Procedura insolventei. Formularea unei contestatii si achitarea esalonata a debitului dupa introducerea cererii de deschidere a procedurii insolventei. Cheltuieli de judecata.
- Legea nr. 85/2006, art. 33 alin.5
- Art.274 si art.275 Cpc
Formularea unei contestatii de catre societatea debitoare cu motivarea ca nu se afla in insolventa si achitarea creantei prin mai multe plati fractionate, ulterioare sesizarii instantei, duc la admiterea contestatiei in baza art. 33 alin. 5 din Legea nr.85/2006 si la respingerea cererii creditoarei avand ca obiect deschiderea procedurii insolventei, urmare a neindeplinirii conditiilor prevazute de art. 3 pct. 6 din aceeasi lege.
Admiterea contestatiei si respingerea cererii introductive nu dau in mod automat dreptul debitoarei la acordarea cheltuielilor de judecata in baza art.274 Cpc., aceasta cerere urmand a fi analizata de la caz la caz, in functie de culpa procesuala a partii adverse.
(CURTEA DE APEL BUCURESTI - SECTIA A V-A COMERCIALA, DECIZIA COMERCIALA NR. 1399 din 27.09. 2011) Prin cererea inregistrata pe rolul Tribunalului Bucuresti - Sectia a VII-a Comerciala sub nr.2063/3/2010, creditoarea SC S SRL a solicitat deschiderea procedurii insolventei impotriva debitoarei SC BI SA.
In cauza debitoarea a formulat contestatie prin care a solicitat respingerea cererii introductive, motivat de faptul ca nu este in insolventa. Astfel, debitoarea a aratat ca a primit din partea creditoarei o comanda pentru livrarea unei cantitati de 10.000 litri de "DIGRAIN 4" pana la data de 15.12.2007, fiind achitata si suma de 102.756,50 lei cu titlu de avans. Datorita conjuncturii economice nu a putut onora obligatia de livrare a marfii in termenul convenit, motiv pentru care s-a stabilit restituirea avansului in transe lunare pana cel tarziu la 31.12.2009.
Contestatoarea-debitoare a mai aratat ca a facut plati conform calendarului asumat (ceea ce inseamna ca nu se afla in stare de insolventa conform art. 3 alin. 1), iar cererea formulata de creditoare este si prematura, nefiind respectat termenul de 30 de zile de la scadenta ultimei transe lunare (31.12.2009) pentru a se prezuma insolventa vadita.
Prin sentinta comerciala nr. 1384 din 24.02.2011 judecatorul - sindic a admis contestatia formulata de debitoare si a respins cererea creditoarei avand ca obiect deschiderea procedurii insolventei, obligand creditoarea la plata catre debitoare a sumei de 3.000 lei reprezentand cheltuieli de judecata.
Pentru a pronunta aceasta hotarare s-a retinut de catre instanta de fond ca cererea formulata de creditoare a ramas fara obiect in conditiile in care, pe parcursul solutionarii cererii, debitoarea a facut dovada achitarii datoriei pretinse de creditor, iar acesta din urma a confirmat efectuarea platii de catre debitoare. Fata de aceasta situatie, judecatorul - sindic a constatat ca nu mai sunt indeplinite conditiile prevazute de art. 3 pct. 6 din legea nr.85/2006, motiv pentru care in baza art. 33 alin. 5 din aceeasi lege a admis contestatia debitoarei, a respins cererea creditoarei pentru deschiderea procedurii, constatand ca debitoarea a achitat creanta, iar in baza art. 274 Cod procedura civila a obligat creditoarea la plata catre debitoare a sumei de 3000 lei reprezentand cheltuielile de judecata (retinand ca debitoarea a contestat starea de insolventa si a demonstrat prin achitarea creantei pretinse ca detine disponibilul necesar achitarii datoriilor exigibile, iar apararile sale au fost admise in intregime ca urmare a admiterii contestatiei).
Impotriva acestei sentinte a declarat recurs, in termen legal, creditoarea SC S SRL, acesta fiind inregistrat pe rolul Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a V-a Comerciala sub acelasi numar unic 2063/3/2010.
In motivarea recursului, legal timbrat, recurenta-creditoare a aratat ca intelege sa critice hotararea atacata numai sub aspectul obligarii sale la plata cheltuielilor de judecata catre debitoare. Astfel, recurenta-creditoare a invocat faptul ca, la momentul introducerii cererii de deschidere a procedurii insolventei impotriva intimatei-debitoare, creanta solicitata indeplinea toate conditiile cerute de art. 3 din legea nr.85/2006. Efectuarea platilor de catre debitoare ulterior introducerii actiunii nu da dreptul acesteia la acordarea cheltuielilor de judecata, instanta de fond in mod gresit respingand cererea creditoarei de acordare a cheltuielilor de judecata si admitand cererea debitoarei sub acest aspect.
Fata de aceste motive, recurenta-creditoare a solicitat admiterea recursului si modificarea hotararii atacate in sensul anularii obligatiei sale la plata cheltuielilor de judecata in favoarea debitoarei si acordarea cheltuielilor de judecata in favoarea societatii creditoare.
In drept, recurenta-creditoare a invocat dispozitiile art. 8 si art. 149 din legea nr.85/3006, art. 299, art. 3041 si art. 304 pct. 9 Cod procedura civila.
La dosar recurenta-creditoare a depus copia deciziei comerciale nr. 738/14.10.2009 pronuntata de Curtea de Apel Alba Iulia - Sectia Comerciala, cu titlu de practica judiciara.
Intimata-debitoare, desi legal citata, nu s-a prezentat in instanta si nu a formulat intampinare.
Analizand hotararea atacata prin prisma motivelor de recurs invocate, vazand si dispozitiile art. 3041 Cod procedura civila, Curtea a retinut urmatoarele:
Cererea de deschidere a procedurii insolventei a fost formulata de recurenta-creditoare la data de 20.01.2010, creanta invocata fiind in cuantum de 62.756,5 lei (debit principal), la care se adauga dobanda legala calculata de la scadenta si pana la deschiderea procedurii.
Contestatia introdusa de intimata-debitoare la data de 4.02.2010, desi invoca lipsa starii de insolventa, nu a fost insotita de nici un inscris doveditor din care sa rezulte ca la acel moment debitoarea avea disponibilul necesar achitarii creantei.
Din inscrisurile depuse ulterior la dosarul cauzei a rezultat ca intimata-debitoare a achitat creanta prin efectuarea mai multor plati fractionate, debitul fiind stins integral abia in luna februarie 2011 (filele 79, 80 si 82 dosar fond).
Avand in vedere ca recurenta-creditoare a invocat ca si inscris doveditor al creantei sale factura nr. 195/29.11.2007, ca propunerea efectuarii de plati partiale pana in luna decembrie 2009 pentru debitul restant emana de la intimata-debitoare, fara a exista o acceptare a acestei esalonari si din partea recurentei-creditoare, ca acele termene de plata esalonata nu au fost respectate de societatea debitoare, aceasta achitand debitul prin plati esalonate pe parcursul desfasurarii prezentei cauze, ultima plata fiind efectuata la mai mult de 1 an de la introducerea cererii (februarie 2011), Curtea a constatat ca este intemeiata critica recurentei -creditoare referitoare la gresita obligare a sa la plata cheltuielilor de judecata catre debitoare.
Admiterea contestatiei debitoarei si respingerea cererii de deschidere a procedurii insolventei au avut ca si motivare achitarea debitului pe parcursul procesului si nicidecum neindeplinirea conditiilor cerute de legea speciala. Prin urmare, culpa procesuala a apartinut debitoarei, motiv pentru care era datoare la plata cheltuielilor de judecata catre creditoare si nicidecum indreptatita a primi ea cheltuieli din partea creditoarei.
Fata de aceste considerente, in baza art. 304 pct. 9 raportat la art. 312 alin. 3 Cod procedura civila, Curtea a admis recursul si a modificat in parte hotararea atacata in sensul ca a respins ca nefondata cererea contestatoarei-debitoare de obligare a creditoarei la plata cheltuielilor de judecata.
In baza art. 274 coroborat cu art. 275 Cod procedura civila, Curtea a obligat debitoarea la plata catre creditoare a sumei de 120,3 lei reprezentand cheltuieli de judecata efectuate in fond (taxa judiciara de timbru si timbru judiciar), acestea fiind solicitate prin cererea introductiva. Pentru faza procesuala a recursului, Curtea a constatat ca recurenta nu a facut nicio dovada a efectuarii vreunei cheltuieli, iar taxa judiciara de timbru de 60 lei si timbru judiciar de 0,15 lei au fost achitate din initiativa partii, fara ca ele sa fie datorate, caci recursul se limita doar la modul de solutionare a cererilor de acordare a cheltuielilor de judecata (conform art.14 din Ordinul nr.760/C din 22.04.1999 privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea Legii nr.146/1997 privind taxele judiciare de timbru).
Curtea a mentinut celelalte dispozitiile ale sentintei atacate.
2