serviciului Public Comunitar pentru Eliberarea si Evidenta Pasapoartelor Simple Tulcea afirmand ca se numeste __ si legitimandu-se in acest sens pentru a obtine un pasaport cu fotografia sa, dar cu numele fratelui sau, intruneste elementele constitutive ale infractiunii prevazute de art. 293 C.pen.
In ceea ce priveste infractiunea de fals privind identitatea, prevazuta de art.293 din Codul penal, aceasta consta in prezentarea sub o identitate falsa sau atribuirea unei asemenea identitati altei persoane, pentru a induce sau a mentine in eroare un organ sau o institutie de stat sau o alta unitate dintre cele la care se refera art.145, in vederea producerii unei consecinte juridice, pentru sine ori pentru altul, sau incredintarea unui inscris care serveste pentru dovedirea starii civile ori pentru legitimare sau identificare, spre a fi folosit fara drept.
Elementul material al laturii obiective a infractiunii consta in actiunea inculpatului de a se prezenta la ghiseu folosindu-se de identitatea fratelui sau in vederea obtinerii unui pasaport pe numele acestuia din urma, incercand inducerea in eroare a functionarului. Urmarea imediata o reprezinta starea de pericol pentru increderea publica in autenticitatea inscrisurilor oficiale, din categoria carora face parte si pasaportul.
Avand in vedere ca actiunea de inducere in eroare a inculpatului a vizat un functionar din cadrul Serviciului Public Comunitar pentru Eliberarea si Evidenta Pasapoartelor Simple Tulcea care reprezinta o institutie de stat dintre cele la care se refera art.145 din Codul penal, exista si cea de a doua conditie esentiala atasata elementului material al infractiunii mentionate.
Latura subiectiva este reprezentata de forma de vinovatie a intentiei, in modalitatea prevazuta de art.19 alin.1 lit.a Cod penal, inculpatul urmarind sa obtina un pasaport pe numele fratelui sau dar cu fotografia sa, aspect care reiese chiar din declaratia sa data in cursul cercetarii judecatoresti, prin care recunoaste ca, desi functionarul a strigat numele fratelui sau el a fost cel care s-a prezentat la fotografiere, dar si din declaratia martorului audiat care arata ca l-a intrebat pe inculpat care este numele sau, acesta sustinand insa in continuare ca se numeste Tudor Ion.
Apararile inculpatului in sensul ca a fost fotografiat fara a i se pune vreo intrebare privind identitatea sa urmeaza a fi inlaturate de instanta, nefiind sustinute de nicio proba. Mai mult decat atat, acesta chiar recunoaste ca, desi functionarul a strigat numele fratelui sa, el a fost cel care s-a prezentat la fotografiere.
Aceasta declaratie se coroboreaza cu cea a martorului care arata ca, sesizand diferentele dintre fotografia din cartea de identitate si fizionomia celui care s-a prezentat i-ar fi atras atentia inculpatului ca va raspunde penal pentru fals in declaratii daca incearca inducerea in eroare, dar acesta a continuat sa sustina ca el este __, cel din cartea de identitate, fiind astfel dovedita intentia inculpatului de a induce in eroare functionarul de stat.
Avand in vedere cele expuse, instanta va aplica inculpatului pentru infractiunea retinuta in sarcina sa pedeapsa inchisorii, care sa corespunda scopului acesteia, definit prin art.52 din Codul penal, prin observarea criteriilor generale de individualizare prevazute de art.72 din Codul penal.
Constatand ca fapta inculpatului exista si ca a fost comisa de acesta cu forma de vinovatie ceruta de lege, instanta urmeaza a-l condamna pe inculpatul __ la pedeapsa cu inchisoarea, la individualizarea careia va tine cont de toate criteriile prevazute de art.72 C.p., si anume: limitele de pedeapsa prevazute de lege, gradul de pericol social generic si concret al faptei, imprejurarile concrete ale savarsirii acesteia, dar si atitudinea inculpatului.
Sub acest aspect, instanta retine pericolul social al infractiunii, reflectat in limitele de pedeapsa stabilite de legiuitor, conduita inculpatului inainte de savarsirea infractiunii, relevant fiind in acest sens faptul ca nu se afla la primul conflict cu legea penala, suferind o condamnare anterioara pentru savarsirea infractiunii de tainuire (f.32 d.u.p.), dar si faptul ca a dat dovada de nesinceritate atat in cursul urmariri penale, odata cu prezentarea materialului de urmarire penala cat si in cursul judecatii, nerecunoscand fapta comisa.
Instanta il va condamna pe inculpat la o pedeapsa de 1 an inchisoare.
Instanta apreciaza necesara executarea pedepsei in regim de detentie, facand si aplicarea art.71, interzicand drepturile prevazute de art. 64 lit. a teza a II-a si lit. b Cod penal pe durata executarii pedepsei.
Ca o consecinta a condamnarii inculpatului, in temeiul art. 191 alin. 1 C.p.p. acesta va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat, in suma de 600 lei.