Raspunderea patrimoniala asociata raspunderii penale este intotdeauna o raspundere civila delictuala, ori raspunderea intemeiata pe dispozitiile art. 28 din Legea nr.22/1969 este o raspundere materiala intemeiata pe raporturile de munca. In cadrul procesului penal instanta nu poate sa solutioneze raporturi care exced raspunderii penale si cu care nici macar nu a fost investita.
Sectia penala - Decizia penala nr.887/30 noiembrie 2010
Prin sentinta penala nr. 622 din 3.12.2009 Judecatoria Sibiu a dispus condamnarea inculpatilor C.I.S. si D.I.D. la cate o pedeapsa de 2 ani inchisoare pentru savarsirea infractiunii de delapidare, prev. si ped. de art. 215 ind. 1 al. 1 Cod penal cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal, dispunand totodata suspendarea conditionata a executarii pedepselor pe o durata de 4 ani.
Sub aspect civil a obligat inculpatii in solidar la plata sumei de 60.988 lei actualizata la data platii cu indicele de inflatie, catre partea civila SC R. SRL si a mentinut masura sechestrului asigurator instituit prin incheierea instantei din 28.01.2009.
Pentru a pronunta aceasta solutie instanta de fond a retinut in fapt ca inculpatul D.I.M. a indeplinit functia de vanzator cu gestiune la SC R. SRL Sibiu, in perioada 1.07.2005 – 12.12.2006, iar inculpatul C.I.S. in perioada 23.11.2005 – 13.07.2006. La data de 22.11.2005 cei doi inculpati au preluat gestiunea punctului de lucru al societatii de pe str. 9 M. nr. 7, Sibiu si care avea ca obiect principal de activitate comercializarea produse textile – semnand pentru preluarea acestora.
La data de 21.10.2006, cu prilejul efectuarii inventarului, s-a constatat o lipsa in gestiune de 53.708,20 lei, cu acest prilej inculpatul D.I.M. a semnat inventarul in timp ce inculpatul C.I.S. a refuzat sa participe.
Judecatorul fondului a retinut ca cei doi inculpati si-au desfasurat activitatea de gestionari de fapt – avand atributii de vanzare produse, incasare numerar si predarea catre casieria societatii, de conservare a bunurilor, in perioada noiembrie 2005 – octombrie 2006, fiind singurii angajati ai punctului de lucru. In cadrul atributiilor de serviciu, cei doi inculpati au preluat magazinul din str. 9 M., nr. 7 in baza inventarului efectuat la 22.11.2005, listele de inventar fiind semnate de ambii inculpati. Gestiunea a fost preluata cu un minus de 52 lei. In timpul activitatii de vanzatori cu gestiune, cei doi inculpati au preluat marfa intrata pe baza de factura si uneori avize de insotire si au intocmit note de receptie pe care le semnau fiecare in parte sau dupa caz, impreuna. Dupa vanzarea marfurilor, numerarul incasat era predat la casierie.
Magazinul societatii situat pe str. 9 M. nr.7, are ca obiect specific de activitate, comercializarea de bunuri textile si netextile respectiv, covoare de diferite tipuri, mochete, linoleum si alte asemenea, cu valori relativ ridicate.
Cei doi si-au insusit banii rezultati din vanzarea marfurilor pe care nu le inregistrau in casa de marcat, minusul in gestiune stabilit cu ocazia inventarului din 21.10.2006 a fost de 55.216,20 lei.
Dupa data de 1.09.2006, inculpatul C.I.S. a fost mutat la un alt magazin apartinand aceleiasi societati, din zona Gara Sibiu si unde a indeplinit doar atributii de supraveghere, fara a efecte acte de vanzare sau incasare marfuri.
Referitor la apararea formulata de cei doi inculpati care au sustinut ca sunt nevinovati motivat printre altele de faptul ca nu intruneau toate conditiile prevazute de lege pentru a fi gestionari instanta de fond retine ca acestia au avut calitatea de gestionari rezultata din contractele de munca, fisa postului si atributiile efective ale acestora, iar faptul ca partea vatamata nu ar fi trebuit sa-i angajeze trebuia acest aspect lamurit la incheierea contractelor de munca.
Concluzionand instanta de fond a retinut in final ca cei doi inculpati in perioada mentionata au avut calitatea de gestionari, au participat la intocmirea inventarului la momentul preluarii gestiunii si unul dintre ei si la inventarul final si ca intre aceste doua momente (al preluarii gestiunii si al iesirii din gestiune) s-a constatat un minus mentionat in expunere. In conditiile in care in cele doua rapoarte de expertiza se retine existenta minusului in gestiune iar in unul se exemplifica si modul in care inculpatii si-au putut insusi anumite sume de bani si in conditiile in care nici unul dintre inculpati nu a putut oferi o explicatie plauzibila cu privire la aparitia acestor minusuri importante, instanta a ajuns la concluzia ca inculpatii si-au insusit sume de bani si bunuri din gestiunea pe care o conduceau.
Sub aspect civil s-a retinut ca partea vatamata SC R. SRL s-a constituit parte civila in cauza cu suma de 60.998 lei actualizata la data platii, defalcand aceasta constituire pentru fiecare inculpat. Retinandu-se indeplinite in cauza conditiile raspunderii civile delictuale si fata de cuantumul prejudiciului stabilit prin concluziile expertizei intocmite in faza de judecata instanta a concluzionat ca totalul prejudiciului se ridica la suma actualizata de 61.962 lei. Instanta i-a obligat pe inculpati la plata in solidar a acestui prejudiciu.
Impotriva acestei sentinte au formulat apel in termen inculpatii C.I.S. si D.I.D., solicitand achitarea lor in baza art. 10 lit. d Cod procedura penala sustinandu-se ca nu exista dovada elementului material al laturii obiective a infractiunii de delapidare.
Prin decizia penala nr.240/27.09.2010 au fost admise apelurile declarate de inculpatii C.I.S. si D.I.D. impotriva sentintei penale nr.622/3.12.2009 a Judecatoriei Sibiu, pe care a desfiintat-o sub aspectul laturii civile si judecand in fond a fost inlaturata obligarea inculpatilor in solidar la plata despagubirilor civile acordate partii civile S.C. R. SRL si a fost obligat inculpatul D.I.D. in solidar cu numita M.R. la despagubiri civile in suma de 31093 lei ce se va actualiza cu indicele de inflatie la data platii, in favoarea partii civile S.C. R. SRL Sibiu.
A fost obligat inculpatul C.I.S. la despagubiri civile in suma de 23609 lei ce se va actualiza cu indicele de inflatie la data platii, in favoarea partii civile S.C. R. SRL Sibiu.
Au fost mentinute celelalte dispozitii ale sentintei apelate.
In baza art. 192 al. 3 Cod procedura penala cheltuielile judiciare avansate de stat in apel au ramas in sarcina acestuia.
Pentru a pronunta aceasta solutie, instanta de apel a retinut urmatoarele :
Toate apararile inculpatilor, respectiv faptul ca inculpatul D.I.D. nu are impliniti cei 21 ani ceruti de art. 3 din Legea nr.22/1969, ca fisa postului anexa la contractul de munca nu a fost semnata de ei, ca nu s-a constituit garantia ceruta de lege, nu au relevanta asupra calitatii de gestionar ceruta de legea penala ci poate impieta asupra validitatii contractului de munca. Legea nr. 22/1969 nu prevede vreo sanctiune decat de natura civila (art.27) in situatia in care persoana angajata ca gestionar nu indeplinea conditiile prevazute de art. 3 din lege.
Faptul ca partea civila a inteles la acel moment sa-l angajeze pe inculpatul D.I.D. desi nu indeplinea conditiile legale nu poate fi retinuta in favoarea lui, in sensul ca ar inlatura calitatea de gestionar. Atata vreme cat doctrina si practica judiciara a recunoscut notiunea gestionarului de fapt, cu atat mai mult, in cazul de fata cand cei doi inculpati au semnat contractul de munca unde se mentioneaza ca postul este de „vanzator ce gestiune” nu se poate spune ca nu au avut calitatea de gestionar. In plus de acestea, notele de receptie, inventarul sunt semnate la rubrica „gestionar” de cei doi inculpati fiind evident ca ei erau angajati si exercitau atributii de serviciu specifice gestionarilor.
Prin urmare, s-a retinut ca instanta de fond a stabilit in mod corect calitatea de gestionar in care cei doi inculpati au savarsit infractiunea de delapidare, apelul nefiind fondat sub acest aspect.
Pentru aceste motive, s-au constatat ca nefondate cererile inculpatilor de achitare a lor in baza art. 10 lit. d Cod procedura penala, faptele anterior descrise intrunind elementele constitutive ale infractiunii prevazute de art. 215 ind. 1 Cod penal.
S-a constat insa ca apelul inculpatilor este fondat sub aspectul laturii civile pe care instanta de fond a solutionat-o gresit cu incalcarea dispozitiilor art. 27 al. 1 si 28 din Legea nr.22/1969.
Potrivit acestui text de lege cand paguba a fost cauzata de un gestionar impreuna cu un alt angajat ei raspund integral, fiecare in masura in care a contribuit la producerea pagubei.
Expertiza efectuata in cursul judecarii pe fond a cauzei a stabilit in concret suma datorata de fiecare dintre inculpati proportional cu timpul lucrat efectiv, instanta de apel defalcand sumele datorate cu titlu de despagubiri civile de fiecare din inculpati neoperand solidaritatea, asa cum a dispus instanta de fond.
In plus, in ce-l priveste pe inculpatul D.I.D., s-a apreciat ca fata de el devin aplicabile si dispozitiile art. 28 din Legea nr.22/1969, potrivit caruia: angajatul cu functie de conducere, precum si orice alt angajat vinovat de angajarea, trecerea sau mentinerea unei persoane in functia de gestionar fara respectarea conditiilor de varsta, studii si stadiu prevazute in articolele 3 si 38, precum si a dispozitiilor art. 4 referitoare la antecedentele penale, raspund integral pentru pagubele cauzate de gestionar, in solidar cu acesta.
Fata de faptul ca angajarea inculpatului D.I.D. s-a facut cu incalcarea dispozitiilor referitoare la varsta necesara gestionarului, tribunalul in aplicarea textului de lege amintit, a obligat pe administratorul societatii S.C. R. SRL Sibiu, respectiv pe numita M.R., care a incheiat contractul de munca in calitate de reprezentant al angajatorului in solidar cu inculpatul la plata despagubirilor civile ce-i incumba acestuia conform expertizei contabile efectuate in fata instantei.
Impotriva acestei solutii au declarat recurs inculpatii si partea civila SC R. SRL.
Prin decizia penala nr. 887/30.11.2010 Curtea de Apel Alba Iulia a respins ca nefondate recursurile inculpatilor, iar in baza art. 385 indice 15 alin.1 pct.2 lit.d din codul de procedura penala a admis recursul declarat de partea civila S.C. R. SRL Sibiu, a casat decizia penala atacata numai sub aspectul modalitatii de solutionare a laturii civile a cauzei si rejudecand in aceste limite a inlaturat obligarea in solidar a numitei M.R. la plata despagubirilor civile in suma de 31.093 lei in favoarea partii civile S.C. R. SRL Sibiu.
Au fost mentinute celelalte dispozitii ale deciziei penale atacate.
Pentru a dispune astfel Curtea a retinut ca atat instanta de fond cat si instanta de apel au constatat in mod corect ca cei doi inculpati au avut calitatea de gestionar, acest fapt rezultand in mod expres atat din contractele de munca incheiate cat si din natura operatiunilor pe care acestia le indeplineau. Faptul ca nu au fost respectate in intregime dispozitiile legale la angajarea acestora este lipsit de relevanta sub aspectul calificarii activitatii inculpatilor ca fiind aceea de gestionari. De asemenea in cauza a fost dovedit fara dubiu, prin expertiza efectuata, prejudiciul cauzat partii civile.
In consecinta in mod legal si temeinic instantele au retinut in sarcina inculpatilor savarsirea infractiunii de delapidare prevazuta de art.215 indice 1 alin.1 din Codul penal.
Pe latura civila a cauzei, s-a constatat ca fara a se dispune citarea numitei M.R., administratoarea societatii partii civile, Tribunalul a dispus obligarea acesteia la suportarea despagubirilor civile in solidar cu inculpatii in temeiul art. 28 din Legea nr.22/1969.
Solutia instantei de apel sub acest aspect este nelegala. Raspunderea patrimoniala asociata raspunderii penale este intotdeauna o raspundere civila delictuala, ori raspunderea intemeiata pe dispozitiile art.28 din Legea nr.22/1969 este o raspundere materiala intemeiata pe raporturile de munca. In cadrul procesului penal instanta nu putea sa solutioneze raporturi care exced raspunderii penale si cu care nici macar nu a fost investita.
Societatea parte civila poate ulterior finalizarii procesului penal sa solicite instantei de dreptul muncii sa dispuna asupra incidentei art. 28 din Legea nr.22/1969.
Fata de cele ce preced, in temeiul art. 385 indice 15 alin.1 pct.2 lit.d din codul de procedura penala a fost admis recursul declarat de partea civila S.C. R. SRL Sibiu.