Curtea de Apel Cluj, Sectia civila, de munca si asigurari sociale, pentru minori si familie, decizia nr. 378 din 1 februarie 2011
Prin sentinta civila nr. 4287 din 09 decembrie 2010 pronuntata de Tribunalul Cluj s-a respins cererea privind ordonanta presedintiala formulata de catre reclamanta S.M. in contradictoriu cu parata Casa Judeteana de Pensii Cluj.
Pentru a pronunta aceasta hotarare tribunalul a retinut ca prin Decizia nr. 261070 emisa de parata Casa Judeteana de Pensii Cluj la data de 20.10.2009 s-a stabilit in favoarea reclamantei S.M. pensia de serviciu in cuantum de 3.822 lei, valoarea totala a drepturilor cuvenite fiind de 5.982 lei . Ulterior, s-a procedat la recalcularea pensiei de serviciu in temeiul art. 3 din Legea nr. 119/2010, acordandu-se reclamantei pensia de limita de varsta in cuantum de 2.214 lei.
Impotriva acestei ultime decizii reclamanta a formulat contestatie intemeiata pe dispozitiile art. 87 din Legea nr. 19/2000, inregistrata pe rolul Tribunalului Cluj, iar prin prezenta cerere solicita suspendarea executarii Deciziei nr. 261070 din 31.08.2010,pana la solutionarea irevocabila a contestatiei.
In primul rand, s-a constatat ca dreptul asigurarilor sociale nu reglementeaza nici o procedura speciala de suspendare a executarii deciziilor de pensionare, sens in care reclamanta si-a si intemeiat cererea de suspendare pe dispozitiile dreptului comun, incidente conform art. 159 din Legea privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale.
Potrivit art. 581 alin. 1 din Codul de procedura civila, "instanta va putea sa ordone masuri vremelnice in cazuri grabnice, pentru pastrarea unui drept care s-ar pagubi prin intarziere, pentru prevenirea unei pagube iminente si care nu s-ar putea repara (_)". Astfel, conditiile speciale de admisibilitate ale cererii de emitere a unei ordonante presedintiale sunt urgenta, caracterul vremelnic al masurii solicitate si neprejudecarea fondului.
Verificand prezenta cerere prin prisma cerintelor legale enumerate, instanta a apreciat ca nu este admisibila.
Conform definitiei data de legiuitor, exista caracter urgent atunci cand masura solicitata este necesara pentru pastrarea unui drept care s-ar pagubi prin intarziere sau pentru prevenirea unei pagube iminente si care nu s-ar putea repara.
In cauza, reclamanta S.M. sustine ca reducerea drastica a mijloacelor sale de intretinere produce consecinte vadit prejudiciabile. Reclamanta nu a facut insa in nici un fel dovada acestor sustineri, cu toate ca, potrivit art. 1169 Cod civil si art. 129 alin. 1 teza finala din Codul de procedura civila, sarcina probei ii incumba.
Apoi, prejudiciul cauzat reclamantei prin reducerea cuantumului pensiei este unul patrimonial, cuantificabil si se poate, deci, repara, obtinerea unei solutii favorabile in contestatia impotriva deciziei de recalculare implicand si obligarea paratei la calcularea si la plata retroactiva a prejudiciului produs, reprezentand diferenta dintre pensia initiala si cea recalculata.
Pe de alta parte, cerinta neprejudecarii fondului impune ca in cadrul procedurii ordonantei presedintiale sa se efectueze doar un examen sumar al cauzei, cu verificarea aparentei dreptului dar fara a se antama problema existentei sau inexistentei dreptului subiectiv care poate sa faca doar obiectul unei judecati pe fond.
In speta, reclamanta insasi pretinde ca instanta sa ia in considerare natura si seriozitatea argumentelor de fond invocate, prezentand pe larg criticile la adresa legalitatii deciziei a carei suspendare o solicita.
Or, tocmai legalitatea masurii de anulare a beneficiului dreptului la pensia de serviciu face obiectul dosarului de fond iar in cadrul ordonantei presedintiale nu s-ar putea aprecia cu privire la valabilitatea acesteia, care vizeaza in mod exclusiv fondul raporturilor dintre parti.
Impotriva acestei sentinte a declarat recurs reclamanta S.P. solicitand admiterea recursului, modificarea hotararii in sensul admiterii cererii introductive de instanta.
In motivare critica sentinta prin recurata a fost respinsa ca nefondata cererea de emitere a ordonantei presedintiale de suspendare a executarii deciziei de recalculare a pensiei de serviciu retinandu-se ca cererea formulata ar fi fost de natura a prejudeca fondul ca nu a justificat urgenta.
A nu prejudeca fondul cauzei inseamna a nu analiza fondul raportului juridic dedus judecatii dar instanta investita cu solutionarea unei cereri de ordonanta presedintiala poate si chiar este obligata sa realizeze o minima antamare a fondului cauzei pentru a stabili daca aparenta dreptului este sau nu in favoarea reclamantului.
Contrar celor retinute de catre prima instanta, cererea mea nu a vizat o transare a fondului cauzei in procedura ordonantei presedintiale ci a urmarit evidentierea faptului ca, cel putin la nivel aparent, actul a carui suspendare a solicitat-o este nelegal.
In acest sens, a invocat doua aspecte:
a. Recalcularea pensiei de serviciu, cu consecinta unei diminuari drastice a drepturilor mele, este de natura a-i incalca cel putin dreptul de proprietate recunoscut de art. 1 din Protocolul nr. 1 aditional la Conventie si de Constitutie, dreptul la nediscriminare prevazut de art. 1 din Protocolul nr. 12 aditional la Conventie.
b. Executarea HG nr. 737/2010 privind metodologia de recalculare a pensiilor de serviciu, actul administrativ-normativ in baza caruia a fost recalculata pensia, a fost suspendata de catre instantele de contencios administrativ care au constatat existenta "cazului bine justificat" adica a imprejurarii legate de starea de drept, de natura sa creeze o indoiala serioasa in privinta legalitatii actului administrativ (art. 2, al. 1, lit. t si art. 14, al. 1 din Legea nr. 554/2004).
O analiza sumara a acestor doua sustineri formulate nu ar fi fost de natura a prejudeca fondul cauzei dar ar fi fost de natura a releva existenta unei minime aparente a dreptului in favoarea reclamantei si ar fi justificat luarea masurii solicitate.
Exista anumite situatii in care urgenta, in sensul art. 581 Cod procedura civila, nu trebuie in mod obligatoriu probata ea existand in mod implicit si rezultand din circumstantele cauzei. Din moment ce s-a decis ca lipsirea in mod abuziv a proprietarului de bunul sau reprezinta prin ea insesi o urgenta implicita de natura a justifica pronuntarea unei ordonante presedintiale", si in cazul meu, privarea de o parte considerabila a unui "bun" justifica existenta unei astfel de urgente.
In hotararea Buchen c. Cehia, prin aplicarea art. 41 din Conventia Europeana, CEDO a decis ca prejudiciul material este evident in ipoteza acordarii unor pensii mai mici pentru un anumit grup de persoana fata de un alt grup, aflat in situatie similara, si este constituit din diferenta intre pensia incasata si cea ce trebuia sa fie incasata daca tratamentul juridic era cel legal.
Analizand sentinta atacata prin prisma motivelor de recurs formulate, Curtea retine urmatoarele:
Criticile din recurs vizeaza modalitatea in care, in solutionarea cererii de ordonanta presedintiala formulata de reclamanta, s-a analizat intrunirea in cauza a conditiilor de admisibilitate privitoare la aceasta cerere.
Curtea constata ca sunt intemeiate considerentele retinute de prima instanta raportat la masura in care se verifica in speta o urgenta de natura a determina admisibilitatea cererii de ordonanta presedintiala, astfel incat, avand in vedere ca cele trei conditii de admisibilitate prevazute de lege pentru acest act procedural de exceptie trebuie intrunite cumulativ pentru a se admite cererea, recursul este nefondat.
Pentru rigoarea demersului, se impune precizarea ca neprejudecarea fondului nu este impusa ca o conditie de admisibilitate a cererii de ordonanta presedintiala, ci ca o limita a judecatii in cadrul procesual oferit de o atare cerere, cea de-a treia conditie de admisibilitate a cererii, alaturi de urgenta si vremelnicie, fiind cea a aparentei dreptului.
Sub acest aspect, Curtea observa, cu majoritate de voturi, ca urgenta pe care o indica Codul de procedura civila ca o conditie de admisibilitate a ordonantei presedintiale, prin sintagma "cazuri grabnice", nu este una oarecare, ci o anumita urgenta, circumscrisa la situatiile enumerate limitativ in cod, anume, "pentru pastrarea unui drept care s-ar pagubi prin intarziere, pentru prevenirea unei pagube iminente si care nu s-ar putea repara, precum si pentru inlaturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executari".
Fiind exclusa ultima ipoteza din textul citat, raportat la situatia de fapt expusa de reclamanta prin cererea introductiva de instanta, raman a fi analizate primele doua ipoteze ale textului legal incident.
Se constata, astfel, ca nu se poate invoca pierderea dreptului pe care il protejeaza de catre reclamanta, avand in vedere ca se invoca de catre aceasta apararea dreptului sau de proprietate asupra pensiei de serviciu prin actiunea de drept comun initiata in fata Tribunalului Maramures.
In opinia instantei, ordonanta presedintiala nu va putea fi admisa ori de cate ori este litigios si contestat un drept, atata timp cat temporizarea pe care o presupune judecarea litigiului de drept comun asupra fondului dreptului nu ar putea atrage o pierdere definitiva a dreptului. Cu alte cuvinte, doar ca o exceptie se va putea da ordonanta presedintiala, acolo unde este pericol ca dreptul in esenta sa sa se piarda (sa se pagubeasca, dupa formula folosita de legiuitor) pana la solutionarea pe calea actiunii de drept comun a pretentiei asupra dreptului.
Raportat la cea de-a doua ipoteza propusa de textul legal citat, sunt aplicabile aceleasi considerente, anume, in speta de fata, nu poate fi vorba despre o paguba iminenta si care nu s-ar putea repara, dat fiind ca prin transarea pe calea litigiului de drept comun a dreptului reclamantei asupra pensiei de serviciu, paguba pe care aceasta o suporta prin diminuarea drepturilor de pensie va putea fi reparata.
Se invoca de catre recurenta faptul ca o reparare tarzie a pagubei reclamante ar fi iluzorie, in conditiile in care diminuarea pensiei nu ii permite sa isi acopere cheltuielile lunare de intretinere, medicamente, practic nu ii permite sa isi duca traiul.
Curtea constata sub acest aspect ca reclamanta invoca dreptul de a-i fi mentinut cuantumul pensiei, astfel cum a fost aceasta acordata in baza Legii nr. 567/2004, aratand ca veniturile ce ii sunt in prezent asigurate nu ii permit subzistenta.
Or, aprecierea importantei economice a acestor venituri, in cantarirea argumentului privitor la urgenta afirmata de reclamanta, trebuie facuta prin raportare la situatia populatiei in general, la venitul minim pe economie in prezent, in tara, la situatia in general a pensionarilor si la cuantumul mediu al pensiei acestora, astfel incat, nefiind probata o situatie de exceptie care sa concretizeze urgenta afirmata, se constata ca venitul reclamantei se incadreaza in media venitului din pensii de stat in tara, astfel incat nu se considera probata conditia urgentei care sa atraga admisibilitatea cererii de ordonanta presedintiala. Reclamanta nu a depus probe din care sa rezulte o astfel de urgenta.
Curtea, cu majoritate de opinii, apreciaza ca nu se poate considera situatia creata prin "recalcularea pensiei de serviciu" (practic, prin anularea ei si inlocuirea cu una pentru limita de varsta sui generis) ca implicand o atare urgenta, intrucat, dupa cum s-a aratat mai sus, situatia ipotetic nelegala la a carei corectare vremelnica se tinde prin initierea unei cereri de ordonanta presedintiala trebuie sa se circumscrie unei pagube iminente si care nu s-ar putea repara. Altfel spus, gravitatea consecintelor situatiei create sa faca a nu putea fi reparate, or chiar deosebit de drastica fiind reducerea veniturilor pe care reclamanta le considera stabile, nu se poate considera ca ar pune-o intr-o situatie atat de precara incat sa se considere ca ii provoaca, raportat la probatiunea produsa, o paguba ireparabila.