I. Prin sentinta penala nr.64/17.01.2013, Judecatoria Brasov a hotarat :
In baza art. 178 alin. 2 si 5 C.pen. cu aplic. art.320¹ alin.7 C.pr.pen. condamna inculpatul S T la pedeapsa de 3 ani inchisoare pentru savarsirea infractiunii de ucidere din culpa.
In baza art.71 alin.1 si 2 C.pen., interzice inculpatului exercitarea drepturilor prev. de art.64 lit.a (teza a II-a), b C.pen. pe durata executarii pedepsei principale.
In baza art.81 alin.1 C.pen., suspenda conditionat executarea pedepsei pe durata unui termen de incercare de 5 ani stabilit in conditiile art. 82 C.pen.
In baza art.71 alin.5 C.pen. suspenda executarea pedepsei accesorii a interzicerii drepturilor prev. de art.64 lit.a (teza a II-a), b C.pen. pe durata suspendarii conditionate a executarii pedepsei.
In baza art.359 C.pr.pen. pune in vedere inculpatului dispozitiile art.83 C.pen. referitoare la revocarea suspendarii conditionate a executarii pedepsei in cazul savarsirii cu intentie a unei noi infractiuni.
Constata ca la data de 21.07.2010 autoturismul cu numarul de inmatriculare de Bulgaria P9408AK nu avea asigurare obligatorie valabila.
In baza art.14, 346 C.pr.pen. rap. la art. 998 si 999 Cod civil, admite in parte actiunile civile formulate de partile civile si dispune obligarea Biroului National Carte Verde din Bulgaria prin Biroul Asiguratorilor de Autovehicule din Romania la plata urmatoarelor sume de bani:
- suma de 14.000 lei cu titlu de daune materiale pentru partea civila S C
- suma de 50.000 lei cu titlu de daune morale pentru partea civila S C
- suma de 70.000 lei cu titlu de daune morale pentru partea civila S M
- suma de 70.000 lei cu titlu de daune morale pentru partea civila S M
- suma de 2.500 lei cu titlu de daune materiale pentru partea civila S F R
- suma de 50.000 lei cu titlu de daune morale pentru partea civila S F R
- suma de 70.000 lei cu titlu de daune morale pentru partea civila S E
- suma de 70.000 lei cu titlu de daune morale pentru partea civila S F
In baza art.14, 346 C.pr.pen. rap. la art.998 si 999 Cod civil, dispune obligarea Biroului National Carte Verde din Bulgaria prin Biroul Asiguratorilor de Autovehicule din Romania la plata unei prestatii periodice in favoarea partilor civile S F si S E in cuantum de 100 lei lunar pentru fiecare, incepand cu data de 21.07.2010 si pana la majoratul acestora.
In baza art.14, 346 C.pr.pen. rap. la art.998 si 999 Cod civil, dispune obligarea Biroului National Carte Verde din Bulgaria prin Biroul Asiguratorilor de Autovehicule din Romania la plata unei prestatii periodice in favoarea partilor civile S M si S M in cuantum de 100 lei lunar pentru fiecare, incepand cu data de 21.07.2010 si pana la majoratul acestora.
Respinge cererea formulata de Ministerul Public cu privire la prelevarea de probe biologice de la inculpat conform art.7 din Legea nr.76/2008.
In baza art.191 alin.1 C.pr.pen., obliga inculpatul la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat in cuantum de 200 lei, din care suma de 100 lei reprezentand 50% din onorariu aparator oficiu se avanseaza din fondurile Ministerului Justitiei in contul Baroului Brasov
In baza art.193 alin.2 C.pr.pen., obliga inculpatul la plata sumei de 1.000 lei cu titlu de cheltuieli de judecata catre partea civila S C si la plata sumei de 1.000 lei catre partea civila S F R.
Pentru a pronunta aceasta hotarare, Judecatoria Brasov a retinut ca stare de fapt ca, in data de 21.07.2010, inculpatul a condus autovehiculul marca Mazda 626 avand nr. de inmatriculare de Bulgaria P9408AK pe DN 1, dinspre Sibiu spre Brasov. In autoturism se aflau si cele doua victime, impreuna cu care inculpatul se intorcea din Germania. La km 199+300 m, in dimineata zilei de 21.07.2010, inculpatul a adormit la volan si a patruns pe contrasens, intrand in coliziune frontala cu autoutilitara marca Iveco cu nr. inmatriculare B-34-FRV condusa regulamentar de martorul M V. In urma impactului, autoturismul condus de inculpat a ricosat in santul de pe marginea drumului, rezultand decesul numitilor S C si S C, pasageri ai autoturismului condus de inculpat.
Prima instanta a apreciat ca fapta inculpatului care, in data de 21.07.2010, a condus autovehiculul marca Mazda 626 avand nr. de inmatriculare de Bulgaria P9408AK pe DN 1, dinspre Sibiu spre Brasov, iar la km 199+300 m a patruns pe contrasens si a intrat in coliziune cu autoutilitara marca Iveco cu nr. inmatriculare B-34-FRV condusa regulamentar de martorul M V, rezultand decesul partilor vatamate S C si S C, pasageri ai autoturismului condus de inculpat, intruneste elementele constitutive ale infractiunii de ucidere din culpa prevazuta de art. 178 alin. 2 si 5 C.pen.
La individualizarea pedepsei ce se va aplica inculpatului, prima instanta a avut in vedere dispozitiile art. 52 Cp, referitoare la scopul pedepsei, precum si criteriile prev. de art.72 C. pen, respectiv dispozitiile partii generale ale Codului penal, gradul de pericol social al faptei raportat la modul si mijloacele de savarsire a faptei, scopul urmarit si urmarea produsa, precum si persoana infractorului si imprejurarile care atenueaza sau agraveaza raspunderea penala urmand a retine si dispozitiile art. 320¹ alin.7 C.pr.pen referitoare la reducerea cu o treime a limitelor pedepsei.
Astfel, judecatoria a avut in vedere ca infractiunea nu este una intentionata si a fost savarsita pe fondul oboselii extreme si nu a incalcarii constiente a unei reguli de circulatie. In favoarea acestuia, au fost retinute circumstantele de ordin personal, respectiv faptul ca acesta este o persoana pe deplin integrata in societate, fara antecedente penale si indeosebi faptul ca acesta a manifestat interes pentru situatia sa, s-a prezentat in fata instantei, prin intreaga sa atitudine contribuind la solutionarea cu celeritate a cauzei.
Sub aspectul laturii civile a cauzei, prima instanta a constatat ca Spitalul Clinic de Urgenta Brasov s-a constituit parte civila in cauza cu suma de 2669,58 lei, reprezentand contravaloarea prestatiilor sanitare acordate inculpatului S T.
Atata vreme cat inculpatul nu a fost trimis in judecata pentru savarsirea infractiunii de vatamare corporala asupra propriei persoane, actiunea civila a spitalului nu a putut fi alaturata actiunii penale in fata instantei de judecata, motiv pentru care spitalul clinic de urgenta nu a avut calitatea de parte civila in cauza. In cazul spitalului, acesta poate solicita instantei civile repararea prejudiciului, atata vreme cat inculpatul nu a fost trimis in judecata pentru infractiunea de vatamare corporala asupra propriei persoane, aspect care de altfel nici nu se poate face, din moment ce autovatamarea nu este prevazuta de legea penala.
Judecatoria Brasov a mai retinut ca, in cursul judecatii, s-au constituit parti civile numitii S F R in calitate de sotie a victimei S C, copii minori S E si S F, S C in calitate de sotie a victimei S C si copii acestora S M si S M (declaratiile de constituire de parti civile sunt la filele 31,32 din dosarul instantei).
Judecatoria a apreciat ca, in cauza, sunt indeplinite conditiile prev. de art. 998-999 C.civ., respectiv fapta ilicita, prejudiciu, legatura de cauzalitate si vinovatia, pentru a fi angajata raspunderea civila delictuala a inculpatului, ca temei pentru obligarea la plata daunelor.
Cu referire la partea civila S C, aceasta a solicitat suma de 26.084 lei cu titlu de daune materiale, constand in cheltuieli de inmormantare, cheltuieli cu deplasarea la Brasov, cheltuieli cu pomenirea, taxe bisericesti, cheltuieli cu preotii, etc.
Din analiza tuturor chitantelor si bonurilor fiscale depuse la dosar rezulta o suma totala de 14.000 lei, suma ce a fost dovedita cu inscrisuri de partea civila.
Raportat la acestea, desi este posibil ca partea civila sa fi cheltuit sume de bani mai mari decat acestea, astfel cum a relatat si martorul audiat, prejudiciul nu a fost dovedit sub aspectul intinderii sale, astfel ca nu este determinat, imprejurare in care instanta va respinge solicitarea privind acordarea diferentei pana la cuantumul solicitat de partea civila.
Partea civila S F R a solicitat suma de 25.000 lei cu titlu de daune materiale, constand in cheltuieli de inmormantare, cheltuieli cu deplasarea la Brasov, cheltuieli cu pomenirea, taxe bisericesti, cheltuieli cu preotii, etc.
Din analiza tuturor chitantelor si bonurilor fiscale depuse la dosar rezulta o suma totala de 2.500 lei, suma ce a fost dovedita cu inscrisuri de partea civila, confirmata si de martora audiata.
Cu privire la daunele morale solicitate de partile civile, prima instanta a avut in vedere ca pierderea sotului, respectiv a tatalui, la inceputul unei casatorii si la o varsta foarte frageda pentru copii, reprezinta, in mod evident, o pierdere imensa ce nu poate fi reparata in nici un mod, acordarea unor sume de bani cu titlu de daune morale fiind in masura sa compenseze intr-o oarecare masura imensa pierdere suferita.
Atat pentru copii, cat si pentru sotiile victimelor, pierderile vor fi resimtite pe parcursul intregii vieti. Minorii, pe langa faptul ca nici nu inteleg probabil ce s-a intamplat cu tatal lor, vor fi lipsiti de sprijinul unui tata sau de simpla prezenta a acestuia in anumite momente ale vietii sale, trauma acestora fiind evident mai mare. Judecatoria Brasov a avut in vedere ca daunele morale nu trebuie sa constituie o imbogatire fara justa cauza, ci trebuie sa reprezinte o reparatie echitabila pentru pierderea suferita.
In raport de aceste aspecte, prima instanta a considerat ca se impune acordarea urmatoarelor sume cu titlu de daune morale:
- suma de 50.000 lei cu titlu de daune morale pentru partea civila SC
- suma de 70.000 lei cu titlu de daune morale pentru partea civila SM
- suma de 70.000 lei cu titlu de daune morale pentru partea civila SM
- suma de 50.000 lei cu titlu de daune morale pentru partea civila SFR
- suma de 70.000 lei cu titlu de daune morale pentru partea civila SE
- suma de 70.000 lei cu titlu de daune morale pentru partea civila SF
De asemenea, prima instanta a considerat intemeiata solicitarea privind plata unei prestatii periodice lunare avand in vedere ca tatal, in masura in care ar fi trait, ar fi fost obligat sa asigure intretinerea minorilor cel putin pana la implinirea varstei de 18 ani, starea de nevoie a acestora fiind prezumata de lege.
La stabilirea cuantumului acestei prestatii periodice, judecatoria a avut in vedere ca, la dosarul de urmarire penala ( filele 80- 83 ), se afla contractele de munca nr. 3540115 pe numele victimei S C si nr. 3540119 pe numele lui S C, incheiate pe o durata de 3 luni, in perioada 01.06.2010 – 31.08.2010, in care se consemneaza un salariu de 600 lei lunar. Se va avea in vedere si salariului minim pe economie la data savarsirii faptei, care era tot in cuantum de 600 lei pe luna.
Prima instanta a retinut ca, in cazul in care se acorda intretinere pentru 2 persoane (situatie intalnita in speta), cuantumul pensiei este de 1/3 din valoarea obtinuta conform art. 94 din Codul Familiei.
Fata de acestea, judecatoria a acordat partilor civile SM, S M, S E si S F cate o prestatie lunara de la data accidentului pana la implinirea varstei de 18 ani pentru fiecare dintre cei patru copii, in cuantum de 100 lei lunar, urmand a se calcula de catre debitorul obligatiei de plata cuantumul prestatiilor adunate pana la ramanerea definitiva a sentintei, ce vor fi platite ca o suma globala.
Cu privire la debitorul obligatiei de plata a acestor sume, prima instanta a retinut ca autoturismul mazda 626 cu nr. de inmatriculare de Bulgaria P 9408AK nu avea la data accidentului o asigurare obligatorie de raspundere civila valabila.
Astfel, din adresa Biroului Asiguratorilor de Autovehicule din Romania aflata la fila 48 dosar, a rezultat ca societatea de asigurare Bulstrad Vienna Insurance Group din Bulgaria a infirmat valabilitatea politei de asigurare pentru autoturismul cu nr. de inmatriculare P 9408 AK la data producerii accidentului 21.07.2010. Intrucat in termenul de 3 luni, Biroul National de Carte Verde din Bulgaria nu a furnizat un raspuns referitor la situatia asigurarii autoturismului nr. de inmatriculare P 9408 AK la data producerii accidentului 21.07.2010, s-a considerat, conform art.13 din Regulamentul General al Consiliilor Birourilor, ca respectivul autoturism are locul obisnuit de stationare in Bulgaria.
Biroul National de Carte Verde garanteaza plata despagubirilor la care au dreptul persoanele prejudiciate prin accidente produse de autoturisme neasigurate care au locul obisnuit de stationare in aria lor de competenta ( in principal care sunt inmatriculate in tara biroului ). In speta, obligatia de garantare a platii despagubirilor apartine Biroului National de Carte Verde din Bulgaria. Acesta nu raspunde in calitate asigurator de raspundere civila auto, ci pentru inculpat, ca si garant al platii despagubirilor, in temeiul si numai daca sunt intrunite conditiile raspunderii civile delictuale pentru fapta proprie a acestuia.
In aceste conditii, Judecatoria Brasov a obligat Biroul National de Carte Verde din Bulgaria la plata, catre partile civile, a tuturor sumelor cu titlu de daune la care putea fi obligat si incupatul, avand in vedere temeiul raspunderii si faptul ca biroul nu raspunde ca asigurator, ci este garantul plati despagubirilor de catre inculpat.
De asemenea, a obligat biroul singur la plata sumelor, iar nu in solidar cu inculpatul, intrucat biroul nu are calitatea de parte responsabila civilmente, ci de garant al platii, avand dreptul de a se intoarce impotriva inculpatului pentru tot ceea ce plateste, prima instanta considerand ca nu exista nici un temei legal care sa permita obligarea in solidar a Biroului de Carte Verde din Bulgaria impreuna cu inculpatul la plata despagubirilor.
II. Impotriva acestei hotarari au declarat recurs Parchetul de pe langa Judecatoria Brasov si partile civile S C, S M (prin reprezentant legal S C), S M (prin reprezentant legal S C), S F R, S E (prin reprezentant legal S F R) si S F (prin reprezentant legal S F R) si Biroul National Carte Verde din Bulgaria, prin Biroul Asiguratorilor de Autovehicule din Romania.
Parchetul de pe langa Judecatoria Brasov a criticat sentinta primei instante sub aspecte de nelegalitate relativ la modalitatea de acordare a prestatiei lunare in favoarea minorilor, din cuprinsul memoriului cu motivele de recurs (fila 3 dosar recurs) rezultand ca se impunea obligarea la plata unei sume globale de la data comiterii faptei si pana la data pronuntarii solutiei de catre prima instanta.
Partile civile S C, S M (prin reprezentant legal S C), S M (prin reprezentant legal S C), S F R, S E (prin reprezentant legal S F R) si S F (prin reprezentant legal S F R) au adus critici de netemeinicie relativ la cuantumul despagubirilor civile ce le-au fost acordate, raportat la nevoile minorilor si la pierderile suferite, apreciind ca se impune majorarea in recurs a despagubirilor civile cu titlu de daune morale la suma de 100.000 lei pentru fiecare parte civila. In acest sens, a se vedea memoriul cu motivele re recurs dezvoltate pe larg la filele 29-30 dosar recurs.
Biroul National Carte Verde din Bulgaria, prin Biroul Asiguratorilor de Autovehicule din Romania a criticat sentinta primei instante sub aspecte de netemeinicie circumscrise cuantumului nejustificat de mare, in opinia recurentului, a despagubirilor civile cu titlu de daune morale. In acest sens, a fost invocata practica judiciara depusa la judecarea cauzei in prima instanta. Acelasi recurent a apreciat in cuprinsul memoriului continand motivele de recurs (filele 22-25 dosar recurs) o incalcare a dispozitiilor legale care consacra principiul egalitatii de tratament si regim juridic aplicabil partilor raporturilor juridice procesuale, deoarece, in litigii similare, nu au fost acordate despagubiri intr-o asemenea suma.
III. Examinand sentinta recurata prin prisma criticilor formulate, cat si sub toate aspectele de fapt si de drept, potrivit art.3856 alin.3 C.pr.pen., Curtea va admite recursurile declarate de Parchetul de pe langa Judecatoria Brasov si partile civile S C, S M (prin reprezentant legal S C), S M (prin reprezentant legal S C), S F R, S E (prin reprezentant legal S F R) si S F (prin reprezentant legal S F R), insa si sub alte aspecte decat cele invocate de acesti recurenti, dupa cum urmeaza :
Curtea retine ca recursurile din prezenta cauza vizeaza doar latura civila, neaducandu-se critici de niciun recurent sub aspectul laturii penale a cauzei, in conditiile in care fapta, imprejurarile savarsirii acesteia si vinovatia inculpatului s-au stabilit corect, fiind in deplina concordanta cu probele administrate in cursul urmaririi penale – art.3201 alin.4 C.pr.pen..
A. Inainte de toate, Curtea va avea de analizat cuantumul despagubirilor civile cu titlu de duane morale, cuantum apreciat ca redus de catre partile civile, respectiv prea mare de catre asiguratorul de rapsundere civila.
In ceea ce priveste criticile aduse de partile civile relativ la cuantumul daunelor morale acordate – apreciate ca insuficiente pentru a repara prejudiciul produs, Curtea va avea in vedere jurisprudenta Inaltei Curti de Casatie si Justitie in materie, instanta suprema apreciind in cuprinsul Deciziei nr. 2617 din 9 iulie 2009 pronuntata in recurs de Sectia penala ca despagubirile pentru daune morale se disting de cele pentru daune materiale prin faptul ca acestea nu se probeaza, ci se stabilesc de instanta de judecata prin evaluare. In acest scop, pentru ca evaluarea sa nu fie una subiectiva ori pentru a nu se ajunge la o imbogatire fara just temei, in cazul infractiunilor contra persoanei este necesar sa fie luate in considerare suferintele fizice si morale susceptibil in mod rezonabil a fi fost cauzate prin fapta savarsita de inculpat, precum si de toate consecintele acesteia, asa cum rezulta din actele medicale ori de alte probe administrate. Inalta Curte a mai apreciat ca intinderea raspunderii civile delictuale nu este limitata de posibilitatile de plata ale celei ce va fi obligat, principiul aplicabil fiind cel al repararii integrale a prejudiciului material si moral cauzat prin fapta savarsita.
In aceste conditii, Curtea retine ca partile civile au suferit un prejudiciu moral suficient de intins ca urmare a decesului sotului/tatalui lor, intr-o perioada de formare a personalitatii minorilor, ceea ce a condus la un efort deosebit din partea mamei acestora – partile civile S C si S F R). Curtea retine ca familia joaca un rol foarte important in structurarea si formarea personalitatii copilului. Parintii influenteaza copiii prin conceptia lor despre lume si viata, dar si prin comportamentele, temperamentele, atitudinile, dorintele lor, gradul lor de toleranta. Familia constituie factorul primordial al formarii si socializarii copilului, este primul sau intermediar in relatiile cu societatea si tot ea constituie matricea care imprima primele si cele mai importante trasaturi caracteriale si morale, atitudinile pe care copilul le adopta in familie punand bazele conduitelor sale viitoare. Ea reprezinta locul in care copilul invata regulile de comportare, strategii de rezolvare a problemelor practice, dobandeste competente sociale de baza (negocierea, comunicarea, exprimarea emotionala, controlul maniei si a agresivitatii, conduita asertiva, etc.), care il vor ajuta pe tanarul si adultul de mai tarziu sa se adapteze optim la rolurile familiale, profesionale si sociale pe care comunitatea si societatea din care face parte le asteapta de la el. In cadrul familiei, copiii, beneficiind de sprijinul material, cognitiv si mai ales afectiv al parintilor, invata sa fie autonomi si independenti, sa fie siguri pe ei insisi, sa fie disciplinati si cinstiti, pentru a reusi in viata. De asemenea, familia este locul unde sunt construite prototipuri pentru toate tipurile de relatii sociale (de supraordonare sau subordonare, de complementaritate sau de reciprocitate). Or, lipsa tatalui, la aceasta varsta a partilor civile minore, este resimtita mai acut, este constientizata mai intens si conduce, in mod automat, la un efort mai mare din partea mamei ramase sa supravegheze la formarea acestora.
Pornind de la aceste aspecte, Curtea retine ca sumele de 50.000 lei, respectiv 70.000 lei, reprezentand despagubiri civile cu titlu de daune morale acordate sotiilor/copiilor victimelor, pe de o parte, vor asigura o compensare deplina pentru suferinta cauzata de decesul celor doua victime, iar pe de alta parte, nu vor conduce la o imbogatire fara just temei a partilor civile, in conditiile in care aceste sume de bani reprezinta 70, respectiv 100 de salarii minime pe economie, in functie de calitatea partii civile – sotie, respectiv copil al victimelor accidentului de circulatie. Asadar, criticile aduse sub aspectul cuantumului despagubirilor civile cu titlu de daune morale vor fi respinse ca nefondate.
B. In ceea ce priveste temeiurile de drept in baza carora Biroul National Carte Verde din Bulgaria, prin Biroul Asiguratorilor de Autovehicule din Romania, a fost obligat la plata despagubirilor civile catre partile civile, Curtea retine ca prima instanta nu a retinut dispozitiilor art.49, 50 si 54 alin.2 din Legea nr.136/1995, alaturi de dispozitiile art.14 C.pr.pen., art.346 alin.1 C.pr.pen., art.998-999 C.civ.
Astfel, Curtea retine ca, potrivit dispozitiilor art.49 din Legea nr.136/1995, Asiguratorul acorda despagubiri, in baza contractului de asigurare, pentru prejudiciile de care asiguratii raspund fata de terte persoane pagubite prin accidente de vehicule, iar potrivit art.50 din acelasi act normativ „Despagubirile se acorda pentru sumele pe care asiguratul este obligat sa le plateasca cu titlu de dezdaunare si cheltuielile de judecata persoanelor pagubite prin vatamare corporala sau deces, precum si prin avarierea ori distrugerea de bunuri”. Aceaste norme sunt norme de drept substantial.
Potrivit dispozitiilor art.54 alin.1 din aceeasi lege, „Despagubirea se stabileste si se efectueaza conform art. 43 si 49, iar in cazul stabilirii despagubirii prin hotarare judecatoreasca, drepturile persoanelor pagubite prin accidente produse de vehicule aflate in proprietatea persoanelor asigurate in Romania se exercita impotriva asiguratorului de raspundere civila, in limitele obligatiei acestuia, stabilita in prezentul capitol, cu citarea obligatorie a persoanei/persoanelor raspunzatoare de producerea accidentului in calitate de intervenienti fortati”, iar potrivit alin.2 Drepturile persoanelor pagubite prin accidente produse pe teritoriul Romaniei de vehicule aflate in proprietatea persoanelor asigurate in strainatate se exercita impotriva asiguratorului prin reprezentantele de despagubiri sau prin Biroul Asiguratorilor de Autovehicule din Romania, dupa caz, daca sunt indeplinite conditiile prevazute la art. 48 alin. 2. Aceste din urma norme sunt unele de drept procesual, reglementandu-se modalitatea de exercitare a dreptului subiectiv.
Legatura dintre cele doua norme juridice reprezinta corelatia dintre continut si forma.
Or, Judecatoria Brasov nu le-a avut in vedere la stabilirea obligatiei de plata in sarcina Biroului National Carte Verde din Bulgaria, prin Biroul Asiguratorilor de Autovehicule din Romania, astfel ca sentinta recurata va fi casata in sensul retinerii dispozitiilor art.49, 50 si 54 alin.2 din Legea nr.136/1995, alaturi de dispozitiile art.14 C.pr.pen., art.346 alin.1 C.pr.pen., art.998-999 C.civ., ca temei de drept al obligarii Biroului National Carte Verde din Bulgaria, prin Biroul Asiguratorilor de Autovehicule din Romania, la plata despagubirilor civile catre partile civile.
C. In ceea ce priveste criticile care vizeaza modalitatea de stabilire a obligatiei la plata prestatiilor periodice in favoarea partilor civile S M, S M, S E si S F de la data faptei si pana la majoratul acestor din urma parti, Curtea le gaseste intemeiate, pentru urmatoarele considerente:
Astfel, in privinta modalitatii de plata a despagubirilor cuvenite celor aflati in intretinerea victimei, regula este ca aceasta sa se faca esalonat, in rate lunare.
Curtea va avea in vedere ca plata unei sume periodice s-a solicitat de catre partile civile S M (prin reprezentant legal S C), S M (prin reprezentant legal S C), S E (prin reprezentant legal S F R) si S F (prin reprezentant legal S F R), la nivelul pensiei de intretinere pe care ar fi datorat-o tatal acestora.
Asadar, Curtea va verifica sumele stabilite prin raportare la venitul minim pe economie – de altfel salariul victimei S C in perioada 01.06.2010 – 31.08.2010, a fost de 600 lei lunar, acest cuantum reprezentand venitul minim pe economie, insa nu numai la nivelul anului producerii accidentului auto, cum a avut in vedere prima instanta, ci si prin raportare la nivelul stabilit an de an de Guvernul Romaniei, deoarece acest nivel al venitului minim este reglementat in fiecare an, cu o tendinta de crestere.
Pentru a ajunge la o concluzie asupra unei determinari corecte sau nu a cuantumului pensiei de intretinere, Curtea reaminteste faptul ca, atat doctrina, cat si practica in materie, au stabilit faptul ca se acorda o suma globala de la data savarsirii faptei ilicite pana la pronuntarea unei hotarari judecatoresti, urmand ca dupa aceasta data, sa se dispuna plata esalonata pana la majoratul sau varsta maxima de 25 de ani, in cazul continuarii studiilor, dar pana la finalizarea acestora.
Analizand modul de solutionare al laturii civile sub acest aspect, Curtea retine ca prima instanta a stabilit, in mod gresit, atat suma de 100 de lei lunar cu titlu de prestatii periodice in favoarea partilor civile S M (prin reprezentant legal S C), S M (prin reprezentant legal S C), S E (prin reprezentant legal S F R) si S F (prin reprezentant legal S F R) pana la majoratul acestora, cat si faptul ca aceasta suma a fost acordata lunar de la data producerii accidentului rutier soldat cu moartea celor doua victime si pana la majoratul partilor civile minore.
Astfel, inculpatul a comis infractiunea in data de 21.07.2010, cand venitul minim pe economie fusese stabilit, prin HG nr.1051/2008, la nivelul de 600 lei/lunar.
De asemenea, Curtea retine ca pronuntarea unei solutii prin care sa se dispuna asupra solutionarii actiunii civile a intervenit la data prezentei decizii, dat fiind faptul ca a fost casata hotararea primei instante. Asadar, Curtea se va raporta la actele normative care au stabilit, in perioada 21.07.2010-24.04.2013, cuantumul venitului minim pe economie, dupa cum urmeaza :
- pentru anul 2010 – HG nr.1051/2008, 600 lei,
- pentru anul 2011 – HG nr.1193/2010, 670 lei,
- pentru anul 2012 – HG nr.1225/2011, 700 lei,
- pentru anul 2013, inclusiv luna ianuarie – HG 1225/2011, 700 lei,
- pentru anul 2013, incepand cu luna februarie – HG 23/2013, 750 lei.
Avand in vedere ca suma datorata cu titlu de pensie de intretinere pentru 2 minori este de 1/3 din venitul celui obligat la plata acesteia, rezulta urmatoarele sume de bani :
- pentru anul 2010, suma globala de 536 lei pentru fiecare dintre partile civile S M (prin reprezentant legal S C), S M (prin reprezentant legal S C), S E (prin reprezentant legal S F R) si S F (prin reprezentant legal S F R),
- pentru anul 2011, suma globala de 1.340 lei pentru fiecare dintre partile civile S M (prin reprezentant legal S C), S M (prin reprezentant legal S C), S E (prin reprezentant legal S F R) si S F (prin reprezentant legal S F R),
- pentru anul 2012, suma globala de 1.400 lei pentru fiecare dintre partile civile S M (prin reprezentant legal S C), S M (prin reprezentant legal S C), S E (prin reprezentant legal S F R) si S F (prin reprezentant legal S F R),
- pentru anul 2013 pana la data prezentei decizii, suma de 475 lei pentru fiecare dintre partile civile S M (prin reprezentant legal S C), S M (prin reprezentant legal S C), S E (prin reprezentant legal S F R) si S F (prin reprezentant legal S F R).
In aceste conditii, Curtea, in baza temeiurilor de drept mentionate supra in cadrul sectiunii III.B, va obliga Biroul National Carte Verde din Bulgaria, prin Biroul Asiguratorilor de Autovehicule din Romania, la plata sumei de 3.751 lei catre fiecare din partile civile S M, S M, S E si S F, prin reprezentantii legali ai acestora, reprezentand despagubiri civile cu titlu de daune materiale pentru perioada 21.07.2010-24.04.2013, urmand ca, dupa aceasta din urma data si pana la majoratul acestor parti civile, sa li se plateasca acestora 1/6 din venitul minim pe economie stabilit potrivit legii.
D. In ceea ce priveste criticile aduse de recurentul Biroul National Carte Verde din Bulgaria, prin Biroul Asiguratorilor de Autovehicule din Romania si care vizeaza o incalcare a dispozitiilor legale care consacra principiul egalitatii de tratament si regim juridic aplicabil partilor raporturilor juridice procesuale, deoarece, in litigii similare, nu au fost acordate despagubiri intr-o asemenea suma, Curtea gaseste ca acestea nu au nicio legatura cu prezenta cauza, urmand a fi respinse ca nefondate.
In lumina celor de mai sus, Curtea, in baza art.38515 pct.2 lit.d C.pr.pen., va admite recursurile declarate de Parchetul de pe langa Judecatoria Brasov si partile civile S C, S M (prin reprezentant legal S C), S M (prin reprezentant legal S C), S F R, S E (prin reprezentant legal S F R) si S F (prin reprezentant legal S F R) impotriva sentintei penale nr.64/17.01.2013 pronuntata de Judecatoria Brasov, pe care o caseaza potrivit celor de mai sus, urmand a fi mentinute celelalte dispozitii.
Totodata, in baza art.38515 pct.1 lit.b C.pr.pen., va respinge ca nefondat recursul declarat de Biroul National Carte Verde din Bulgaria, prin Biroul Asiguratorilor de Autovehicule din Romania, impotriva aceleiasi sentinte.
Vazand si dispozitiile art.189 si 192 alin.2 si 3 C.pr.pen.,
Despagubiri civile echivalent al pensiei de intretinere pe care victima unui accident de circulatie ar fi datorat-o copiilor sai. Modalitate de calcul. Acordarea unei sume globale de la data savarsirii faptei ilicite pana la pronuntarea unei hotarari jude
Decizie nr. 409 din data de 20.04.2013
pronunțată de Curtea de Apel Brasov
Sursa: Portal.just.ro