Inselaciune in conventii. Fals in declaratii. Latura civila. Anularea actelor juridice Sentinta penala nr. 491 din data de 10.02.2011
pronunțată de Judecatoria Iasi

Prin sentinta nr. 491/10.02.2011 a Judecatoriei Iasi-Sectia Penala, s-a dispus in baza art. 215 alin. 1, 2, 3 C.p. condamnarea inculpatului R G la pedeapsa rezultanta de 3 (trei) ani inchisoare, cu suspendarea executarii sub supraveghere.
In baza art. 14 si 346 alin. 1 rap. la art. 998-999 C.civ. au fost admise in parte actiunile civile ale partilor civile GC si LG si LV si a obligat inculpatul la plata catre aceastea a sumei de cate 5000 lei, cu titlu de daune morale, instanta respingand restul pretentiilor formulate de partile civile GC, LG si LV, CI si CG, MA si MFC.
Pentru a pronunta aceasta solutie instanta a retinut ca, la data de 09.05.2007, prin contractul de vanzare-cumparare nr. 964/09.05.2007, in calitate de mandatar al numitei CM, inculpatul a vandut numitului CG, terenul in suprafata de 2.179,98 mp, categoria de folosinta livezi, amplasat in parcela 1 (2880/26/2) identificat cu nr. cadastral 607 (apartinand p.vat. GC) si terenul in suprafata de 1.153,33 m.p., categoria de folosinta " livezi", amplasat in parcela 1 (2880/26/3) identificat cu nr. cadastral 608 (apartinand p.vat LV si LG), ascunzand situatia juridica a terenurilor, aratand in mod fals ca terenul nu a fost instrainat, ca nu face obiectul unui litigiu sau al unui contract de vanzare-cumparare, cunoscand ca terenurile fusesera anterior instrainate de predecesoarea sa, BC, partilor vatamate si ca nu a avut niciodata un drept efectiv de proprietate asupra acestor terenuri, producand un prejudiciu patrimonial (pierderea dreptului de proprietate), in dauna partilor vatamate GC si LG, care aveau in stapanire terenurile, si respectiv, la aceeasi data de 09.05.2007, cu ocazia incheierii contractului de vanzare-cumparare nr 964/09.05.2007, in fata notarului public, inculpatul a declarat in mod fals, in calitate de mandatar al lui CM ca terenul ce se vinde nu este instrainat, nu face obiectul vreunui litigiu sau al unui antecontract de vanzare-cumparare.
Pe latura civila, in ceea ce priveste prejudiciul moral suferit de partile vatamate GC si respectiv LG si LV instanta a apreciat ca acesta reprezinta rezultatul daunator direct de natura nepatrimoniala, al faptelor ilicite si culpabile ale inculpatului, prin care se aduce a vatamare valorilor si drepturilor extrapatrimoniale care sunt strans legate de personalitatea umana.
Sub acest aspect, instanta a apreciat ca actiunile inculpatului, ca manifestare exteriorizata in sfera relatiilor sociale, au provocat in concret in dauna partilor civile GC si respectiv LG si LV un prejudiciu localizat la nivelul suferintei psihice date de existenta incerta a dreptului de proprietate al acestora in toata perioada de timp in care au avut loc litigiile civile in care s-a disputat dreptul de proprietate asupra imobilelor.
Suferinta psihica a victimelor mentionate rezulta din atingerea adusa dreptului de proprietate asupra imobilelor, ca drept patrimonial strans legat de persoana individului.
In ceea ce priveste restul pretentiilor formulate de partile civile, instanta a apreciat ca in cauza exista situatia tipica a vanzarii lucrului altuia, neavand relevanta daca cel care vinde are sau nu cunostinta despre faptul ca vinde lucrul altuia, si nici daca actioneaza in nume propriu sau ca mandatar al adevaratului proprietar.
Potrivit art 348 Cpp instanta penala se pronunta chiar daca nu exista parte civila printre altele cu privire la desfiintarea totala sau partiala a unui inscris.
Or, in speta inscrisuri falsificate nu sunt contractele de vanzare-cumparare subsecvente care sunt doar anulabile.
Doctrina dar si jurisprudenta dreptului civil nu sunt unanime in ceea ce priveste solutionarea vanzarii lucrului altuia sub aspectul anularii sau nu a contractelor de vanzare cumparare incheiate in frauda adevaratilor proprietari.
Principiul anularii actului subsecvent ca urmare anularii actului principal cunoaste atenuari in anumite situatii.
Buna credinta consta in atitudinea subiectiva a cumparatorilor, caracterizata prin convingerea neindoielnica asupra faptului ca imobilul apartine vanzatorului, ca adevarat proprietar, de cunoasterea prin mijloace obisnuite, aflate la indemana oricarei persoane, a situatiei juridice a imobilului si a lipsei intentiei altei persoane de a revendica bunul. Cercetarea bunei credinte implica si cercetarea elementului subiectiv in cadrul careia se va stabili daca perspicacitatea si prudenta celor din jur, precum si a tertului dobanditor, puteau, in conditii normale, sa inlature aparenta.
Toate aceste aspecte, a apreciat instanta, exced insa actiunii penale in raport de care actiunea civila in procesul penal este accesorie, astfel ca partile au posibilitatea transarii asupra acestor chestiuni in cadrul instantei civile, inclusiv sub celelalte aspecte respectiv rectificarea inscrierilor in Cartile Funciare.
In acest sens s-a pronuntat si Curtea de Apel Bacau intr-o cauza similara prin decizia penala nr. 110/12.02.2010.