actiune in constatare - necompetenta materiala in raport de valoarea obiectului cererii Sentinta civila nr. 21878 din data de 05.12.2014
pronunțată de Judecatoria Sectorului 1

Deliberand asupra cauzei civile de fata, constata urmatoarele:
Prin cererea inregistrata pe rolul acestei instante la data de 27.05.2014 sub nr. 25772/299/2014, reclamanta M.N.H.F. SRL a solicitat ca in contradictoriu cu SC L.R. SRL, sa se constate ca parata a reziliat contractul de superficie autentificat sub nr. 2382/26.06.2006 la BNPA T.A.M. si T.E.A.; sa se dispuna obligarea paratei la restituirea catre reclamanta a contravalorii investitie executate in baza Contractului de superficie si inchiriere autentificat sub nr. 2382/26.06.2006 la BNPA T.A.M. si T.E.A., incepand cu data ramanerii definitive a hotararii ce se va pronunta in aceasta cauza; sa se constate ca sunt prescrise facturile emise de parata in perioada 01.06.2010 - 01.02.2011 respectiv Factura cu seria LKR10SD01S00255 /01.06.2010; Factura cu seria LKR10SD01S00292 /01.07.2010; Factura cu seria LKR10SD01S00339/01.08.2010; Factura cu seria LKR10SD00S01080/01.09.2010; Factura cu seria LKR10SD00S01218 /01.10.2010; Factura cu seria LKR10SD01S00498/01.11.2010; Factura cu seria LKR10SD00S01551/02.12.2010; Factura cu seria LKR11SDO1S00003 /12.01.2011; Factura cu seria LKR11SD00S00153/01.02.2011; sa se dispuna anularea facturilor emise de catre parata in perioada 01.03.2011 - 03.01.2013 mentionate in cererea de chemare in judecata.
In motivare s-a aratat ca intre reclamanta pe de o parte si societatile L.D. SRL, M.V P. SRL, P.L. SA si L.B.S.R. SRL s-a incheiat Contractul Cadru autentificat sub nr. 2777 din 29 iulie 2005 de BNPA T.A.M. si T.E.A..
In baza Contractului cadru, reclamanta si parata L.R. SRL au incheiat la data de 26.06.2006 Contractul de superficie si inchiriere autentificat sub nr. 2382/26.06.2006 de BNPA A.M. si T.E.A., avand ca obiect lotul nr. 1 in suprafata de 2713,06 mp din _., in conformitate cu care reclamanta a avut reprezentarea ca dobandeste un drept de folosinta asupra unui teren, intravilan, construibil, de la adevaratul proprietar al acestuia in vederea construirii, exploatarii si operarii unui motel, scop in considerarea caruia si-au asumat in mod ferm obligatiile complexe prevazute in contract.
Inca din data de 28.10.2009, prin notificarea nr. 2279/2009 transmisa prin intermediul BEJ D.G. si L.G. a notificat creditoarei exceptia de nulitate absoluta a Contractul de superficie si inchiriere autentificat sub nr. 2382/26.06.2006 si a somat parata sa o despagubeasca pentru prejudiciul creat de catre SC L.R. SRL in dauna reclamantei, insa parata a refuzat orice incercare de solutionare amiabila a conflictului.
La randul sau parata i-a notificat invocand exceptia neexecutarii contractului. Mai mult, parata nu a despagubit-o pe reclamanta pentru constructia edificata pe terenul sau, motiv pentru care solicita obligarea acesteia la despagubiri pentru investitia efectuata.
In drept s-au invocat dispozitiile Decretului lege nr. 167/1958, art. 948 si 954 C.civ, C.fiscal art. 192, art. 194 si urm. N.C.pr.civ.
Parata a formulat la data de 07.08.2014 intampinare prin care a invocat exceptia litispendentei, iar pe fond, respingerea cererii de chemare in judecata, ca neintemeiata.
In motivare parata a aratat ca singura conditie rezolutorie din contractul de inchiriere si superficie ce face obiectul acestei cauze este neexecutarea de catre reclamanta a obligatiei de finalizare a lucrarilor, conditie rezolutorie ce poate fi invocata doar de catre parata, in calitate d creditoare a obligatiei de finalizare a constructiei. Parata L. nu a invocat rezilierea contractului pe motiv ca reclamanta nu a finalizat lucrarile de constructie, deci contractul este perfect valabil in continuare.
Fata de cel de-al doilea capat de cerere, privind obligarea paratei la restituirea contravalorii investitiei executate in baza contractului de inchiriere si superficie, se arata ca doar proprietarul terenului are dreptul legal de a alege intre retinerea sau ridicarea constructiei, iar superficiarul doar se conformeaza. Avand in vedere dispozitiile art. 494 c.civ si intentia paratei de a solicita ridicarea constructiei edificate pe terenul proprietatea sa se solicita, respingerea acestui capat de cerere ca inadmisibil.
Cu privire la capatul III de cerere, prin care se solicita constatarea interventiei prescriptiei facturilor emise pentru chiria datorata in perioada 01.06.2010 - 01.02.2011, se arata ca prescriptia a fost intrerupta. Cu privire la ultimul capat de cerere privind anularea facturilor, se arata ca schimbarea adresei postale a sediului principal nu are ca efect anularea datoriei.
In drept se invoca dispozitiile art. 138, art. 248 C.pr.civ, art. 969, art. 494 si urm C.civ.
Analizand actele si lucrarile dosarului sub aspectul exceptiei necompetentei materiale retine urmatoarele:
Potrivit art.248 alin.1 C.proc.civ., instanta se va pronunta mai intai asupra exceptiilor de procedura, precum si asupra celor de fond care fac inutila, in tot sau in parte, administrarea de probe ori, dupa caz, cercetarea in fond a cauzei.
Competenta materiala presupune o delimitare intre instantele de grad diferit, iar normele de competenta materiala sunt stabilite sub aspect functional (dupa felul atributiilor jurisdictionale) si sub aspect procesual (dupa obiectul, valoarea sau natura cererii) in Codul de procedura civila si in alte acte normative speciale.
Competenta materiala functionala este aceea care determina si precizeaza functia si rolul atribuite fiecareia dintre categoriile instantelor judecatoresti, in timp ce competenta materiala procesuala este aceea care determina categoria de pricini ce pot fi rezolvate, in concret, de o categorie de instante judecatoresti.
Normele care reglementeaza competenta materiala sunt norme de ordine publica, acestea avand caracter absolut, astfel incat partile nu pot conveni sa deroge de la aceste norme, nici chiar cu autorizarea instantei. In acest sens sunt si dispozitiile art.129 alin. 2 pct. 2 C.proc.civ, care statueaza ca necompetenta este de ordine publica in cazul incalcarii competentei materiale, cand procesul este de competenta unei instante de alt grad.
Potrivit art. 95 pct. 1 C.proc.civ., tribunalele judeca in prima instanta toate cererile care nu sunt date prin lege in competenta altor instante. Textul legal antementionat consacra noua optica pe care legiuitorul a adoptat-o cu privire la judecata in prima instanta, stabilind ca tribunalul are plenitudine de jurisdictie pentru judecata in prima instanta. Deci, ori de cate ori legea nu prevede competenta altei instante, tribunalului ii revine competenta de a solutiona pricina in prima instanta.
In speta, reclamanta a sesizat instanta de judecata cu mai multe capete principale de cerere, motiv pentru care se constata incidenta art.99 C.proc.civ., potrivit caruia: (1) Cand reclamantul a sesizat instanta cu mai multe capete principale de cerere intemeiate pe fapte ori cauze diferite, competenta se stabileste in raport cu valoarea sau, dupa caz, cu natura ori obiectul fiecarei pretentii in parte. Daca unul dintre capetele de cerere este de competenta altei instante, instanta sesizata va dispune disjungerea si isi va declina in mod corespunzator competenta. (2) In cazul in care mai multe capete principale de cerere intemeiate pe un titlu comun ori avand aceeasi cauza sau chiar cauze diferite, dar aflate in stransa legatura, au fost deduse judecatii printr-o unica cerere de chemare in judecata, instanta competenta sa le solutioneze se determina tinandu-se seama de acea pretentie care atrage competenta unei instante de grad mai inalt."
Prin cererea precizatoare formulata la data de 06.11.2014, reclamanta a aratat ca valoarea capatului 2 de cerere depaseste suma de 200.000 lei, asa cum rezulta din raportul de expertiza depus la termenul din 24.20.2014. In cuprinsul acestui raport de expertiza valoarea investitiei este de 7.877.484 ron.
Intre cele 4 capete de cerere formulate printr-o unica cerere de chemare in judecata exista o stransa legatura, temeiul comun al acestora este fiind Contractul de superficie si inchiriere autentificat sub nr. 2382/26.06.2006 la BNPA T.A.M. si T.E.A.
Conform art.99 alin. 2 C.p.c., cand reclamantul a sesizat instanta cu mai multe capete de cerere principale, intemeiate pe un titlu comun, instanta competenta sa le solutioneze se determina tinandu-se seama de acea pretentie care atrage competenta unei instante de grad mai inalt.
Conform art.95 Cod procedura civila, tribunalul este instanta de drept comun pentru solutionarea cererilor in prima instanta, judecatoria avand o competenta limitata, conform prevederilor art.94 pct.1 lit.a-j. Cererea avand ca obiect obligarea paratei la restituirea catre reclamanta a contravalorii investitiei executate in baza Contractului de superficie si inchiriere autentificat sub nr. 2382/26.06.2006 la BNPA T.A.M. si T.E.A. este de competenta Tribunalului intrucat valoarea acestui capat de cerere depaseste suma de 200.000 lei.
Obiectele cererilor principale formulate in cauza atrag competenta materiala a unor instante diferite, asa cum s-a retinut mai sus.
Prin urmare, instanta constata ca cererea formulata de reclamant se incadreaza in ipoteza prevazuta de art.99 alin.2 Cod procedura civila, intrucat cererea cuprinde mai multe capete principale, dintre care unul este de competenta tribunalului, instanta mai mare in grad decat judecatoria.
Concluzionand, se retine ca, unul dintre capetele cererii de chemare in judecata (capatul 2 de cerere) are o valoare de peste 200.000 iar capetele de cerere sunt intemeiate pe un titlu comun. Prin art.94 C.proc.civ. nu se prevede competenta judecatoriei pentru solutionarea tuturor capetelor de cerere, sens in care competenta revine tribunalului, conform art. 95 pct. 1 C.proc.civ., ca instanta de grad mai inalt.
Avand in vedere toate aspectele de fapt si de drept retinute, in temeiul art.95 pct. 1 C.proc.civ., cu referire la art.99 alin.2, art.129 alin.2 pct. 2 si art.130 alin.2, instanta va admite exceptia necompetentei materiale a Judecatoriei Sectorului 1 Bucuresti.
Totodata, facand aplicarea dispozitiilor art.132 alin.1 si 3 C.proc.civ., instanta va declina competenta solutionarii prezentei cauze in favoarea Tribunalului Bucuresti, caruia i se va inainta dosarul. PENTRU ACESTE MOTIVE,
IN NUMELE LEGII
HOTARASTE Admite exceptia necompetentei materiale a Judecatoriei Sectorului 1 Bucuresti.
Declina competenta de solutionare a cauzei privind pe reclamant M.N.I.H.F. SRL _ , parat SC L.R. SRL _, in favoarea Tribunalului Bucuresti.
Fara cale de atac.
Pronuntata in sedinta publica, azi 05 decembrie 2014.