Ordonanta presedintiala
Cerere de suspendare a formelor de executare silita formulata pe calea ordonantei presedintiale.
Cele doua cai de actiune puse la dispozitia celui interesat, ordonanta presedintiala intemeiata pe dispozitiile art. 581 C.proc.civ. si cererea intemeiata pe prevederile art. 403 alin. 4 C.proc.civ. nu se exclud reciproc.
Dimpotriva, ramane la latitudinea partii interesate sa aleaga acea cale care ii este mai favorabila.
(Trib. Bistrita-Nasaud, sect. civ., dec. nr. 112/R/21 aprilie 2010)
Prin incheierea civila nr. 187/2010 pronuntata la data de 5 martie 2010 de Judecatoria Nasaud in dosarul nr. 690/265/2010 s-a respins ca nefondata cererea de suspendare provizorie a executarii silite formulata de reclamanta SIP impotriva paratei O.T.P. Bank Romania SA Cluj Napoca.
Impotriva acestei incheieri a declarat recurs reclamanta solicitand admiterea recursului, modificarea hotararii atacate in sensul admiterii cererii formulate.
Analizand hotararea atacata prin prisma motivelor de recurs formulate, precum si din oficiu, conform art. 3041 C.proc.civ., tribunalul constata ca prima instanta a pronuntat o hotarare nelegala pentru urmatoarele considerente.
Asa cum rezulta din cuprinsul actiunii introductive, instanta de fond a fost sesizata cu o cerere de ordonanta presedintiala prin care s-a solicitat suspendarea formelor de executare silita incepute in dosarul executional nr. 129/SCL/2009 pana la aprobarea sau respingerea de adunarea creditorilor constituita conform Legii nr. 85/2006 a unui plan de reorganizare pe care debitorul principal, S.C. Taviela SRL Lugasu de Jos, intentioneaza sa il depuna.
Ca atare, indicandu-se momentul pana la care se solicita luarea masurii, se poate observa ca cererea reclamantei nu poate fi incadrata in dispozitiile art. 403 alin. 4 C.proc.civ., text in baza caruia se poate suspenda executarea pana la solutionarea cererii de suspendare de catre instanta.
De altfel, nici reclamanta nu a invocat in cererea sa aceste dispozitii legale.
Este adevarat ca instanta nu este tinuta de temeiul juridic al cererii, insa o schimbare a temeiului de drept invocat poate fi facuta de instanta numai cu conditia ca aceasta imprejurare sa fie pusa in discutia partii, pentru a i se da posibilitatea sa se apere fata de noul text legal invocat.
Raportat la faptul ca cererea reclamantei nu se intemeiaza pe dispozitiile art. 403 alin. 4 C.proc.civ., in situatia in care instanta aprecia ca acesta ar fi temeiul legal al cererii, avea obligatia de a dispune citarea partilor si a pune in discutie noul temei de drept.
Neprocedand in acest mod instanta de fond a lipsit reclamanta de dreptul sau la aparare.
Totodata, asa cum rezulta din cuprinsul incheierii civile atacate judecarea cererii a avut loc in camera de consiliu, desi textul art. 403 alin. 4 nu prevede expres acest lucru.
Regula consacrata de art. 121 alin. 1 C.proc.civ. o constituie judecata in sedinta publica, cu exceptia cazului in care legea dispune altfel.
In cazul in care se aprecia ca se impune judecarea in sedinta nepublica, in baza art. 121 alin. 2 C.proc.civ., ca exceptie de la regula, declararea caracterului nepublic trebuia motivata.
Incalcarea regulii publicitatii atrage nulitatea hotararii pronuntate, incalcarea formelor prevazute de lege sub sanctiunea nulitatii constituind un motiv de casare prevazut de art. 304 pct. 7 C.proc.civ.
Avand in vedere momentul pana la care se solicita suspendarea, tribunalul apreciaza ca cererea reclamantei nu poate fi incadrata in dispozitiile art. 403 alin. 4 C.proc.civ., ci in cele ale ordonantei presedintiale, asa dupa cum s-a si indicat de reclamanta.
Ca atare, instanta, a interpretat gresit actul juridic dedus judecatii, astfel ca a schimbat natura acestuia, motiv de modificare prevazut de art. 304 pct. 8 C.proc.civ.
Se impune a se preciza ca cele doua cai de actiune puse la dispozitia celui interesat, ordonanta presedintiala intemeiata pe dispozitiile art. 581 C.proc.civ. si cererea intemeiata pe prevederile art. 403 alin. 4 C.proc.civ. nu se exclud reciproc.
Dimpotriva, ramane la latitudinea partii interesate sa aleaga acea cale care ii este mai favorabila.
Aceasta intrucat se poate constata ca cele doua cai prevazute de lege pentru a obtine o masura de suspendare presupun intrunirea unor conditii diferite (a urgentei, a existentei unei cereri de suspendare si a depunerii cautiunii in cazul art. 403 alin. 4, respectiv urgenta justificata numai pe anumite imprejurari si anume: pastrarea unui drept care s-ar pagubi prin intarziere, prevenirea unei pagube iminente si care nu s-ar putea repara, inlaturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executari, caracterul vremelnic, neprejudecarea fondului in cazul art. 581 C.proc.civ.)
Dat fiind faptul ca reclamanta si-a intemeiat cererea pe dispozitiile art. 581 C.proc.civ., ca in cauza nu sunt incidente dispozitiile art. 403 alin. 4 C.proc.civ. intrucat suspendarea s-a solicitat pana la un alt moment decat cel prevazut de textul art. 403 alin. 4 C.proc.civ., tribunalul apreciaza ca judecarea cauzei trebuia sa aiba loc in cadrul procesual stabilit de reclamanta, instanta de fond trebuind sa verifice respectarea cerintelor art. 581 C.proc.civ.
Este si considerentul pentru care s-a apreciat ca incheierea atacata nu are caracter irevocabil in sensul dispozitiilor art. 403 alin. 4 C.proc.civ., ci poate fi atacata cu recurs potrivit art. 582 alin. 1 C.proc.civ.
Avand in vedere faptul ca au fost gasite intemeiate mai multe motive, dintre care unele atrag modificarea, iar altele casarea, instanta de recurs in baza art. 312 alin. 3 C.proc.civ. va casa in intregime hotararea atacata pentru a se asigura o judecata unitara si va trimite dosarul Judecatoriei Nasaud spre rejudecare.
Cu ocazia rejudecarii prima instanta va analiza cererea reclamantei in cadrul procesual stabilit de aceasta si in sedinta publica, exceptand desigur cazul in care instanta ar considera incidente prevederile art. 121 alin. 2 C.proc.civ.