Reconstituirea dreptului de proprietate
Pe rol, solutionarea cauzei civile, ce formeaza obiectul dosarului acestei instante, privind pe reclamantul B.M., paratele Comisia Locala de fond funciar, Comisia Judeteana de fond funciar Giurgiu, avand ca obiect proces funciar.
Despre mersul dezbaterilor s-a consemnat in incheierea din data de 24.04.2007, cand procesul a fost pe rol, s-au pus concluzii pe fondul cauzei, dar instanta avand nevoie de timp pentru studiul actelor si lucrarilor de la dosarul cauzei, si pentru a se depune concluzii scrise, a amanat pronuntarea pentru data de astazi cand
INSTANTA
Asupra cauzei civile de fata:
Prin cererea inregistrata pe rolul Judecatoriei Giurgiu, reclamantul B. M. a chemat in judecata pe paratele Comisia locala de fond funciar si Comisia judeteana de fond funciar Giurgiu, formuland plangere impotriva hotararii comisiei locale si a hotararii comisiei judetene, solicitand anularea acestora si restituirea in natura si pe vechiul amplasament a suprafetei de 45,50ha.
In fapt, reclamantul a aratat ca a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenului in suprafata de 45,50 ha teren arabil, care a fost preluat abuziv de la autorul sau, R.I. si in sustinerea cererii sale a depus acte care fac dovada proprietatii, acte de stare civila si certificate de mostenitor.
In drept, reclamantul a invocat Legea 247/2005.
In dovedire, reclamantul a solicitat proba cu acte.
Comisia judeteana de fond funciar a comunicat la dosar copii de pe actele care au stat la baza emiterii hotararii.
Parata Comisia locala de fond funciar a depus la dosar intampinare prin care solicita respingerea plangerii, aratand ca mostenitorilor autorului li s-a reconstituit suprafata de 10 ha, in baza Legii 18/1991, iar in baza Legii 169/1997, figureaza inscrisi in anexa 37, cu suprafata de 40 ha, pentru care s-a emis titlul de proprietate.
Parata Comisia judeteana de fond funciar Giurgiu a depus la dosar note scrise, prin care arata ca solicita respingerea plangerii, intrucat s-a reconstituit deja suprafata de 50 ha de la autorul R.I.
Prin sentinta civila nr. 2586/15.06.2006 a Judecatoriei Giurgiu, a fost respinsa plangerea reclamantului, avand in vedere ca prin titlurile de proprietate nr. 82412/2001 si nr. 97502/2002 a fost reconstituit pe numele mostenitorilor defunctului R.I., dreptul de proprietate pentru suprafata de 50 ha teren, astfel ca reconstituirea dreptului de proprietate si asupra altei suprafete de teren ce ar fi apartinut defunctului R.I., este contrara legii.
Prin decizia civila nr. 492/07.11.2006 a Tribunalului Giurgiu, a fost admis recursul declarat de recurentul-reclamant impotriva sentintei civile nr. 2586/2006, care a fost casata si trimisa spre rejudecare. Tribunalul a retinut ca plangerea trebuie solutionata prin raportare la dreptul intern aplicabil, dar si prin raportare la conventiile internationale la care Romania este parte, in particular la Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale ( art. 1 din Protocolul 1 la Conventie); trebuie pusa in discutia partilor utilitatea atragerii in proces a tertelor persoane mentionate in titlurile de proprietate; si trebuie pus in vedere reclamantului sa dea declaratia prev. de art. 11 al. 4 din HG nr. 890/2005.
In rejudecare, dosarul a fost inregistrat sub nr. 849/122/2006.
Procedand la rejudecarea cauzei, instanta retine urmatoarele:
Potrivit art. 9 al. 1 din Legea 18/1991, in cazul terenurilor agricole, limita maxima a suprafetei restituibile nu va putea depasi 50 de ha, de familie, in echivalent arabil, indiferent daca reconstituirea urmeaza a se face in mai multe localitati sau de la autori diferiti. Aceasta dispozitie legala trebuie interpretata coroborat cu art. 3 al. 2 din Legea nr. 1/2000, potrivit careia reconstituirea dreptului de proprietate se face pentru diferenta dintre suprafata de 10 ha si cea adusa in cooperativa agricola de productie sau preluata prin legi speciale ori in orice mod de la cooperatori, dar nu mai mult de 50 de ha de proprietar deposedat.
Potrivit art. 1 din Protocolul aditional la Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, orice persoana fizica sau juridica are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decat pentru cauza de utilitate publica si in conditiile prevazute de lege si de principiile generale ale dreptului international. Dispozitiile precedente nu aduc atingere dreptului statelor de a adopta legile pe care le considera necesare pentru a reglementa folosinta bunurilor conform interesului general sau pentru a asigura plata impozitelor ori a altor contributii, sau a amenzilor.
Simpla lectura a dispozitiilor cuprinse in art. 1 din Protocolul 1 pune in evidenta faptul ca protectia pe care el o instituie nu este absoluta. In conceptia Curtii Europene, intr-o jurisprudenta constanta, art. 1 nu contine numai principiul protectiei dreptului de proprietate, ci si alte doua principii care constituie limite ale exercitiului acestui drept: posibilitatea privarii de proprietate pentru cauza de utilitate publica si reglementarea exercitarii acestui drept in conformitate cu interesul general. Astfel, instanta europeana a constatat in jurisprudenta sa ca trebuie pus in prim plan justul echilibru necesar a fi respectat intre interesele concurente ale individului si ale societatii in ansamblul ei, cu recunoasterea unei anumite marje de apreciere in favoarea autoritatilor statale, apreciind ca nu se poate considera ca fiind nerezonabila referirea pe care un stat o face la disponibilitatile economice si bugetare spre a stabili suprafetele ce pot fi restituite, urmare a adoptarii unei reforme funciare profunde, ale carei obiective de politica macro-economica si sociala nu pot fi puse in discutie, chiar daca ele au afectat dreptul de proprietate al reclamantului.
Reclamantul care, potrivit delegatiei din dosar, a beneficiat de aparare calificata, a indicat in cuprinsul cererii de chemare in judecata, drept parate, Comisia locala de fond funciar si Comisia judeteana de fond funciar Giurgiu. Principiul disponibilitatii in procesul civil lasa la libera apreciere a reclamantului fixarea cadrului procesual si a limitelor cererii, inclusiv cu privire la persoanele cu care intelege sa-si discute obiectul procesului. Din lucrarile dosarului, nu rezulta ca reclamantul a inteles sa-si precizeze actiunea sub aspectul persoanei pe care intelege sa o cheme in judecata, in calitate de parat, ci dimpotriva, la termenul de judecata din data de 24.04.2007, a sustinut ca nu se impune atragerea in proces a altor persoane. In aceste conditii, nu se poate retine lipsa rolului activ al instantei, deoarece dispozitiile art. 129 al. 5 C.pr.civ., presupun doar aflarea adevarului judiciar, judecatorul neputandu-se substitui partii care a beneficiat de asistenta juridica a unui avocat.
Se retine de catre instanta si faptul ca obiectul cererii de chemare in judecata il constituie plangere impotriva hotararilor comisiei locale si comisiei judetene, situatie in care calitate procesuala pasiva are comisia careia ii apartine actul contestat pe calea plangerii, in speta, cele doua comisii.
Reclamantul nu si-a precizat cererea, in sensul ca ar solicita si anularea titlurilor de proprietate, pentru a exista o coparticipare procesuala obligatorie si a fi necesara introducerea in cauza, a persoanelor in favoarea carora s-au emis aceste titluri.
In ceea ce priveste declaratia prev. de art. 11 al. 4 din HG 890/2005, aceasta a fost depusa la dosar la termenul de judecata din data de 27.02.2007.
Fata de considerentele anterior expuse, instanta apreciaza ca plangerea reclamantului este neintemeiata si, in consecinta, o va respinge.
IN NUMELE LEGII
HOTARASTE:
Respinge plangerea formulata de reclamantul B.M., domiciliat in Bucuresti, in contradictoriu cu paratele Comisia locala de fond funciar si Comisia judeteana de fond funciar Giurgiu.
Cu recurs in 15 zile de la comunicare.
Pronuntata in sedinta publica azi, 30.04.2007.
Presedinte,
Grefier,