PROBLEMA DE DREPT:
Despagubiri accident de circulatie. Asigurare de raspundere civila auto. Daune morale. Prejudiciu de agrement.
(SENTINTA CIVILA NR. 95/19.03.2015)
REZUMATUL SPETEI:
Reclamantul A.P., in contradictoriu cu parata SC C.A. SA, a solicitat obligarea paratei la plata urmatoarelor sume: 30.000 lei reprezentand daune materiale, 2.500.000 lei reprezentand daune morale, 2.500.000 lei reprezentand prejudiciu de agrement, 910 lei lunar, reprezentand prestatie periodica ce rezulta din diferenta dintre salariu si indemnizatia de handicap.
In motivare, reclamantul arata ca la data de 26.01.2012 se afla pe locul din dreapta al autoturismului marca ____ condus de C.O. Conducatorul auto, pe fondul vitezei neadaptate la un carosabil acoperit cu zapada a pierdut controlul autoturismului, a derapat si a patruns pe celalalt sens de mers unde a intrat in coliziune cu autoturismul cu numar de inmatriculare __.. care circula regulamentar din sens opus, condus de C.G. Se arata ca vinovatia autorului accidentului a fost stabilita in mod cert si definitiv prin rezolutia de neincepere a urmaririi penale din 17.05.2012 a Parchetului de pe langa Tribunalul Galati cat si prin Referatul de propunere NUP al Biroului Rutier al Politiei Municipiului Galati.
In urma accidentului arata ca a suferit un traumatism cranio-cerebral cu edem cerebral, fiind internat la Sectia Neurochirurgie a Spitalului de Urgenta Galati din data de 27.01.2012 pana la data de 03.02.2012, in prezent fiind incadrat intr-un grad de handicap, avand ca deficit functional hemianopsie homonima dreapta, pareza faciala centrala dreapta, hemipareza dreapta, hemipareza dreapta predominant brahiala, ortostatism si mers imposibil, nu executa ordine verbale simple si necesita supraveghere permanenta.
Actiunea a fost admisa in parte, considerandu-se, privitor la daunele morale, ca spre deosebire de despagubirile materiale, care se stabilesc pe baza de probe directe, despagubirile pentru daunele morale se stabilesc pe baza evaluarii instantei de judecata. Chiar daca este adevarat ca stabilirea cuantumului despagubirilor echivalente unui prejudiciu nepatrimonial include o doza de aproximare, instanta trebuie sa aiba in vedere o serie de criterii cum ar fi: consecintele negative suferite de cel in cauza pe plan fizic si psihic, importanta valorilor morale lezate, masura in care au fost lezate aceste valori si intensitatea cu care au fost percepute consecintele vatamarii, masura in care i-a fost afectata situatia familiala, profesionala si sociala. Atat Curtea Europeana a Drepturilor Omului, cat si Inalta Curte de Casatie si Justitie, atunci cand acorda despagubiri morale, nu opereaza cu criterii de evaluare prestabilite, ci judeca in echitate, adica procedeaza la o apreciere subiectiva a circumstantelor particulare a cauzei.
Privitor la prejudiciul de agrement, s-a apreciat ca prejudiciul fiziologic incercat de reclamant constand in privarea acestuia de avantajele unei vieti normale, inclusiv prejudiciul de agrement, dat de efortul suplimentar pe care acesta trebuie sa-l faca pentru a-si pastra conditiile de viata pe care le-a avut anterior vatamarii, conditii pe care nu le va recapata in timp, pretinde acordarea unei compensatii banesti corespunzatoare care sa ofere reclamantului o necesara satisfactie. Astfel, prejudiciul de agrement trebuie inteles in acceptiunea sa larga, ca avand o dubla natura. Aspectul obiectiv, concretizat in tulburari fiziologice care provoaca neplaceri in viata curenta nu este altul decat prejudiciul fiziologic. Asadar, prejudiciul fiziologic se afla inglobat in prejudiciul de agrement, care trebuie inteles in sens larg. In acelasi timp, victima constientizeaza starea in care se afla, privatiunile si restrangerile pe care acest prejudiciu le provoaca. Pe langa prejudiciul corporal (functional, de agrement) de lunga durata, urmarile subzistand chiar si in prezent, reclamantul necesitand interventii chirurgicale si programe de recuperare, cauzat prin vatamarea adusa integritatii corporale, instanta retine si prejudiciul pur psihologic datorat faptului ca accidentul i-a provocat leziuni fizice determinand o alta atitudine psihica a reclamantului, complet diferita de cea avuta anterior producerii acestuia, schimbare determinata de necesitatea restabilirii integritatii sale corporale, iar eforturile depuse in acest sens au angrenat o suprasolicitare psihica si un efort fizic suplimentar.